Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 79/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECZIA CIVILĂ Nr. 79/

Ședința publică din 4 februarie 2010

PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița

JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat

JUDECĂTOR 3: Cristian Pup

GREFIER: - -

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele ( ) și împotriva deciziei civile de apel nr. 7/A din 29.01.2008, pronunțată în dosar nr-, de Tribunalul Reșița în contradictoriu cu intimatul reclamant și cu intimații intervenienți și, având ca obiect rectificare de carte funciară.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtele recurente ( ) și avocat, iar pentru reclamanții intimați și se prezintă avocat, lipsă fiind reclamantul intimat .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că prin registratura instanței pârâta recurentă a depus precizare de acțiune la dosar.

Nemaifiind formulate alte cereri și probe de administrat instanța acordă cuvântul părților asupra recursului.

Reprezentantul pârâtelor recurente () și, avocat solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată, în sensul casării deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare,în apel, la tribunal, întrucât calitățile procesuale ale părților nu sunt corect stabilite, în dosar. Arată că precizarea de acțiune depusă de recurenta trebuie considerată drept concluzii scrise.

Reprezentantul intervenienților intimați, și, avocat solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată, arătând că s-a făcut o greșeală la cartea funciară, cu prilejul intabulării casei, care este doar una singură.

Recurenta pârâtă, personal solicită admiterea recursului său, conform formulării lui în scris, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș sub nr.1827/C/28.04.2005, reclamantul, (creditor al debitoarei ) a chemat în judecată, alături de debitoarea sa, pe pârâta, pentru rectificarea CF 2083, nr. top. 1094, casa cu nr. 216 de 539 mp. în sensul radierii acestui imobil din CF, cât și a dreptului de proprietate al pârâtei și înscrierea imobilului în CF 2550, nr. top 1093/1 de 1923 mp, pârâta urmând a fi înscrisă ca titulară a dreptului de proprietate asupra casei cu nr.216, iar pârâta ca titulară a dreptului de proprietate în cotă de 1/1 asupra terenului identificat în CF.

Reclamantul a mai solicitat, pe calea acțiunii oblice, stabilirea unui drept de superficie în favoarea pârâtei asupra terenului aferent casei cu nr.216, sarcina urmând a fi impusă pârâtei, proprietară a terenului.

Reclamantul și-a motivat acțiunea prin aceea că, în baza sentinței civile nr.3567/2002 a Judecătoriei Caransebeșa dobândit o creanță împotriva pârâtei, în cuantum de 758.920.031 RON.

Pârâtele au invocat excepția autorității de lucru judecat în raport cu sentința civilă nr.2022/2004 a Judecătoriei Caransebeș, prin care s-a respins o acțiune similară în rectificare de CF, cât și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în raport de prevederile art. 974 Cod civil.

Se invocă și excepția inadmisibilității acțiunii, în sensul că ar fi lipsită de obiect în raport cu decizia civilă nr.114/2004 a Tribunalului C-

Pe fond, se susține inaplicabilitatea dispozițiilor art.36 pct.4 din Legea nr.7/1996.

La termenul de judecată din 01.06.2005, prima instanță a respins aceste excepții.

La data de 15.12.2005 prima instanță a admis cererea de intervenție în interes propriu a numiților și.

La data de 04.05.2006, reclamantul și-a revocat petitul referitor la instituirea unui drept de superficie, solicitând însă rectificarea CF nr.2083, nr. top 1094, în sensul radierii casei cu nr.216 din acest CF și rectificarea CF nr.2550, în sensul radierii dreptului de proprietate asupra casei cu nr.216 al pârâtei de sub B1, pârâta fiind proprietară exclusivă asupra terenului.

Atitudinea procesuală a reclamantului a fost justificată de existența sentinței civile nr. 4074/2005 a Judecătoriei Caransebeș și a extrasului de CF nr.2850, acte depuse la termenul din 04.05.2006.

Prin sentința civilă nr.2368/22.06.2006, Judecătoria Caransebeșa respins acțiunea reclamantului, reținând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.34 din Decretul-Lege nr.115/1938, întrucât casa cu nr.216 a fost înscrisă în CF nr.2550 în baza sentinței civile nr.4074/2005 a Judecătoriei Caransebeș ( dosar nr.2782/C/2005 ) ca fiind proprietatea pârâtei, proprietară și a suprafeței de 1093 mp.

Reținându-se că această hotărâre este irevocabilă, bucurându-se de autoritate de lucru judecat, s-au respins și petitele privind radierea casei nr.216 din CF 2083 și cererea de intervenție, luându-se act de renunțarea la judecarea petitului privind instituirea unui drept de superficie.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul și intervenienții și au declarat recurs.

Prin decizia civilă nr.250/A/24.11.2006, Tribunalul C-S a admis apelurile declarate de reclamant și intervenienți și a dispus rectificarea CF 2550, anulând înscrierile făcute în baza sentinței civile nr.4074/2005. S-a dispus intabularea în CF 2550 a nr. top. 1093/1 a casei cu nr. 216, proprietatea pârâtei.

Împotriva acestei hotărâri toate părțile au declarat recurs.

Prin decizia civilă nr.624/R/13,06.2007, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursurile, a casat decizia Tribunalului C-S și sentința civilă nr.2368/22.06.2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr.1827/C/2005 și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Caransebeș.

În considerentele hotărârii se arată că sentința instanței de fond a fost casată deoarece, în mod greșit, prima instanță a constatat incidența art.1021 Cod civil, având în vedere că sentința civilă nr.4074/2005 a fost formulată ulterior acțiunii pendinte.

