Reziliere contract. Speta. Decizia 757/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.757/2008-R
Ședința publică din 8 mai 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de reclamanții și -ambii domiciliați în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat în,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 745/A din data de 12 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr.355 din 23 ianuarie 2006, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr.9590/2003, având ca obiect: reziliere contract.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurenții reclamanți și - ambii personal, reprezentantul lor, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 63 din 8.05.2008, eliberată de Baroul Bihor - Societate Civilă de Avocați, lipsă fiind intimatul pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 188,23 lei, achitată prin chitanța seria - nr.129-1-5 din 8.05.2008 și timbre judiciare în valoare de 3,15 lei, după care:
Reprezentantul recurenților reclamanți depune la dosar un înscris emis de către B prin care se prezintă situația livrărilor de cereale în săptămâna 15.04.2008-22.04.2008 și din care rezultă că prețul pieței variază, conform pieței, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului reclamant susține recursul formulat de reclamant și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea hotărârilor atacate, schimbarea acestora și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru. În esență solicită a se constata că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii principale a reclamanților, referitoare la rezilierea contractului de închiriere, iar pe de altă parte a luat în considerare o adresă a Ministerului Agriculturii, care, fără să precizeze zona de cultură, soiul și destinația grâului, a stabilit niște prețuri aleatorii la liberul arbitru, față de adresa părții recurente care specifică prețul grâului în județul B, la data la care face obiectul cauzei. Mai mult decât atât precizează că, prețul care trebuie plătit este cel de azi, când se va face plata chiriei și nu la valorile de atunci, care era valabilă în cazul executării obligației de achitare a chiriei.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
rin sentința civilă nr.355/2006 pronunțată de Judecătoria Oradeas -a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții și împotriva pârâtului și în consecință:
A fost obligat pârâtul să restituie reclamanților imobilele închiriate în baza contractului de închiriere încheiat la data de 10 aprilie 2002 respectiv magazia de cereale situată în localitatea cu terenul intravilan aferent în suprafață de 1,10 ha. și terenul extravilan în suprafață de 10 ha.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 8.850 RON reprezentând contravaloare chirie pe anul 2003, reactualizată la data plății, precum și 800 RON cheltuieli de judecată parțiale.
Au fost respinse celelalte pretenții ale reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între părțile litigante sa-a încheiat la data de 10 aprilie 2002 un contract de închiriere în baza căruia reclamanții au închiriat pârâtului magazia de cereale în suprafață de 240 mp. cu teren intravilan aferent în suprafață de 1,10 ha. precum și 17 ha. teren arabil, durata contractului fiind de 2 ani, termen ce nu a fost prelungit, astfel încât în temeiul art.1436 alin.1 cod civil, locațiunea a încetat de drept.
Față de aceasta, instanța a constatat că în temeiul art.1431 Cod civil, pârâtul este obligat să restituie reclamanților bunurile închiriate.
În ceea ce privește plata chiriei, conform clauzelor contractului, s-a reținut că în primul an de locațiune pârâții au efectuat o serie de investiții în contul chiriei.
În ceea ce privește contravaloarea chiriei aferente anului 2003, pârâtul nu a făcut dovada plății sale, motiv pentru care în temeiul art.1429 Cod civil, instanța de fond a reținut că acesta este obligat să plătească reclamanților suma de 88.500.000 lei vechi, reprezentând echivalentul 11.800 kg..
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel atât reclamanții și cât și pârâtul.
În motivarea apelului, apelanții reclamanți au arătat că instanța de fond a admis în mod greșit doar parțial cererea privind obligarea pârâtului la despăgubiri întrucât acesta nu și-a îndeplinit în totalitate lucrările la care s-a angajat. Astfel, intimatul pârât mai trebuia să repare jgheaburile și burlanele și să monteze un ceas electric secundar, separat de cel existent.
În ceea ce privește apelul formulat de pârâtul, în motivarea acestuia, s-a arătat că despăgubirile la care a fost obligat de către instanța de fond, nu au fost stabilite în mod corect întrucât nu s-a ținut seama de valoarea reală a grâului în anul 2003.
