Reziliere contract. Speta. Decizia 1459/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1519/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1459
Ședința publică de la 2 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - - -
* * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr. 329 din 04.09.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr.-/2007, în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
are ca obiect - reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 11.06.2009, eliberate de Baroul București și avocatul, în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 22.07.2009, eliberate de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentului-reclamant depune la dosar chitanța CEC, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 166 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, pe care instanța le anulează.
Curtea constată că recurentul-reclamant nu a achitat integral taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit prin rezoluția de primire și reține dosarul pentru oad oua strigare, pentru a complini această obligație.
La a doua strigare a cauzei, răspund aceleași părți.
Avocatul recurentului-reclamant depune la dosar dovada completării taxei judiciare de timbru în sumă de 1 leu și arată că nu este în măsură să precizeze valoarea actualizată a sumei de 4000 lei menționate în contractul de întreținere, deoarece au fost emise două citații pentru recurent, iar la domiciliul cabinetului de avocatură nu a fost menționat acest aspect, motiv pentru care solicită acordarea unui termen pentru a preciza valoarea acestei sume.
Menționează că recurentul se află într-o stare precară de sănătate și a consultat un medic pentru a fi pus sub interdicție, motiv pentru care solicită în baza art.243 pct.2 din Codul d e procedură civilă, suspendarea cauzei până la îndeplinirea procedurii de punere sub interdicție.
Depune la dosar o scrisoare medicală privindu-l pe recurentul reclamant.
Avocatul intimatei-pârâte arată că, referitor la valoarea actualizată a sumei de 4000 lei, apreciază că această obligație incumbă reclamantului și nu pârâtei, aceasta având calitate de intimată.
Cu privire la cererea de suspendare se opune, întrucât la data la care a fost formulată acțiunea principală, recurentul-reclamant avea discernământ.
Curtea, deliberând asupra cererilor formulate de recurentul-reclamant, sub aspectul cererii de amânare pentru a se indica valoarea actualizată a sumei de 4000 lei menționate în contractul de întreținere, apreciază că instanța va putea să realizeze acest calcul, potrivit formulei de calcul a Institutului Național de Statistică, astfel încât revine asupra obligației impuse, cererea de amânare devenind neîntemeiată.
Sub aspectul cererii de suspendare, având în vedere înscrisul medical depus și dispozițiile legale ale art. 243 pct. 2 din Codul d e procedură civilă care reglementează suspendarea judecării doar când partea a fost pusă sub interdicție sau curatelă, până la desemnarea tutorelui sau curatorului și având în vedere că scrisoarea medicală depusă la dosar, nu realizează dovada punerii sub interdicție și nici a declanșării acestei proceduri, în ceea ce-l privește pe recurent, Curtea apreciază că în consecință, cererea de suspendare, ca neîntemeiată și o respinge.
Avocatul recurentului-reclamant solicită comunicarea întâmpinării și acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Avocatul intimatei-pârâte se opune la cererea de amânare, având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la dosar în termenul legal prevăzut de lege și partea a avut timp suficient pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Curtea constată că întâmpinarea a fost depusă la dosar, încă din data de 1.09.2009, astfel încât cererea de amânare formulată pentru acest aspect, este nefondată.
Constatând faptul că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului, părțile urmând a formula concluzii și asupra motivului de ordine publică, prevăzut de art.304 pct.1 din Codul d e procedură civilă referitor la nelegala constituire a completului la tribunal, invocat de instanță din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 306 din Codul d e procedură civilă.
Avocatul recurentului-reclamant solicită admiterea recursului, inclusiv prin prisma motivului invocat din oficiu.
Avocatul intimatei -pârâte solicită respingerea recursului, inclusiv sub aspectul motivului invocat din oficiu, deoarece raportat la valoarea litigiului, completul de la tribunal a fost legal constituit.
Curtea reține dosarul în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului din prezenta cauză;
Examinând actele și lucrările cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B, la data de 14 noiembrie 2007, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței să dispună rezilierea contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere încheiat în formă autentică, conform încheierii de autentificare nr. 679 din 05 iulie 1999.