S-a arătat că atât prima instanță cât și instanța de apel au realizat o confuzie între efectele lucrului judecat și efectele inopozabilității unei hotărâri față de persoanele care nu au avut calitate de părți în litigiul în care s-a pronunțat sentința respectivă.

Se apreciază că litigiul urmează a fi clarificat, luându-se în considerare și starea reală, în teren, a imobilului casa cu nr.216, toate părțile din proces admițând că acest imobil aparține CF 2550.

Se arată că interesul reclamantului în promovarea acțiunii care trebuie să existe pe tot parcursul judecății nu a fost evaluat în raport de procesul verbal de adjudecare a imobilului.

Nu s-a stabilit titularul cererii de executare silită cu privire la hotărârea de ieșire din indiviziune, nici modul de distribuire a sumei obținute prin vânzarea imobilului la licitație și nici faptul distribuirii sumei, respectiv eventuale motive pentru care reclamantul nu și-a satisfăcut creanța din suma astfel obținută, în ipoteza în care acesta a pus în executare silită hotărârea nr.3567/2002 a Judecătoriei Caransebeș, cu atât mai mult cu cât prin procesul verbal de adjudecare rezultă că s-a obținut o sumă de bani superioară creanței reclamantului.

Se arată că instanța de fond nu a fost preocupată de fixarea cadrului procesual în funcție de precizările de acțiune ale reclamantului.

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Caransebeș la 10 iulie 2007.

Prin sentința civilă nr.1830/ 2007 din data de 17.10.2007, Judecătoria Caransebeșa respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul împotriva pârâtelor și, pentru rectificare CF, a admis cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamantul pentru introducerea în cauză a intervenienților și, a luat act de cererea reclamantului și a intervenienților forțați și că renunță la judecată în ceea ce privește capătul de cerere referitor la instituirea dreptului de superficie, admis acțiunea precizată de intervenienții forțați și, a dispus rectificarea CF 2083 privind imobilul cu nr. top. 1094 cu casa nr. 216 de 539 mp. în sensul că radiază din această coală de CF casa cu nr. 216 și proprietarul, iar terenul va rămâne înscris pe vechiul proprietar, în cotă de 1/1 parte, a dispus rectificarea CF 2550, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei asupra casei cu nr.216, aceasta rămânând proprietară în cotă de 1/1 parte asupra terenului, a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra casei cu nr.216 în CF 2550, cu titlu de cumpărare la licitație, în favoarea intervenientului, căsătorit cu, în cotă de 1/1 parte și a autorizat intabularea în CF.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în fapt și drept, că rin p. sentința civilă nr.3567/02.10.2002, pronunțată în dosarul nr.3994/C/2001, Judecătoria Caransebeșa admis acțiunea formulată de și cererea reconvențională formulată de .

A dispus sistarea stării de coproprietate cu privire la imobilul înscris în CF 2083, cu nr. top. 1094 cu casa nr.216 cu teren de 539 mp pe care l-a atribuit în cotă de 1/1 parte.

A obligat-o pe aceasta să plătească lui sultă în sumă de 758.920.031 lei și a autorizat-o să-și intabuleze dreptul dobândit în CF.

În dosarul nr.2807/C/2003, a chemat în judecată Consiliul Local, solicitând rectificarea CF 2083, nr.top.1094 în sensul radierii casei cu nr.216, cu motivarea că pe terenul din acest CF nu există nici o casă.

Prin sentința civilă nr.2022/2004, Judecătoria Caransebeșa respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local.

Apelul declarat împotriva acestei sentințe a fost respins de Tribunalul C-S prin decizia civilă nr.14/25.01.2006.

Prin decizia civilă nr.114/04.05.2004, Tribunalul C - Saa dmis apelul declarat de împotriva încheierii de CF pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr.298/22.01.1999, pe care a schimbat-o în sensul că a respins cererea de evidențiere a casei cu nr.216 în CF nr. top.1094.

Pentru recuperarea creanței potrivit sentinței civile nr.3567/2001, în dosar execuțional nr. 123/2005 casa cu nr. 216 a fost scoasă la licitație publică la cererea lui și adjudecată de către prin actul din 28.09.2005 (fila 110 dosar).

Prin sentința civilă nr.4074/08.12.2005 pronunțată în dosarul nr.2782/C/2005 s-a admis cererea formulată de în contradictoriu cu OCPI C-S, s-a anulat încheierea nr.320 din 27.05.2005 emisă de Biroul CF C și s-a dispus intabularea în CF 2550, nr. top. 1093/1 în suprafață de 1923 mp a casei cu nr.216, proprietatea.

Împotriva acestei sentințe civile nr. 1830/17.10.2007 au declarat apel, pârâtele și, cât și reclamantul și intervenienții și.

În susținerea apelului, pârâtele arată că instanța de fond a respins excepția autorității lucrului judecat deși au arătat că Judecătoria Caransebeșa fost învestită cu soluționarea unei cereri având același obiect, respectiv rectificarea filei de CF nr.2083 ce a constituit obiectul dosarului civil nr.2807/2003 în care s-a pronunțat hotărârea nr.2022/2004, menținută prin decizia civilă nr.2045/2004 a Curții de APEL TIMIȘOARA.

Se susține că instanța de fond a respins și excepția puterii lucrului judecat, în raport de sentința civilă nr.4074/2005, neconformându-se dispozițiilor Curții de APEL TIMIȘOARA dispuse prin hotărârea de casare.

