Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 818/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 818
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 22 iulie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghinpreședinte secție civilă
- ---- judecător
-- JUDECĂTOR 2: Aștefănesei Petrina Manuela
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare contestația în anulare formulată de contestatorii G și împotriva deciziei civile nr.308 din 30 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat contestatoarea, lipsă fiind contestatorul G și intimații.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că prezenta contestație în anulare are ca obiect rectificarecarte funciară, dosarul se află la al treilea termen de judecată, procedura este completă și că prin compartimentul arhivă s-a depus la data de 20.07.2009 întâmpinare în două exemplare de către intimata "" prin care se solicită și judecarea cauzei în lipsă.
Față de lipsa apărătorului contestatorilor, se lasă cauza pentru al doilea apel nominal.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică s-a prezentat contestatoarea, asistată de avocat, lipsă fiind părțile.
Apărătorul contestaților, motivat de faptul că nu mai are de formulat cereri noi, solicită cuvântul în fond.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru contestatori arată că temeiul juridic al prezentei contestație este dat de art.318 Cod procedură civilă raportat la art.6 din Convenția Europeană și Jurisprudența acesteia. Convenția Europeană și Jurisprudența se aplică în toate fazele procesuale și se aplică și în cazul contestației în anulare. Părțile din dosar se judecă pentru grănițuire, acțiune care a fost suspendată pentru că partea adversă s-a legat de o schiță cadastrală, care de fapt a scos în evidență că, contestatorii au suferit o diminuare a suprafeței de teren. Solicită a se constata nulitatea schiței cadastrale pe o latură de pe str. - -. Schița cadastrală trebuie să fie în concordanță cu actul de proprietate, ceea ce în cauza de față nu este întocmai, în actul de proprietate este trecută întreaga suprafață de teren, pe când în schița cadastrală această suprafață este diminuată. Instanța de fond nu și-a păstrat poziția neutră față de părți și consideră că este necesară repunerea pe rol a cauzei față de nulitatea hotărârii invocată cu atât mai mult cu cât lipsește încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenție în interes propriu. Instanța de recurs nu s-a pronunțat pe baza celor solicitate prin cererea de recurs, motivarea făcându-se doar pe o frază la ceea ce am solicitat și este și paralelă față de motivele invocate. S-a solicitat compararea schiței cadastrale cu actul de proprietate, cu actul de vânzare-cumpărare, iar instanța de recurs trebuie să se sesizeze asupra acestui aspect și să procedeze la compararea celor două acte. Instanța de recurs, în schimb reține că părțile pe care le reprezintă ar deține o suprafață de teren mai mare, deși cererea nu s-a format pe proprietate, ci pe actul pe care-l dețin părțile. Titlul de proprietate al contestatorilor arată lățimea proprietății, pe când schița cadastrală arată cu totul și cu totul altceva. Atât instanța de fond cât și cea de recurs au dezlegat problema proprietății fără a fi chemate să soluționeze așa ceva, pentru dezlegarea proprietății există un alt dosar în care părțile se judecă. Există separat o acțiune cu privire la proprietate, și există un alt dosar ce vizează doar nulitatea absolută a schiței cadastrale. Solicită admiterea contestației în anulare, instanța de recurs nu a răspuns la motivele invocate. A fost admisă cererea de intervenție în interes propriu fără a se motiva, iar această anomalie de ordin procedural se poate rezolva doar pe calea contestației în anulare. Se solicită a se avea în vedere la pronunțarea hotărârii dispozițiile art.318 Cod procedură civilă coroborat cu art.6 din, precum și jurisprudența dată de cazul " " din 26.04.2006. În concluzie, solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei din recurs și fixarea unui nou termen de judecată pentru instanța de fond, fără cheltuieli de judecată în contestația în anulare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra contestației în anulare de față:
Prin decizia civilă nr.308 din 30 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr- a fost respins ca nefondat recursul formulat de reclamanții și G împotriva deciziei civile nr.256 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr.256/2008, pronunțată în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat apelul formulat de reclamanții și G, ambii cu domiciliul în municipiul R,-, județul N, împotriva sentinței civile nr.792 din 10.03.2008 a Judecătoriei Roman.