În motivare, reclamantul a arătat că, în fapt, la data de 5 iulie 1999 împreună cu soția sa, în prezent decedată, a vândut pârâtei, fiica soției sale din prima căsătorie, următoarele bunuri imobile:
- o casă de locuit, construită din paiantă, acoperita cu țiglă, compusă din trei camere, dependințe, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 869 mp. din totalul de 1.738 mp. situat în comuna, sat, județul I, cvartal 27, parcelele 1094 - 1096, având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la Nord - cu latura de 72,40; la Sud - rest proprietate vânzători cu latura de 72,40; la - șosea asfalt - cu latura de 12; la Vest - cu latura de 12;
- teren extravilan (grădină) în suprafață de 1.631 mp. din totalul de 3.260 mp. situat în comuna, sat, județul I, tarlaua 142, parcela 95, având următoarele vecinătăți și dimensiuni: la Nord - cu latura de 151,70; la Sud - rest proprietate vânzători cu latura de 151,70; la - cu latura de 12; la Vest - cu latura de 9,50.
Prin contract, a arătat reclamantul, s-a stabilit prețul vânzării în cuantum de 40.000.000 lei/rol care s-a convertit în întregime în obligația de întreținere a sa și a soției sale, în prezent decedată, obligația care constă în asigurarea locuinței, hranei, medicamente și asistență sanitară la nevoie, precum și suportarea cheltuielilor de înmormântare, după datină.
Reclamantul a învederat instanței că fiica acestora, în calitate de întreținătoare, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, ca urmare a faptului că a înțeles să plece și să muncească în Israel, fără să angajeze o persoană care să se ocupe de îngrijirea reclamantului și a soției sale până la data decesului, respectiv 13 decembrie 2003, cu toate că este suferind și are nevoie de o îngrijire deosebită.
Întrucât cauza juridică a contractului de întreținere nu s-a realizat în mod succesiv, așa cum ar trebui să se producă în raport cu natura contractului, reclamantul a considerat că cererea de chemare în judecată este întemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1020 și 1021 Cod civil.
Pârâta (fostă ) a formulat întâmpinare la 13 februarie 2008, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 6455 din 02 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, a fost respinsă cererea formulată de reclamant, ca neîntemeiată și s-a luat act că nu s-a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin contractul de întreținere (fila 5 dosar fond) intitulat contract de vânzare - cumpărare (cu întreținere) autentificat sub nr. 679 din 05 iulie 1999 de Biroul Notarului Public " ", reclamantul și i-au transmis pârâtei (actual ) două bunuri imobile, respectiv cele indicate în acțiune, prețul acestora de 40.000.000 lei/rol convertindu-se în întregime în obligația de întreținere a vânzătorilor, constând în locuință, hrană, medicamente și asistență sanitară la nevoie, precum și suportarea cheltuielilor de înmormântare, după datină, ocazionate de decesul beneficiarilor clauzei de întreținere.
Mai mult, prin același contract, beneficiarii întreținerii își păstrează posesia asupra respectivelor imobile, pârâta întreținătoarea urmând a intra în stăpânirea de fapt asupra acestora abia la data decesului beneficiarilor.
Din prevederile contractului arătat, reiese că reclamantul și soția sa o considerau pe pârâtă, fiica acestora și, mai mult, reclamantul susține prin acțiune că aceasta ar fi fost fiica soției sale dintr-o căsătorie anterioară, fapt nedovedit prin actele de identitate depuse la dosar (certificat de căsătorie - fila 29 dosar fond).
Din copia pașaportului pârâtei (filele 57 - 66 dosar fond) rezultă cu certitudine faptul că pârâta fusese în Israel în perioada 21 mai 1998 - 29 mai 1999 (fila 58 dosar fond), astfel că reclamantul și soția sa aveau cunoștință de faptul că aceasta locuiește în acea țară, chiar dacă șederea sa nu este stabilită permanent acolo și au acceptat aceasta la momentul încheierii contractului, fapt recunoscut și de către reclamant la interogatoriu (întrebarea nr. 1 - fila 72 dosar fond).
La 11 decembrie 2003 decedat soția reclamantului, fiind emis certificatul de moștenitor nr. 41 din 12 aprilie 2005 (fila 7 dosar fond).