Se arată că, după casarea cu trimitere, instanța de fond nu a analizat efectele juridice ale deciziei civile nr.114/2004 a Tribunalului C-S, cauza fiind rămasă fără obiect.

În susținerea apelului, reclamantul și intervenienții arată că sentința civilă nr.1830/2007 este nelegală și netemeinică cu privire la cele statuate asupra proprietarului terenului înscris în CF nr.2083, susținându-se că, din 30.08.2005, dreptul de proprietate asupra terenului de 539 mp aparține intervenienților.

Prin decizia civilă nr. 7/A/29.01.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C S - secția civilă- respinge excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâtele apelante și în ce privește sentința civilă nr.2022/28.06.2004 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr.2807/C/2003.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului apelant în promovarea acțiunii în rectificare de CF, cât și excepția lipsei de interes a acestuia.

Respinge excepția lipsei obiectului cererii de chemare în judecată invocată de pârâtele apelante și.

Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată a altor persoane invocată de pârâtele apelante și.

Respinge apelul declarat de pârâtele și ( fostă ) împotriva sentinței civile nr.1830/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr-.

Admite apelul declarat de apelantul reclamant și de către intervenienții principali și și, în consecință:

Schimbă în parte sentința civilă nr.1830/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr-.

Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată la data de 05.05.2006.

Dispune rectificarea CF nr.2083 nr. top 1094, în sensul înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 539 mp în favoarea intervenienților și în cotă de 1/1 cu titlu de cumpărare la licitație publică.

Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr.1830/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr.5339/115/05.07.2006.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, din analiza întregului material probatoriu administrat, reține în primul rând, că având în vedere dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă trebuie analizate excepțiile puse în discuție și invocate de părți.

Astfel,în ce privește excepția autorității lucrului judecat a sentinței civile nr.2022/28.06.2004 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr.2807/C/2003, Tribunalul C constată că, între acțiunea soluționată prin această hotărâre ( definitivă cu putere de lucru judecat provizorie, nefiind probată consolidarea sau desființarea ei în funcție de soluția eventualului recurs ) și prezenta cerere nu există identitate de obiect, părți și cauză.

În ce privește obiectul cauzei în dosarul nr.2807/C/2003, acesta a constat într-o acțiune în rectificare a CF nr.2083, nr. top 1094 (în sensul radierii casei cu nr.216 ) formulată în contradictoriu cu Consiliul Local, cât și o cerere de intervenție în nume propriu a intervenientului, ambele cereri fiind respinse, reținându-se lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local.

Ori, în prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată la data de 05.05.2006, obiectul cauzei constă, pe de o parte, în rectificarea CF nr.2083, nr. top 1094, cu casa nr.216, cu teren de 539 mp ( în sensul radierii casei cu nr.216 ) și, pe de altă parte, rectificarea CF nr.2550, în sensul radierii dreptului de proprietate asupra casei cu nr.216 al pârâtei, astfel încât pârâta să rămână proprietar în cotă de 1/1 din teren, cu titlu de ieșire din indiviziune, iar intervenienții adjudecatari și să fie înscriși ca proprietari în cotă de 1/1 asupra casei cu nr.216, cu titlu de cumpărare la licitație.

Se constată că, pentru a opera excepția dirimantă a autorității lucrului judecat, în condițiile art.166 Cod procedură civilă și art.1201 Cod civil, este necesar ca prima hotărâre definitivă să fi rezolvat în fond procesul dintre părți, ceea ce nu este cazul în speță.

În ce privește sentința civilă nr.4074/08.12.2005 pronunțată în dosar nr.2782/C/12.07.2005, aceasta nu poate constitui autoritate de lucru judecat în raport de prezenta acțiune, prima având ca obiect,plângere împotriva încheierii de CF nr.3020/27.05.2006 emisă de Biroul de Carte Funciară C, procesul desfășurându-se în contradictoriu cu OCPI- Biroul de Carte Funciară

În temeiul acestei hotărâri judecătorești s-a admis plângerea formulată de și s-a dispus anularea încheierii de CF nr.3020/27.05.2006 și intabularea în CF nr.2550, nr. top 1093/1, în suprafață de 1923 mp, a casei cu nr.216, proprietatea acesteia.

Întrucât hotărârea judecătorească mai sus menționată, pronunțată la data de 08.12.2005, a fost depusă în cauză la termenul de judecată din 04.05.2006, ocazie cu care părțile implicate în proces au luat cunoștință despre conținutul acesteia, în mod corect, a reținut instanța de fond că precizarea ulterioară a acțiunii, survenită la data de 05.05.2006, izvorăște din dezbateri.

În ce privește lipsa calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtele apelante, având în vedere dispozițiile art.39 din Decretul-Lege nr.115/1938 conform cu care,orice persoană interesată va putea cere rectificarea unei notări în cazurile prevăzute de art.34, precum și ori de câte ori din alte cauze notarea nu este sau a încetat să fie exactă instanța de apel a respins excepția invocată, reținând că reclamantul are calitate procesuală activă și interes în cauză.

În ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamant, în temeiul art.57-59 Cod procedură civilă, Tribunalul C a respins-o, având în vedere indubitabil faptul că intervenienții puteau formula aceleași pretenții cu cele pretinse de reclamant.