Prin decizia civilă nr. 745/A din 12 septembrie 2007, Tribunalul Bihora admis ca fondat apelul civil formulat de apelantul în contradictoriu cu intimații și împotriva sentinței civile nr.355 din 23 ianuarie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că reduce cuantumul despăgubirilor acordate de prima instanță reclamanților de la suma de 8.850 RON la suma de 4.130 RON.
Au fost menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
A fost respins apelul formulat de apelanții reclamanți și.
Au fost obligă intimații la cheltuieli de judecată în cuantum, de 1.118 lei în favoarea apelanților.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, în mod corect prima instanță a apreciat probatoriul administrat în cauză în ceea ce privește îndeplinirea de către apelantul pârât în totalitate a obligațiilor de restructurare a magaziei.
Din declarațiile martorilor audiați în fața instanței de fond, respectiv martorii și ce s-au coroborat cu concluziile raportului de expertiză, rezultat că acesta și-a îndeplinit întru-totul obligațiile și anume a înlocuit porțile, a executat reparații la tencuieli exterior și interior, a efectuat reparații la acoperiș, a instalat un tablou electric, a montat cablu de curent, prize și întrerupătoare și a înlocuit jgheaburile și burlanele.
Față de situația reținută mai sus, instanța de apel a constatat că motivele formulate de apelanții reclamanți sunt nefondate, motiv pentru care le-a respins.
În ceea ce privește apelul formulat de apelantul pârât, tribunalul a reținut că în conformitate cu adresa nr. 2057/13 iunie 2007, emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, rezultă că în anul 2005 prețul de piață a unui kg. de de panificație, a oscilat în limite cuprinse între 2.500 - 4.500 lei/kg. în funcție de calitatea acestuia și cantitatea disponibilă pentru comercializare.
S-a reținut că, ținând cont de aceste elemente, instanța de apel a luat în calcul la stabilirea despăgubirilor un preț mediu al kilogramului de raportat la valoarea de circulație din anul 2005 și anume 3.500 lei/kg și în consecință, având în vedere că, cantitatea de datorată de pârât reclamanților este de 11.800 kg. din care 5.000 kg. pentru închirierea magaziei și a terenului aferent și 6.800 kg. pentru închirierea terenului arabil, a stabilit valoarea despăgubirilor la suma de 4.130 lei RON.
Față de aceste considerente, tribunalul constatat că apelul formulat de către apelantul - pârât este fondat, motiv pentru care l-a admis și în consecință a schimbat în parte sentința civilă nr. 355/2006 a Judecătoriei Oradea conform dispozitivului prezentei decizii.
În temeiul art.274 Cod proc. civilă, reținând culpa procesuală a intimaților reclamanți și, i-a obligat pe aceștia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.118 lei în favoarea apelantului - pârât, reprezentând taxă timbru și onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu suma de 188,23 lei, achitată prin chitanța seria - nr.129-1-5 din 8.05.2008 și timbre judiciare în valoare de 3,15 lei, au declarat recurs reclamanții și, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor, schimbarea acestora, admiterea acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că apelul intimatului a fost tardiv timbrat, doar în cadrul termenului de pronunțare, după închiderea dezbaterilor astfel că, trebuia anulat ca netimbrat. Nu s-au luat în considerare aspectele relevate de expert, respectiv acordul părților că, și-a îndeplinit chiriașul obligațiile doar parțial, că nu a reparat jgheaburile, burlanele, acceptându-se declarațiile unor martori.
Nu s-a luat în considerare faptul că intimatul, fără acordul lor a cedat folosința altor persoane,instanța nu se pronunță asupra cererii de reziliere a contractului. S-a luat în considerare adresa Ministerului Agriculturii care nu a precizat zona de cultură, soiul, destinația grâului, dă prețuri aleatorii cui dorește ori, acest preț s-a depus pentru stabilirea taxei de timbru, nu al pretențiilor.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.6, 7, 8, 9 Cod procedură civilă.