De asemenea, instanța a reținut pe baza biletelor de ieșire din spital din perioada 2004 - 2005, din scrisorile medicale și rețetele din aceeași perioadă (filele 37 - 43 dosar fond), faptul că una dintre afecțiunile reclamantului, este alcoolismul cronic.
Mai mult, faptul că aceste acte medicale, dar și bonuri fiscale prin care se face dovada achitării unor medicamente menționate în rețete (filele 37 - 43 dosar fond), s-au aflat în posesia pârâtei și a fiilor acesteia, formează convingerea instanței că aceasta, prin fiii săi, și-a îndeplinit obligația de a-l îngriji pe reclamant, ducându-l la medic și procurându-i medicamentele necesare, fapt acceptat de reclamant timp de nouă ani.
Din răspunsul reclamantului la interogatoriu, rezultă de asemenea, că pârâta a angajat cel puțin două persoane care să aibă grijă de reclamant, pe care, după cum arată acesta, le-ar fi concediat fostul soț al pârâtei (întrebarea nr. 15), dar și faptul că nepoții săi îi luau cel puțin o dată la o lună și J, rufele la spălat, că i-au cumpărat o pompă de apă pe care o folosește în gospodărie și că i-au făcut protezele dentare (filele 72 - 74 dosar fond).
Faptul că obligația de întreținere s-a transformat prin acordul expres al reclamantului, într-o obligație de a da lunar o sumă de bani, respectiv suma de 200 lei, a fost dovedit prin chiar mărturisirea reclamantului (întrebarea nr. 16 - fila 74 dosar fond), ca și prin faptul că acesta a refuzat primirea sumelor prin poștă din momentul intentării acțiunii.
În drept, instanța a arătat că rezoluțiunea este sancțiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor izvorâte dintr-un contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o dată), constând în desființarea retroactivă a acestuia, astfel cum rezultă din art. 1020 - 1021 Cod civil.
Rezilierea se diferențiază de rezoluțiune prin domeniul de aplicare și efectele juridice, rezilierea fiind sancțiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor izvorâte dintr-un contract sinalagmatic cu executare succesivă, constând în desfacerea contractului respectiv numai pentru viitor.
În cazul contractului de întreținere, contract sinalagmatic aleatoriu, prestațiile uneia dintre părți sunt succesive, respectiv ale debitorului, în timp ce transferul dreptului de la creditor la debitor se produce uno ictu (dintr-o dată), nu succesiv, iar în cazul neexecutării, contractul se desființează și bunul se redobândește cu efect retroactiv (ex tunc), astfel că este evident că sancțiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor debitorului este rezoluțiunea contractului, cu efecte ex tunc (retroactive).
Instanța a reținut de asemenea faptul că, în lipsa unor dispoziții legale speciale care să reglementeze rezoluțiunea contractului de întreținere, se aplică nomele de drept comun, respectiv art. 1020 - 1021 Cod civil.
Din chiar definiția rezoluțiunii, rezultă că este o sancțiune ce se aplică în cazul neexecutării culpabile de către debitor a obligației asumate prin contractul de întreținere, iar dovada neexecutării obligației de către pârâtă trebuia făcută de reclamant în condițiile art. 1169 Cod civil.
Analizând coroborat probele administrate, instanța a arătat motivat că reclamantul nu a făcut dovada neîndeplinirii culpabile a obligațiilor de către pârâtă în cauza de față, astfel că nu poate interveni rezoluțiunea contractului de întreținere, acțiunea fiind neîntemeiată.
Mai mult, instanța a constatat că a intervenit transformarea în bani a obligației de întreținere, existând consimțământul reclamantului în acest sens (interogatoriu - fila 74 dosar fond), astfel că prin novație, vechea obligație s-a stins, fiind înlocuită cu una nouă, aceea de a achita lunar suma de 200 lei reclamantului creditor. S-a făcut de asemenea dovada că noua obligație a fost executată de către pârâtă lunar, dovada fiind făcută atât prin mandatele poștale (filele 44, 47 - 49 dosar fond), cât și prin recunoașterea făcută de reclamant care arată că a fost anunțat de poștaș, iar faptul că reclamantul nu a ridicat banii de la Oficiul Poștal, reprezintă propria sa culpă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV a Civilă sub nr-, criticând sentința apelată pentru netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul - reclamant a arătat că în mod vădit netemeinic, instanța a reținut că intimata - pârâtă și-a îndeplinit obligațiile de întreținere față de acesta, deși aceasta de la încheierea contractului a fost angajata în Israel, iar apoi s-a stabilit în această țară ca urmare a căsătoriei sale.