În ce privește interesul reclamantului în promovarea acțiunii civile, instanța de fond a respins cererea acestuia reținând că, prin actul de adjudecare din 30.08.2005, acesta a obținut creanța la care era îndreptățit în baza sentinței civile nr.3567/2002 a Judecătoriei Caransebeș.

Tribunalul C S, în continuare, analizând starea de fapt și probele din dosar, apreciat că, dimpotrivă, la momentul exercitării acțiunii în rectificare de CF la data de 28.04.2005, reclamantul avea calitatea de creditor pentru suma de 758.920.031 lei.

Ulterior, în CF nr.2083, a fost notată somația de plată emisă în dosarul execuțional nr.123/2003, în favoarea reclamantului, cuantumul creanței de valorificat ridicându-se la 813.920.031 lei ( fila 225 dosar ).

Abia la data de 30.08.2005, prin actul de adjudecare întocmit de BEJ, în dosarul nr.123/2005, imobilul casa și teren înscris în CF 2083, nr. top 1094 fost cumpărat conform procesului verbal de licitație publică de către intervenienții principali și ca atare instanța de apel a stabilit că interesul reclamantului se apreciază la momentul exercitării acțiunii, moment la care interesul în legătură cu dreptul subiectiv afirmat trebuie să fie născut și actual, personal și direct.

Ca atare, apreciind deci existența interesului reclamantului (care a acționat în scopul recuperării creanței, în calitate de creditor, în exercitarea la data de 28.04.2005 a acțiunii de rectificare de CF cât și a unei acțiuni oblice, în calitate de creditor chirografar al debitoarei sale având ca obiect instituirea unui drept de superficie asupra terenului aferent casei cu nr.216 în contradictoriu cu sora acesteia, pârâta ), Tribunalul C S constată că instanța de fond a respins eronat cererea reclamantului ca fiind lipsită de interes.

Tribunalul C pe fondul cauzei mai reține că, prin încheierea de CF nr.298/21.01.1999, Biroul de CF Caa dmis cererea pârâtei de evidențiere a casei cu nr.216 în CF 2083, motiv pentru care imobilul a fost intabulat în CF ( fila 7 dosar fond ).

Ulterior, însă, prin decizia civilă nr.114/04.05.2004, pronunțată în dosarul nr.6515/C/2003 s-a admis apelul formulat de aceeași parte împotriva încheierii nr.298/21.01.1999 pe care o schimbă, respingându-se cererea de evidențiere a casei în CF nr.2083, proprietatea lui în cotă de 14/24 părți.

La data de 20.02.2006, cu cererea nr.1187, pârâta a solicitat întabularea acestei decizii însă OCPI, reținând că decizia civilă nu dispune,radierea construcției din CF nr.2083 dar și că, în temeiul cererii cu nr.7190/30.11.2005, a actului de adjudecare din 28.09.2005, s-a întabulat dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare în favoarea lui, a respins înscrierea în CF a deciziei civile nr.114/2004 a Tribunalului C-

Întrucât, în aceste împrejurări, casa cu nr.216 figura înscrisă, atât în CF nr.2083, nr. top 1094 cu teren de 539 mp ( fila 43 dosar fond ), dar și în CF nr.2550, nr. top 1093 gradină de 1923 mp ( fila 44 dosar fond ) se impune rectificarea înscrierilor de CF pentru realizarea unei concordanțe cu situația reală a imobilului.

În ce privește temeiul juridic, apelanții și și au invocat prevederile art.34 din Decretul-Lege nr.115/1938 cât și dispozițiile art.36 din Legea nr.7/1996-Legea cadastrului și publicității imobiliare.

În opinia instanței de apel, față de noua reglementare, care a introdus o nouă condiție ( art.36 pct.4 ) pentru exercitarea acțiunii în rectificare, ipoteza reglementată de art.34 pct.4 din Decretul-Lege nr.115/1938 este în acord cu noua dispoziție, ambele vizând situația în care înscrierea în CF nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului - casa cu nr.216, din motive ulterioare înscrierii.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, procedându-se la identificarea celor două parcele, s-a stabilit că imobilul casa cu nr.216 se află, în realitate, în parcela nr. top 1093/1 gradină în suprafață de 1093 mp proprietatea pârâtei ( fila 56 dosar ).

Astfel, în ce privește radierea casei din CF nr.2083 aceasta se impune ca o simplă operațiune tehnică, aspect reținut corect de instanța de fond, aceasta fiind înscrisă în CF nr.2550, conform sentinței civile nr.4074/08.12.2005.

Aceeași instanță de apel constată că instanța de fond, însă, a dispus în mod eronat o dată cu radierea casei și a proprietarilor acesteia din CF nr.2083, nr. top nr. top 1094 și pe proprietarii terenului aferent în suprafață de 539 mp (intervenienții și ), încălcându-se astfel prescripțiile art.32 din Decretul-Lege nr.115/1938 conform cu care,dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, cu atât mai mult cu cât hotărârea luată în acest sens nu a fost în nici un fel motivată, încălcându-se prevederile art.261 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă.

Mai mult, instanța de apel constată că nu s-a avut în vedere că obiectul licitației publice în dosarul execuțional nr.123/2005 l-a constituit imobilul casa cu nr.216 cu teren de 539 mp înscrisă în CF nr.2083, nr. top 1094 gradină, astfel cum rezultă din procesul verbal de licitație imobiliară din 30.08.2005 ( fila 11 dosar ), iar faptul că imobilul casa cu nr.216, în realitate, se află pe parcela nr.1093/1 din CF 2550, proprietatea pârâtei nu conduce la pierderea dreptului de proprietate al intervenienților asupra terenului din CF nr.2083 ce a făcut obiectul licitației publice.