Intimatul pârât, deși legal citat, nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția față de recursul declarat în cauză.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Din analiza actelor dosarului de apel nu se poate reține faptul că instanța i-ar fi pus în vedere intimatului apelant să-și timbreze apelul declarat cu o taxă de timbru anume, sub sancțiunea nulității, astfel că, întrucât acesta a depus dovada achitării sumei de 477 RON în termen de pronunțare, nu este un aspect ce să atragă nulitatea instituită de art.20 din Legea nr.146/97, obligația fiind îndeplinită, criticile fiind nefondate.
Obiectul contractului de închiriere, încheiat între părți la data de 10.04.2002 -fila 4 dosar fond-, l-a făcut o magazie de cereale de 240. și 1,10 ha teren, intimatul obligându-se a plăti o chirie anuală de 5000 kg din 10.04.2002, iar pentru primul an, să facă investiții constând în înlocuirea porților, repararea burlanelor, montaj ceas de curent. Au mai convenit părțile închirierea a încă 17 ha teren pentru care intimatul s-a obligat a achita o chirie de 400 kg anual pentru fiecare hectar, contractul fiind încheiat pentru 2 ani cu posibilitatea prelungirii lui cu acordul părților.
Din mențiunile făcute de părți pe spatele contractului și din răspunsurile recurenților la interogatorii -filele 32-33,dosar fond- reiese faptul că pentru anul 2002 aceștia au primit de la intimat chiria aferentă anului 2002 în cuantum de 20.400.000 lei. Conform declarației martorului -fila 40 dosar fond- acesta la solicitarea intimatului a reparat două porți, sudând stâlpii de susținere, grilaj, balamale, înlocuindu-le, au făcut lucrări de tencuială, zugrăvire interior-exterior, iar martorul -fila 41- pe lângă aceste aspecte a relatat că a înlocuit firida de siguranță, întrerupătoarele, becurile, duliile, jgheaburi.
Raportul de expertiză, întocmit de -filele 54-60 dosar fond-, a relevat aceste lucruri, iar în plus a concluzionat că s-a reparat acoperișul prin înlocuirea unor șipci și Ť. unele din reparații arătând cp oricum cădeau în sarcina chiriașului, dar, a conchis că nu s-au reparat burlanele, jgheaburile, ori, această probă este completată cu declarațiile martorilor audiați care au lucrat efectiv la reparații, aspect corect reținut de instanța de apel.
Nu se poate contesta faptul că intimatul, la data la care s-a prezentat expertul, nu deținea cheia de acces, iar în magazie erau depozitate materiale ale unor terți, dar, întrucât locațiunea convenită de părți a încetat prin expirarea termenului fixat și niciuna nu a dorit prelungirea, era fără sens ca odată cu constatarea încetării locațiunii să se mai analizeze și dacă există motive de reziliere a contractului.
Referitor la prețul grâului din anul 2005, din adresa nr.408 din 21.03.2006, emisă de SC SA O -fila 22 dosar apel-, reiese că s-a achiziționat cu 0,20 lei/kg, anexând în acest sens și facturi ca probe a celor susținute, din adeverința emisă la 6.03.2006 de Societatea Agricolă " Sînicolau Român"SA -fila 32 dosar apel-, reiese un preț în 2005 de 0,23 lei/kg, iar Ministerul Agriculturii, prin adresa nr.1725 din 25.05.2007 a indicat un preț de 0,25-0,45 RON/kg la în același an, probe din care instanța a concluzionat un preț mediu de 3500 ROL, 0,35 RON/kg, fără a face aplicarea greșită a legii în acest sens.
Aveau recurenții posibilitatea de-a combate aceste probe, dar nu au făcut-o, iar acestea s-au depus nu doar pentru a se stabili timbrajul ci și pentru a stabili câtimea despăgubirilor cuvenite acestora.
Ca urmare a celor expuse, nefiind incidente dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge ca nefundat recursul, urmând a menține decizia recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenții și, împotriva deciziei civile nr. 745/A/2007, din 12 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 8 mai 2008 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:12.05.2008
Jud.fond
Jud.apel /
dact.
data:16.05.2008
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