Instanța de fond încearcă să o disculpe în mod netemeinic pe intimata - pârâtă pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, cu motivarea că apelantul - reclamant împreună cu soția sa, au acceptat ca aceasta să plece în Israel, acceptare care a avut loc chiar în momentul încheierii contractului, situație ce ar rezulta din răspunsul la interogatoriu al apelantului - reclamant.
În ședința publică din data de 21 ianuarie 2009, intimata - pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică, motivată și legală a sentinței apelate.
Analizând sentința civilă apelată, tribunalul a constatat că apelul formulat este nefondat.
Astfel, din probatoriul administrat în cauză, rezultă cu certitudine că a intervenit transformareaa obligației de întreținere, chiar în lipsa unei clauze contractuale, existând consimțământul reclamantului în acest sens.
Din răspunsurile la interogatoriu, rezultă că reclamantul cunoștea chiar de la data încheierii contractului, că pârâta lucra în străinătate, că pârâta a angajat cel puțin două persoane care să aibă grijă de reclamant, pe care, după cum arată acesta, le-ar fi concediat fostul soț al pârâtei (întrebarea nr. 15), dar și faptul că nepoții săi îi luau cel puțin o dată la o lună și J rufele la spălat, că i-au cumpărat o pompă de apă pe care o folosește în gospodărie și că i-au tăcut protezele dentare (filele 72 - 74 dosar fond).
Pe de altă parte, deși s-a plâns de lipsa de îngrijire medicală, în ciuda actelor medicale care dovedesc contrariul, reclamantul a omis să precizeze în concret care ar fi fost asistența medicală necesară și de care ar fi fost lipsit prin atitudinea pârâtei.
În consecință, prin decizia civilă nr. 329 din 04 martie 2009, Tribunalul București - Secția a IV a Civilă a respins apelul, ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, reclamantul - apelant a formulat recurs, criticând-o sub aspectul nelegalității, deoarece este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, hotărârea fiind pronunțată fără temei legal.
A arătat că pe parcursul executării contractului, intimata nu și-a îndeplinit nici una dintre obligațiile asumate, nici măcar pe cele privind decesul și înmormântarea mamei sale. Doar fiul său i-a trimis sporadic, câte o femei pentru a-i face menajul. sale l-au ajutat pe reclamant. S-au ignorat afecțiunile medicale care reclamă asistența medicală permanentă și regim alimentar. S-a ignorat aspectul cotidian al obligațiilor de asistență.
Așadar, s-a încălcat art. 970 Cod civil.
A solicitat admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri în sensul admiterii acțiunii.
Și-a întemeiat recursul, pe prevederile art. 304 cpt. 9 Cod de procedură civilă.
A timbrat în mod corespunzător recursul promovat, conform art.3 și art.11 din Legea nr.146/1997 și art.3 din nr.OG32/1995.
Intimata a formulat conform art. 308 alin. 1 Cod de procedură civilă, întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, ca urmare a nedovedirii de către reclamant, a nici unuia dintre motivele de reziliere invocate. Având în vedere că recurentul nu a administrat probe și întrucât fiul intimatei i-a acordat asistență medicală, cererea este neîntemeiată.
În recurs, nu s-a administrat proba cu înscrisuri noi, conform art.308 alin.2 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 02 noiembrie 2009, Curtea a invocat din oficiu, motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod de procedură civilă, conform art. 306 alin. 1 și 2 din Cod de procedură civilă, constând în nelegala constituire a completului care a soluționat calea de atac, împotriva sentinței fondului.
Curtea de APEL BUCUREȘTI s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționezeprezentulrecurs, date fiind prevederile art. 3 din Codul d e procedură civilă și ale art. 299 din Codul d e procedură civilă.