Acțiunea în rectificare de CF, fondată pe acest temei juridic, poate fi exercitată pe cale principală pe considerentul că înscrierea dreptului de proprietate al pârâtei în CF nr.2083, nr. top 1094 și ulterior al intervenienților și nu a fost niciodată în concordanță cu situația imobilului de la data efectuării înscrierii până în momentul exercitării prezentei acțiuni.

Situația dedusă judecății s-a datorat unor erori de natură tehnică ( documentație topo greșită în dosarul civil nr.3994/C/2001, în care a fost pronunțată sentința civilă nr.3567/02.10.2002 ).

Ca atare, având în vedere că neconcordanța dintre starea tabulară și starea imobilului s-a constatat ulterior pronunțării acestei hotărâri dar și ulterior executării silite desfășurată în dosarul execuțional nr.123/2005, având în vedere probatoriul administrat în cauză, înscrisuri și expertiza tehnică topografică care atestă neconcordanța dintre starea tabulară ( CF 2550 ) și situația juridică reală, Tribunalul C S, în temeiul art.294 Cod procedură civilă, a respins excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâtele apelante și în ce privește sentința civilă nr.2022/28.06.2004 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr.2807/C/2003, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului apelant în promovarea acțiunii în rectificare de CF, cât și excepția lipsei de interes a acestuia, a respins excepția lipsei obiectului cererii de chemare în judecată invocată de pârâtele apelante și, și respins și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată a altor persoane invocată de pârâtele apelante și, și totodată a respins apelul declarat de pârâtele și ( fostă ) împotriva sentinței civile nr.1830/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr-, și la fel, a admis apelul declarat de apelantul reclamant și de către intervenienții principali și și, în consecință, a schimbat în parte sentința civilă nr.1830/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr-, în sensul că a admis cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată la data de 05.05.2006, și a dispus rectificarea CF nr.2083 nr. top 1094 în sensul înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 539 mp în favoarea intervenienților și în cotă de 1/1 cu titlu de cumpărare la licitație publică și a menținut restul dispozițiilor sentinței civile nr.1830/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul civil nr.5339/115/05.07.2006.

Împotriva acestei decizii civile de apel cu nr.7/A/29.01.2008, au declarat recurs, în termen legal, atât pârâta (), cât și pârâta (aceasta din urmă formulând, în fapt, două cereri de recurs -una la 21.02.2008 19 dos. recurs și o altă cerere la 29.02.2008 33 același dosar, însă la prima zi de înfățișare, în recurs, la termenul de judecată din 10.04.2008, s-a făcut precizarea în sensul că pârâta recurentă înțelege să-și susțină doar recursul scris, înregistrat la 21.02.2008 iar nu și pe cel înregistrat la 29.02.2008).

Recurenta ( ) solicită modificarea deciziei civile recurate, în sensul respingerii apelului declarat de reclamantul și de intervenienții și și admiterii apelului său, cu consecința schimbării în parte a sentinței civile nr.1830/17.10.2007, pronunțată în dosar nr- de Judecătoria Caransebeș, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamantul, ca inadmisibilă, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.

În motivarea recursului său, această pârâtă susține că decizia civilă atacată nu este motivată, în fapt și drept, conform art.261 pct.5 Cod procedură civilă, reclamantul nejustificând un interes legitim, deoarece procedura executării silite nu este desăvârșită, întrucât judecata contestației la executare împotriva formelor de executare din dosarul execuțional nr.123/2005 este suspendată de Tribunalul C S și prin urmare intervenienții pârâți și nu pot pretinde aceleași pretenții ca și reclamantul, astfel că cererea de chemare în judecată a acestor intervenienți apare ca inadmisibilă.

Recurenta mai susține că adjudecatarii intervenienți rămân cu o casă de nefolosit, pentru că nu s-a stabilit nici un drept asupra terenului de sub casă și astfel hotărârea atacată nefiind motivată, instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a aplicat greșit legea.

Totodată, în cuprinsul cererii sale de recurs, această recurentă solicită suspendarea recursului, conform art. 244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, până la judecarea irevocabilă a contestației la executare, ce face obiectul dosar nr. 2817/C/2006, aflat pe rolul Tribunalului C S, unde s-a invocat nelegalitățile legate de actul de adjudecare și de distribuire prețului motivând că judecata în acel dosar este greșit suspendată, căci ea trebuie finalizată mai întâi, pentru că doar așa executarea silită devine desăvârșită, existând și posibilitatea ca prezenta cauză de recurs să rămână fără obiect, căci pretențiile din cauza de față depind de soluția ce se va pronunța în acel dosar, având ca obiect contestație la executare silită.

Recurenta solicită, prin recursul său, modificarea deciziei civile recurate, în tot, și rejudecând cauza respingerea acțiunii reclamantului și a intervenientului și, invocând în drept tot art. 304 pct.7,8 și 9 Cod procedură civilă.

În motivarea recursului său, aceasta din urmă pârâtă susține că instanța de apel nu i-a analizat argumentele invocate în apel, hotărârea apărând astfel ca nemotivată, conform art. 261 raportat la art.304 pct.7 Cod procedură civilă și că aceeași hotărâre atacată conține premise greșite în privința stării de fapt și de drept, ce conduce astfel la pronunțarea unei hotărâri nelegale, sub aspectele motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, fiind greșită reținerea de către instanța de apel că reclamantul ar fi avut interes la data soluționării cererii sale având ca obiect rectificare de carte funciară, care este inadmisibilă, solicitând deci respingerea acesteia ca atare.