În motivarea deciziei, instanța de apel a arătat că reclamanții și G au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie N și - " " SRL - Biroul de cadastru - din R, să se dispună:
1. constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale având nr. 676 din 6.05.2000 întocmită de - " " SRL - Biroul de Cadastru - din R și supervizată de Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie N sub nr. 3717 din 12.05.2000, în care latura dinspre str. - -, pe planul de amplasament și delimitarea bunului imobil între punctele 1-4 apare de 15,162. în loc de 15,25. așa cum este trecut în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1404 din 6.04.1998;
2. nulitatea tuturor actelor și mențiunilor care s-au efectuat de către Biroul de Carte Funciară în baza acestei documentații cadastrale.
La data de 11.09.2007 - "" SRL Raf ormulat cerere de intervenție în interes propriu.
Reclamanții prin întâmpinare au solicitat respingerea cererii de intervenție.
Pârâta - " " SRL - Biroul de Cadastru - a formulat întâmpinare prin care a arătat că a întocmit documentația cadastrală în condiții de deplină legalitate. La efectuarea măsurătorilor reclamanta i-a prezentat o schiță aferentă contractului de vânzare-cumpărare iar reclamanții nu au contestat la data respectivă diferența de 8 cm care a rezultat în urma măsurătorilor. A mai arătat că abia în luna ianuarie 2007 reclamanta i-a adus la cunoștință dorința de a modifica documentația cadastrală, în sensul de a respecta întocmai dimensiunile din contractul de vânzare-cumpărare.
ită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Romana respins acțiunea civilă în nulitate absolută formulată de reclamanții și G, în contradictoriu cu pârâții Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie N și - " " SRL - Biroul de Cadastru - din
A fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta - "" SRL, în cauza civilă privind pe reclamanții și G și pârâții Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie N și - " " SRL - Biroul de Cadastru -.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1404/6.04.1998 la Biroul Notarului Public din R, numitele și au vândut reclamanților suprafața de 413,375 mp. teren curți construcții împreună cu una casă, construită din cărămidă, acoperită cu tablă și 2 magazii din scândură, acoperite cu carton, imobile situate în mun. R,-, jud. N, învecinate cu: N - str. - - pe o lungime de 15,25. S- pe o lungime de 15,10. E -, pe o lungime de 27,11. și V-, pe o lungime de 27,11. (fil. 4).
La data de 6.05.2000 a fost întocmită documentația cadastrală pentru imobilele indicate mai sus. În schița anexă, pe planul de amplasament, se face mențiunea că între punctele 1-4 apare o lungime de 15,162 în loc de 15,25 așa cum este trecut în contractul de vânzare-cumpărare (fil. 5-9). La data respectivă reclamanții nu au contestat documentația cadastrală.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4135/5.11.2003 la Biroul Notarului Public A din R, numita a vândut intervenientei - SRL R suprafața de 423 mp teren curți construcții împreună cu una casă din chirpici acoperită cu tablă, precum și o anexă construită din scândură, acoperită cu carton, compusă dintr-o încăpere (magazie), aceasta din urmă având o suprafață construită de 15,26 mp.(fil. 50-56).
Prin sentința civilă nr. 1193/27.05.2005 a Judecătoriei Roman, definitivă prin decizia civilă nr. 366/AC/2006 a Tribunalului Neamța fost admisă acțiunea formulată de reclamanta - "" SRL R împotriva pârâților G și, stabilindu-se linia de hotar dintre proprietățile părților, pe aliniamentul 2-3-4-G din schița anexă raportului de expertiză. Prin aceeași hotărâre s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de reclamanții pârâți reconvenționali G și, prin care solicitaseră demolarea magaziei, proprietatea reclamantei (fil. 57-67).
Din considerentele celor două hotărâri judecătorești indicate mai sus s-a reținut faptul că magazia pe care a dobândit-o - "" SRL Raf ost construită încă din anul 1984 în forma în care se găsește și în prezent. S-a mai reținut că magazia s-a aflat dintotdeauna pe hotarul dintre cele două proprietăți, că a fost edificată inițial din scândură, iar ulterior a fost refăcută prin ridicarea în interior a unor pereți din cărămidă, amplasați pe aceeași temelie, astfel că nu au fost reținute susținerile pârâților apelanți ( și G), privitoarea la ocuparea terenului, prin ridicarea pereților din cărămidă de către anteriorul proprietar al terenului înstrăinat reclamantei.