Verificând cu prioritate, motivul de ordine publică invocat din oficiu, de către instanța de recurs, Curtea constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare "(cu întreținere)" nr. 679 din 05 iulie 1999, autentificat de BNP, având ca obiect un imobil format dintr-o casă de locuit și teren extravilan, având o valoare estimată la suma de 40.000.000 lei/rol (fila 5 dosar fond).
Curtea constată că în prezenta cauză, s-a cerut și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.
Potrivit art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă, "nu sunt supuse apelului, hotărârile judecătorești date în primă instanță, în cererile introduse pe cale principală, privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială".
Raportat la Decizia în interesul legii nr. 32 din 09 iunie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, care stabilește cvasigeneral, caracter evaluabil în bani, în vederea determinării competenței potrivit art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a și b și art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă, acțiunilor în legătură cu actele juridice privind drepturile patrimoniale, indicându-se expres că fac parte din această categorie și acțiunile având ca obiect, rezoluțiunea unui act juridic, indiferent dacă sunt sau nu însoțite de cererea privind repunerea în situația anterioară, Curtea apreciază că și prezenta cerere de chemare în judecată are un astfel de caracter.
La stabilirea căii de atac împotriva sentinței fondului, în cadrul acțiunii în rezoluțiunea actului juridic de vânzare-cumpărare, trebuie avut în vedereprețul actualizat la momentul introducerii cererii, consemnat în contractul de vânzare - cumpărare, preț corespunzător valorii pecuniare a dreptului de proprietate asupra imobilului - obiect al contractului, deoarece, cât timp nu este contestat, acest preț actualizat constituie singurul element de apreciere de natură obiectivă, neavând relevanță pentru stabilirea menționată, estimarea imobilului făcută de un organ fiscal sau de alte persoane fizice sau juridice abilitate, privind valoarea ulterioară a bunului, deoarece, în aceste din urmă situații, stabilirea căii de atac împotriva hotărârii de fond (prin prisma Deciziei nr. 32/2008 în interesul legii), ar depinde în totalitate, de un factor variabil și, în orice caz, exterior actului juridic care se cere a fi rezoluționat.
În astfel de situații, devin incidente prevederile art. 181Cod de procedură civilă, conform cărora: "Instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii, rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect".
Or, actualizarea la nivelul anului 2007 (anul introducerii prezentei cereri de rezoluțiune), a prețului în cuantum de 40.000.000 lei stipulat în 1999, în contract, determină potrivit formulei de calcul a Institutului Național de Statistică: A = (Suma inițială de actualizat x indicele prețurilor de consum): 100, o valoare reactualizată de 150.792.000 Rol, indicele prețurilor de consum fiind 376,98.
Așadar, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, valoarea obiectului cauzei patrimoniale deduse judecății, a fost de 150.792.000 Rol, valoare inferioară pragului valoric de 100.000 Ron, stabilit de art. 2821Cod de procedură civilă.
În temeiul acestor considerente, în aplicarea deciziei în interesul legii menționate, văzând și prevederile evocate ale art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că în mod greșit, calea de atac împotriva sentinței fondului, a fost apreciată ca fiind apel și nu recurs, cum ar fi fost corect și ca atare, tot în mod greșit, a fost alcătuit și completul de judecată care a soluționat respectiva cale de atac. Cum aprecierea greșită a magistratului, asupra căii de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, nu înfrânge principiul legalității căilor de atac, specific sistemului procesual, Curtea va admite potrivit art. 312 alin. 3 și art. 304 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, prezentul recurs, va casa decizia pronunțată și va trimite cauza spre judecarea căii de atac împotriva sentinței civile, cale de atac calificată ca fiind recurs, potrivit considerentelor anterioare, la tribunal, judecata urmând a se realiza în complet legal constituit, de recurs.
Dat fiind efectul admiterii motivului de recurs de ordine publică, Curtea constată că devine inutilă analiza celorlalte motive de recurs, invocate de recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr. 329 din 04 septembrie 2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă.
Casează decizia recurată și trimite cauza pentru soluționarea recursului, la Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.20.11.2009
.
2ex./2.12.2009
-4.-;
Jud.2.-
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena, Cristina Nica