Prin încheierea de ședință din 10.04.2008, Curtea de Apel -secția civilă - în temeiul dispozițiilor art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă a dispus suspendarea judecării prezentului dosar de recurs, având ca obiect rectificare de carte funciară, până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare silită, ce formează obiectul dosarului nr.2817/C/2006, aflat pe rolul Tribunalului C - S, stabilind că între cele două dosare există o strânsă legătură și că se impune a fi soluționat mai întâi recursul referitor la contestația la executare, care poartă asupra calității și interesului legitim al adjudecatarilor intervenienți și, executarea silită nefiind - într-adevăr - desăvârșită, căci în cadrul procesului având ca obiect contestație la executare se atacă însăși actul de adjudecare și de distribuirea prețului, adică însăși calitatea de adjudecatari intervenienților, valabilitatea titlului juridic de adjudecatari și identificarea imobilelor în litigiu - casa cu nr.216 și terenul în litigiu, aceste dispoziții de suspendare a recursului de față fiind menținute și prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din 18.09.2008.

La data de 15.12.2009, reclamantul solicită repunerea cauzei pe rol, și continuarea judecății, atașând dovada că prin decizia civilă nr. 1084/16.11.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- s- respins ca nefondat recursul declarat de contestatoarea împotriva deciziei civile de apel nr. 110/10.07.2008, pronunțată de Tribunalul S, în dosar nr- și totodată s-a respins ca inadmisibil și recursul declarat de intervenienții și împotriva aceleiași decizii (74), prin care s- confirmat soluția primei instanțe de respingerea contestației la executare.

Cauza s-a repus pe rol pentru termenul de judecată fixat la 14.01.2001 când a suferit o amânare pentru termenul de astăzi, la cererea recurentei, care a cerut acordarea unui termen pentru angajare apărător.

Verificând decizia recurată, prin prisma dispozițiilor art.299 și urm. Cod procedură civilă și în raport de motivele de recurs invocate, față de stare de fapt din dosar, ca și de probele administrate în cauză, Curtea stabilește că ambele recursuri ale pârâtelor de mai sus sunt nefondate, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă să fie respinse ca atare, deoarece bine și cu temei fost respins apelul acelorași pârâte.

Într-adevăr examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că decizia civilă recurată este legală și temeinică, întrucât instanța de apel a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, prev. de art. 57,59,166 Cod procedură civilă, art1201 Cod civil, art.32,34,și 39 din Decr -Lege nr.115/1938 și art. 36 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, când a confirmat soluția primei instanțe, neconstatându-se din oficiu nici motive de ordine publică, de natură să atragă casarea ori modificarea deciziei civile atacate, conform art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, corect fiind respins apelul pârâtelor menționate, pentru considerentele expuse judicios și pe larg de către instanța de apel, însușite în întregime și de C, ca instanță de control judiciar,criticile formulate în recurs nefiind întemeiate.

Astfel, Curtea stabilește că, în raport de ansamblul probator de la dosar, în mod just au fost soluționate, în modul arătat,adică prin respingerea lor excepțiile vizând autoritatea lucrului judecat, lipsei calității procesuale active a reclamantului, și lipsa de interes a acestuia, lipsei obiectului cererii de chemare în judecată a altor persoane și inadmisibilității cererii de chemare în judecată a altor persoane, și tot cu temei a fost respins și apelul pârâtelor recurente de față și admis apelul reclamantului și intervenienților și, în sensul schimbării în parte sentinței civile nr. 1830/2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș și admiterii acțiunii civile precizate (la 5.05.2006) a reclamantului, dispunându-se, bine și cu temei, rectificarea cărții funciare nr. 2083 cu nr.top.1094, în sensul înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 539. în favoarea intervenienților și, în cota de 1/1 cu titlul de cumpărare la licitație publică.

De asemenea, tot just, instanța de apel a dispus menținerea în vigoare restului dispozițiilor din sentința civilă nr.1830/2007, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-, și care se referă la dispunerea rectificării cărții funciare nr.2550, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei asupra casei cu nr.216, această pârâtă rămânând proprietară în cota de 1/1 parte, doar asupra terenului, precum și la dispunerea înscrierii dreptului de proprietate asupra casei cu nr.216 în CF 2550, cu titlu de cumpărare la licitație publică în favoarea intervenienților și, în cota de 1/1 parte, cu autorizarea intabulării în cartea funciară, în sensul celor de mai sus dispuse.

Soluția adoptată de către instanța de apel este legală și corectă, pentru că -într-adevăr - există o singură casă cu nr. 216. dar care figurează -eronat- înscrisă, atât în cartea funciară nr. 2083, nr.top. 1094, cât și în cartea funciară nr. 2550 cu nr. top. 1093, fiind deci cazul și impunându-se cu necesitate rectificarea de carte funciară în sensul dispus de instanța de apel, tocmai pentru se intra în legalitate și a se realiza o concordanță faptică și reală între situația tabulară a înscrierilor în cărțile funciare indicate cu situația juridică reală a imobilului în litigiu, constatată prin expertiza efectuată în dosar, în sensul și în înțelesul dispozițiilor art. 34 din Decretul - Lege nr. 115/1938 și art.36 pct.4 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, această rectificare, în sensul radierii, constituind simplă operațiune tehnică ce trebuie realizată în cartea funciară menționată, pentru că s-au produs erori de natură tehnică și s-a întocmit o documentație tehnică greșită în dosarul nr.3994/C/2001, al Judecătoriei Caransebeș în care s- pronunțat sentința civilă nr.3567/2.10.2002, dar aceste erori tehnice au fost evidențiate și corectate prin expertiza tehnico -judiciară, întocmită în cauză, necontestată, pentru că toate părțile admit că imobilul - casa cu nr. 216 aparține cărții funciare nr. 2550, ea fiind cumpărată la licitație publică de către intervenienții în anul 2005.