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Roman la data de 16.02.2007 sub nr- reclamanții și G au chemat în judecată pe pârâții Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie N și - " " SRL - Biroul de Cadastru - din R, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale nr. 676/2000 (ca și în prezenta acțiune). La data de 19.03.2007 reclamanții au renunțat la judecata acestei acțiuni.
La data de 16.03.2007 reclamanții introduc o nouă acțiune la această instanță împotriva celor 2 pârâți, având același obiect. Din nou, reclamanții renunță la judecată și în această cauză la data de 30.04.2007.
Așa cum s-a mai arătat, la data de 21.03.2007 reclamanții au formulat acțiunea din prezenta cauză, care are același obiect și aceleași părți ca și cele care au făcut obiectul cauzelor indicate mai sus.
Din întregul material probator existent la dosar a rezultat că, în documentația cadastrală întocmită la data de 6.05.2000, pe planul de amplasament și delimitare a bunului imobil, între punctele 1-4, apare o lungime de 15,162, în loc de 15,25 așa cum este trecut în contractul de vânzare-cumpărare. Așa cum s-a mai arătat, la data întocmirii documentației cadastrale, reclamanții nu au contestat această diferență. De asemenea, linia de hotar dintre proprietatea reclamanților și intervenientei nu a fost modificată niciodată, magazia la care au făcut trimitere reclamanții, construită pe hotar, a existat dintotdeauna în acel loc, iar în momentul dobândirii terenului și construcțiilor, reclamanții au putut constata acest fapt. Dacă s-ar da curs pretențiilor reclamanților, s-ar fi modificat și suprafața totală a terenului pe care o au în proprietate. De altfel, în urma expertizei efectuată de expertul, a rezultat faptul că reclamanții dețin suprafața de 424,90 mp deși au cumpărat doar 413,37 mp.(fiele 140-143).
Diferența existentă între contractul de vânzare-cumpărare și documentația cadastrală cu privire la lungimea între punctele 1-4 se datorează faptului că pentru măsurătorile necesare întocmirii documentației cadastrale a fost folosită o aparatură modernă care nu exista atunci când a fost întocmită schița anexă contractului de vânzare-cumpărare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, reclamanții și G criticând sentința primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că instanța de fond a încălcat dispozițiile art.52 Cod procedură civilă în sensul că nu s-a pronunțat prin încheiere de ședință asupra încuviințării în principiu a cererii de intervenție. Totodată s-a mai arătat că prima instanță nu a analizat și aprofundat întregul material probator existent la dosar.
Examinând sentința apelată, în raport de motivele invocate, de întregul complex probator administrat în cauză ca și de dispozițiile legale aplicabile, pentru considerațiile ce urmează, tribunalul a confirmat soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărei analiză judicioasă a condus la stabilirea unei situații de fapt corecte, la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale, care își găsește fundament juridic în dispozițiile legale în materie.
Asupra primului aspect invocat de către apelanți, tribunalul a apreciat că prima instanță a asigurat acestora dreptul la apărare, acordându-le termen în acest sens. De altfel, ulterior reclamanții au depus întâmpinare (fila 74) prin care au solicitat respingerea cererii de intervenție. Faptul că instanța nu s-a pronunțat în mod direct asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție nu le-a cauzat acestora nicio vătămare, asigurându-se așa după cum s-a arătat dreptul la apărare.
Nici cel de-al doilea motiv de apel nu a fost considerat ca fondat, prima instanță apreciind în mod temeinic și just probele administrate în cauză.
Astfel, s-a avut în vedere că magazia pe care a dobândit-o intervenienta - "" SRL s-a aflat dintotdeauna pe hotarul dintre proprietăți, că a fost construită încă din anii 1984 iar ulterior refăcută prin ridicarea în interior a unor pereți din cărămidă, aspecte reținute și de sentința civilă nr.1193/27.05.2005 a Judecătoriei Roman definitivă prin decizia civilă nr.366/AC/2006 a Tribunalului Neamț.