În raport de toate considerentele de mai sus, cum deci s- ajuns în situația de neadmis ca această casă cu nr. 216 să figureze înscrisă în două cărți funciare diferite și cu proprietari, nr. topografice și suprafețe de teren diferite, singura soluție legală este aceea a dispunerii rectificării cărții funciare nr.2083 cu nr.top. 1094 în sensul radierii acestei case din cartea funciară nr.2083, unde a greșit intabulată și transnotării ei în cartea funciară cu nr. 2550, cu nr. top. 1093 cum este corect și legal și unde realmente se află această casă, așa cum a constatat cu temei și expertul, prin expertiza tehnico - judiciară întocmită în dosar, care a precizat expres în concluziile sale că această casă cu nr. 216 se află în realitate pe terenul nr. top 1093 înscris în cartea funciară nr.2550.

Prin urmare, în mod corect instanța de apel a admis acțiunea civilă precizată a reclamantului (din 5.05.2006) și a dispus rectificarea cărții funciare nr. 2550, în sensul radierii dreptului de proprietate asupra casei nr. 216 al pârâtei de sub B1 (deoarece eronat fusese intabulată în cota de 1/1 parte, atât asupra terenului, cât și asupra casei cu titlu de ieșire din indiviziune ) și a dispus astfel, în mod legal și temeinic, că în urma acestei rectificări, pârâta să rămână proprietară în cota de 1/1 parte asupra terenului, cu titlu de ieșire din indiviziune, iar interveneinții și să rămână proprietari în cota de 1/1 asupra casei cu nr. 216, cu titlul de cumpărare la licitație publică, acești intervenienți fiind proprietari asupra casei nr. 216, încă din 28.09.2005, conform actului de adjudecare, intabulat în cartea funciară sub nr.7190/2005, cu titlul de cumpărare la licitație, fiind astfel logic și juridic ca prin transnotarea acestei case din cartea funciară nr. 2083 nr.top.1094 în cartea funciară nr.2550, în mod corect să fie transnotați și proprietarii casei nr.216, respectiv intervenineții și soția, în această din urmă carte funciară, adică 2550, în care sens, corect și legal a procedat instanța de apel, când a admis apelul reclamantului și intervenienților și a admis acțiunea precizată a reclamantului, potrivit celor sus - expuse.

Așadar, recurenta pârâta (sora pârâtei ) nu are nici un fel de drept de proprietate asupra casei nr.216 și nici un fel de contribuție la dobândirea ei, căci această casă constituie proprietatea tabulară intervenienților, cumpărată la licitație publică la 28.09.2005, adică anterior datei de 8.12.2005, când a fost pronunțată sentința civilă nr. 4074/2005 Judecătoriei Caransebeș, în care cadru și ciclu reclamantul și intervenienții nu au fost chemați în judecată și deci față de aceștia respectiva sentință civilă nu poate produce nici un efect juridic, deoarece nu le este opozabilă acestora.

Ca atare, față de cele sus-arătate, Curtea stabilește că motivele de recurs invocate - comune în ambele recursuri - prevăzute de art.304 pct.7,8 și 9 Cod procedură civilă nu sunt întemeiate, și nu se impune modificarea deciziei civile recurate, întrucât această decizie cuprinde toate motivele legale pe care se întemeiază care sunt amplu dezvoltate și care motive nu sunt nici contradictorii și nici străine de natura pricinii, după cum instanța de apel nici nu interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nici n-a schimbat natura și înțelesul acestuia și la fel decizia civilă atacată nu este lipsită de temei legal și nici nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, ci dimpotrivă instanța de apel și-a manifestat pe deplin rolul activ, impus de dispozițiile art. 129 și 130 Cod procedură civilă, hotărând numai asupra obiectului cererii deduse prezentei judecăți, și nici un caz nu se poate susține cu temei că hotărârea recurată nu ar cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de apel, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, așa cum eronat susțin recurentele pârâte de față, în recursurile lor scrise, fiind deci cazul respingerii acestor recursuri ale pârâtelor, ca nefondate.

Apărătorul recurentelor, oral, la termenul de astăzi a solicitat casarea deciziei civile recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, motivând că nu s-ar fi stabilit bine în dosar calitățile procesuale ale părților, dar Curtea stabilește că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele legale ale art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, care reglementează materia casării cu trimitere spre rejudecare a cauzei, întrucât prevederile art.304 pct.1-5 Cod procedură civilă, pentru care se poate cere casarea unei hotărâri în recurs nu sunt aplicabile în speță, iar procesul a fost soluționat cu cercetarea fondului și în prezența părților, legal citate, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de apel stabilind just și cu temei, legal asupra calităților procesuale active și pasive ale părților litigante, soluționând corect excepțiile de procedură ridicate de părți fiind corect statuat în dosar că reclamantul - pentru argumentele ce preced - are atât calitate procesuală activă, cât și interes legitim în promovarea prezentei acțiuni în rectificare de carte funciară, astfel că legal au fost respinse și aceste excepții invocate de pârâtele apelante și recurente totodată,câtă vreme reclamantul a fost și el proprietar asupra imobilului în discuție și trebuie apărat de evicțiune, procesul de ieșire din indiviziune, fiind soluționat prin sentința civilă nr. 3567/2002 a Judecătoriei Caransebeș prin atribuire de sultă în sumă de 758.920.031 lei în favoarea reclamantului, care astfel a devenit creditor al pârâtei .

În dosar este dovedit, în mod clar, că la data de 30 august 2005 (11 dosar apel), conform procesului verbal de licitație imobiliară întocmit de executorul judecătoresc, intervenienții au cumpărat la licitație publică casa cu nr. 216 și teren în suprafață de 539. înscrise inițial în cartea funciară nr. 2083, cu nr.top.1094, dar nu au putut fi puși în posesie deoarece în realitate casa era edificată pe terenul înscris în cartea funciară nr. 2550, cu nr.top. 1093, și în urma efectuării expertizei tehnice s-a constatat existența acestei neconcordanțe cu privire la terenul pe care este edificată casa și prin sentința civilă nr.1830/2007 a Judecătoriei Caransebeș și prin decizia civilă de apel nr. 7/A/29.01.2008, a Tribunalului C s-au dispus rectificările corespunzătoare cu privire la proprietatea casei și a terenului, încât deci Curtea verifică drept legale și temeinice ambele aceste hotărâri judecătorești și în consecință va respinge ca nefondate ambele recursuri ale acestor pârâte de mai sus.

Este încă de menționat că prin contestația la executare silită înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr. 3635/C/2005. petentele și au solicitat, în contradictoriu cu intimatul și adjudecatarul, să se dispună suspendarea efectelor juridice ale actului de adjudecare emis în baza procesului verbal de licitație din 30.08.2005, din dosar execuțional nr. 123/2003, anularea procesului verbal de licitație din 30.08.2005 și anularea actului de adjudecare al imobilului și prin sentința civilă nr. 464/9.02.2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeșa fost respinsă contestația la executare silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 123/2003 al Biroului Executorului Judecătoresc din C,introdusă de petentele și Adele în contradictoriu cu intimații și și contestația la executare silită privitoare la același dosar execuțional nr. 123/2003 al Biroului Executorului Judecătoresc,introdusă de petentele și Adele în contradictoriu cu intimatul, ce face obiectul dosarului civil conexat nr. 4029/C/2005 și totodată au fost anulate ca netimbrate cererile de intervenție introduse de intervenienții și în dosarul civil nr. 3635/C/2005.

Prin decizia civilă de apel nr.110/10 iulie 2008, pronunțată în dosar nr- de Tribunalul C Reșița se respinge și apelul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile de mai sus, cu nr.464/2006, pronunțată de Judecătoria Caransebeș (fila 63-66 dosar de recurs), iar prin decizia civilă nr.1084 din 16.11.2009, pronunțată în dosar nr- (74 dosar recurs), Curtea de APEL TIMIȘOARA - secția civilă - respinge ca nefondat și recursul declarat de contestatoarea împotriva acestei decizii civile de apel, de mai sus, cu nr. 110/10.07.2008, pronunțată de Tribunalul C S nr- și ca inadmisibil recursul declarat de intervenienții și împotriva aceleași decizii, stabilindu-se prin urmare, în mod definitiv și irevocabil, adică în trei grade legale de jurisdicție că nu este întemeiată contestația la executare silită formulată în cauză de actualele pârâte recurente întrucât executorul judecătoresc a respectat întrutotul formele legale și procedura prev. în art.371/1, 372, 507 -517 Cod procedură civilă, care reglementează materia executării silite, actul de adjudecare fiind întocmit legal în condițiile art. 516 Cod procedură civilă și la fel procesul verbal de licitație s-a întocmit după reglementarea legală prev. de art.511 Cod procedură civilă, neconstatându-se, prin urmare, nici un fel de nelegalitate ori neregularitate procedurală vizând executarea silită și de aceea bine și cu temei a fost respinsă și contestația la o asemenea executare silită.

Așa fiind, în raport de toate considerentele ce preced și cum nici una din criticele formulate în ambele recursuri nu sunt întemeiate, ele nefiind de natură să le facă admisibile și să influențeze soluția pronunțată în cauză de către instanța de apel, care este deci corectă sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate ambele recursuri ale pârâtelor de mai sus, menținând în vigoare decizia civilă atacată, pe care o verifică drept legală și temeinică, fiind pronunțată în concordanță cu toate probele din dosarul cauzei și cu respectarea principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil și căruia îi este specific, în sensul rezolvării prezentului litigiu, în limitele investirii instanței, recurentele nedovedind incidența în cauză a motivelor de recurs invocate, prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă, potrivit tuturor argumentelor de mai sus expuse pe larg de

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, în recurs, de către intimați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de pârâtele ( ) și împotriva deciziei civile de apel nr. 7/A din 29.01.2008, pronunțată în dosar nr-, de Tribunalul Reșița în contradictoriu cu intimatul reclamant și cu intimații intervenienți și, având ca obiect rectificare de carte funciară.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 4 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.TP/ 8.02.2010

Dact NF/8.02.2010

Ex.2

Tribunalul C S - Președinte

Judecător.

Președinte:Trandafir Purcărița
Judecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat, Cristian Pup

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 79/2010. Curtea de Apel Timisoara