Corect s-a reținut de asemenea, pe baza expertizei tehnice întocmită în cauză de expertul, și faptul că reclamanții dețin suprafața de 424,90. deși au cumpărat doar 413,37.
Așa fiind, prima instanță a analizat în mod corect întregul material probator administrat, motiv pentru care soluția pronunțată este temeinică și legală.
Pentru considerentele ce preced, tribunalul, în temeiul art.296 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții și
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs apelanții-reclamanți care au criticat nelegalitatea hotărârii, invocând, în esență:
- prima instanță a încălcat dispozițiile art.52, 53 Cod procedură civilă privind admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de R, printr-o încheiere ce are un caracter interlocutoriu, ce învestește instanța cu soluționarea în fond a cereri; în acest context, nu s-a acordat cuvântul părților pentru admiterea în principiu a cererii, administrându-se direct probatorii;
- motivul pentru care instanța de fond a repus cauza pe rol nu a fost respectat, în sensul că repunerea pe rol a fost dispusă pentru a se vedea poziția vecinului pe latura de vest, în condițiile în care intervenientul avea terenul poziționat pe latura de est;
- atât instanța de fond, cât și cea de apel au ignorat ansamblul probator administrat în cauză, respectiv înscrisurile și expertizele topo-cadastrale, reținând doar că ei dețin o suprafață de teren mai mare decât cea deținută prin cumpărare.
Au mai arătat recurenții că modificarea documentației cadastrale se impune pentru ca aceasta să fie în concordanță cu actele de proprietate ale părților.
Prin întâmpinare, intervenienta "" a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.52 alin.1 Cod procedură civilă, după ascultarea părților și a celui care intervine, instanța a hotărât asupra încuviințării în principiu a intervenției, prin încheiere, după încuviințare dispunând comunicarea intervenției, și în cazurile în care întâmpinarea este obligatorie, va stabili termenul la care aceasta va trebui depusă.
. în principiu se poate dispune de instanța sesizată numai după ascultarea părților și a celui care intervine, dezbaterile asupra admiterii în principiu fiind circumstanțiate la admisibilitatea intervenției sub aspectul condițiilor de formă, a interesului de a interveni și a legăturii de conexitate cu cererea principală, nu și a temeiniciei cererii.
În speță, se constată, că, în urma analizării ansamblului probator administrat, respectiv a contractelor de vânzare-cumpărare depuse de recurenți, a documentației cadastrale și expertiza topo-cadastrală efectuată, instanța a considerat necesară repunerea pe rol a cauzei apreciind necesară citarea vecinului de vest a recurenților-reclamanți, având în vedere împrejurarea că, modificarea documentației cadastrale, astfel cum a fost cerută prin acțiunea introductivă, ar conduce la modificarea documentației cadastrale a vecinilor.
În contextul anterior arătat, intimata "" Raf ormulat cerere de intervenție în interes propriu, ce a fost comunicată și recurenților asistați de avocat, împreună cu înscrisurile de care aceasta a înțeles să se prevaleze în atestarea dreptului lor de proprietate asupra terenului vizat prin acțiunea recurenților.
La cererea de intervenție recurenții reclamanți au formulat întâmpinare și au depus o serie de înscrisuri în combaterea susținerilor din cererea de intervenție.
În condițiile în care încuviințarea în principiu a cererii de intervenție are în vedere admisibilitatea acesteia sub aspectul condițiilor de formă, a interesului de a interveni și a legăturii de conexitate cu cererea principală, precum și în contextul în care, în speță cererea de intervenție a fost comunicată părților care au și formulat apărări în raport cu aceasta, împrejurarea că, instanța de fond nu s-a pronunțat expres, prin încheiere, asupra încuviințării în principiu a acestei cereri, nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii atacate.
În ce privește administrarea, de către intervenientă a probatoriilor, după depunerea, respectiv comunicare cererii de intervenție către recurenții-reclamanți se constată, din lucrările dosarului primei instanțe că aceasta nu contravine dispozițiilor art.53 Cod procedură civilă.
Se reține astfel că, atât timp cât dispozițiile procedurale recunosc terțului dreptul de a interveni în tot cursul primei instanțe, până la închiderea dezbaterilor, acesta are dreptul de a solicita probatorii adecvate în vederea demonstrării pretențiilor afirmate.
În ce privește motivul de recurs conform căruia considerentul pentru care a fost repusă cauza pe rol nu a fost respectat, s- apreciat că aceste este nefondat, instanța în temeiul art.129 Cod procedură civilă fiind îndrituită și în același timp obligată să pună în discuția părților orice problemă de drept sau de fapt de natură a contribui la dezlegarea pricinii.
Pe de altă parte, s-a reținut, în raport de expertiza topo-cadastrală avută în vedere la soluționare, că, în mod evident, repunerea pe rol a dosarului a fost efectuată pentru edificarea instanței de fond cu privire la situația juridică a terenurilor învecinate cu terenul recurenților. Astfel, împrejurarea că în încheierea de repunere pe rol se face referire la necesitatea citării proprietarului terenului situat în partea de vest a terenului recurenților iar cererea de intervenție în interes propriu este formulată de proprietarul terenului situat în vecinătatea estică, nu este de natură să determine nulitatea hotărârii atacate.
Referitor la fondul litigiului, instanța a apreciat că, și motivele de recurs ce le vizează sunt nefondate în condițiile în care atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au pronunțat hotărârile în concordanță cu ansamblul probator administrat, inclusiv expertiza topo-cadastrală a cărei nulitate s-a solicitat a se constata a fost întocmită în considerarea înscrisurilor prezentate de recurenții-reclamanți, că la data întocmirii acesteia recurenții nu au contestat-o, și mai mult, în raport de actele de proprietate, dețin în plus o suprafață de 11, 03 mp.
Având în vedere cele anterior arătate, constatând în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea hotărârii atacate, instanța în temeiul art.312 Cod procedură civilă a respins ca nefondat recursul.
Împotriva acestei hotărâri recurenții au formulat prezenta contestație în anulare și, în motivare, susțin că instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze motivele de recurs referitoare la modul nelegal în care s-a introdus în judecată o parte( "") prin încălcarea principiului disponibilității și la faptul că hotărârea este nulă întrucât lipsește încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenție în interes propriu.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozitivul art.318 Cod procedură civilă.
Contestația în anulare nu este fondată.
Examinând dosarul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei anulare s-a cerut, instanța constată că au fost analizate, cu ocazia judecării recursului, toate motivele de casare invocate de recurenți și toate au fost respinse ca nefondate.
Promovarea acestei căi de atac extraordinare de către contestatori este rezultatul unei interpretări greșite a dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă sub acest aspect, este necesară soluționarea deosebirii dintre "motivele de casare", la care se referă art.318 Cod procedură civilă, și argumentele de fapt și de drept, care, oricât de larg ar fi dezvoltate sunt întotdeauna subsumate motivului de casare pe care îl sprijină, iar aceste motive sunt prevăzute în mod limitativ de dispozițiile art.304 Cod procedură civilă. Instanța este obligată să răspundă tuturor motivelor de casare și nu afirmațiilor, frazelor, argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare.
De asemenea, instanța de recurs este în drept să grupeze argumentele folosite de recurenți în dezvoltarea unui motiv de casare, pentru a răspunde printr-un considerent comun. Este suficient ca instanța de recurs să arate temeiul și justificarea respingerii unui motiv de recurs să dovedească, din punct de vedere juridic, netemeinicios acestuia, chiar dacă nu a răspuns la toate argumentele și afirmațiile recurenților.
În speță, contestatorii reproșează instanței de recurs fie că nu a analizat anumite argumente juridice, fraze, afirmații, fie reiterează pe această cale motive de recurs examinate și respinse. Și într-un caz și în celălalt nu sunt aplicabile dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, iar față de cele menționate curtea va respinge ca nefondată contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E::
Respinge contestația în anulare, ca nefondată, promovată de contestatorii G și împotriva deciziei civile nr.308 din 30 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Aștefănesei Petrina Manuela, Jănică
- - -
ptr. - ---. pl.
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
Red.sent.-
Red.dec.. - /
Red.dec.rec.- //
Red.dec.an.-
Tehn.- / 2 ex./23.07.2009.
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Aștefănesei Petrina Manuela, Jănică