Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 308/2009-
Ședința publică din 24 februarie 2009
PREȘEDINTE: R - - judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâții și ambii cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și -toți cu domiciliul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 404/A din 20 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 1085/2002, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 11442 din 5 decembrie 2001 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 9795/1999, având ca obiect: stabilirea dreptului de servitute.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 10 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 17 februarie 2009, apoi pentru 24 februarie 2009, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 11442 din 05 decembrie 2001 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr.9795/1999, s-a admis acțiunea precizată și completată, formulată de reclamanții fost căsătorită, în contradictoriu cu pârâții și și s-a admis acțiunea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți reconvenționali și și în consecință s-a dispus Serviciului de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Oradea, înscrierea în CF. nr.16217 O, nr. top. 6141/3 proprietatea pârâților reclamanți reconvenționali a dreptului de servitute în favoarea imobilului cu nr. top. 6143/11 din CF. 4161 O, conform raportului de expertiză tehnică topografică, efectuat la data de 23 aprilie 2001 de ing. și schițele cadastrale de orientare întocmite de același expert, respectiv pe aliniamentul A-B ce desparte nr. top. 6141/3 de nr. top. 6143/11, cu obligarea reclamanților - pârâți reconvenționali la plata sumei de 500.00 lei despăgubiri civile în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali.
Au fost obligați pârâții reclamanți reconvenționali să respecte dreptul de folosință normală a locuinței de către reclamanții - pârâți reconvenționali, cu referire la accesoriile apă, canalizare, cablu electric, telefon, sonerie și cutie poștală, transport de lemne pentru încălzire și orice conductă necesară a fi instalată pentru folosința normală a terenului; au fost obligați pârâții reclamanți reconvenționali la plata sumei de 371.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în favoarea reclamanților - pârâți reconvenționali.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat pe baza concluziilor raportului de expertiză, împrejurarea că imobilul cu nr. top. 6143/11, din CF. 4164 O are caracter de loc înfundat, fără acces la drumul public, accesul la parcela cu nr. top. 6143/11 se poate realiza numai prin curtea pârâților, prin top. 66141/3 conform folosinței actuale a părților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, și, cât și pârâții și, apel ce a fost respins ca nefondat, prin decizia civilă nr.404/A din 20 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 1085/2002.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel cum rezultă din copia de carte funciară cu nr. 4164 O, reclamanta și soțul ei def. au dobândit casa și cota de parte teren din imobilul înscris în top. 6143/11 de la întabulat sub 18.
Sub 22 este întabulat dreptul de proprietate al reclamantei - respectiv asupra cotei de parte din casă, iar sub 25-28, este întabulat dreptul de proprietate lui și cei trei copii - în cotă de parte fiecare asupra cotei de parte din casă și asupra cotei de parte din teren.
Într-adevăr, conform deciziei civile nr.92/A/2004 a Curții de Apel Oradea, s-a dispus radierea mențiunilor marginale de sub 24-28, însă radierea mențiunilor marginale, nu afectează drepturile de proprietate legal existente și înscrise în favoarea reclamanților.
S-a reținut că, proprietar sub 23 asupra cotei de parte teren din top. 6143/11 și-a transmis dreptul de proprietate pârâților și.
Așa fiind, având în vedere faptul că imobilul cu nr. top. 6143/11 din CF. 4164 O, pe care este situată casa reclamanților și din care aceștia dețin în proprietate cota de parte, teren, are caracter de loc înfundat și accesul la acesta se poate realiza numai pe top. 6141/3, s-a apreciat corectă soluția instanței de fond, atât în ceea ce privește stabilirea dreptului de servitute, cât și în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate în raport de dispozițiile art. 616 Cod civil.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat au declarat recurs pârâții reclamanți - reconvenționali, solicitând în principal, modificarea în tot a acesteia în sensul schimbării hotărârii primei instanțe, iar în consecință, a respinge acțiunea formulată de reclamanți, iar în subsidiar, modificarea hotărârilor în sensul obligării pârâților -reclamanți la plata despăgubirilor civile reale, proporționale cu paguba creată și la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că, decizia atacată este dată cu încălcarea legii, acțiunea promovată de către reclamanți fiind inadmisibilă, întrucât nu s-a solicitat stabilirea dreptului de servitute a cărui înscriere s-a cerut, iar pe de altă parte, reclamanții nu au un drept de proprietate asupra imobilului pe care l-au reclamant inițial ca fiind înfundat, dreptul de proprietate pe care l-au avut înscris asupra cotei de parte teren a fost radiată și s-a restabilit situația anterioară de CF. de sub 23 în favoarea lui.
De asemenea se mai susține de către reclamanți că, acțiunea în stabilirea servituții de trecere promovată de reclamanți este inadmisibilă atâta timp cât nu a fost sistată indiviziunea și nu a fost determinată în materialitatea ei proprietatea reclamanților, nefiind îndeplinite condițiile art. 616 Cod civil.
În ceea ce privește despăgubirea care trebuie acordată proprietarului fondului aservit, s-a arătat că aceasta se impune a fi proporțională cu paguba ocazionată pentru lipsa utilității imobilului asupra căruia a fost impusă sarcina servituții de trecere, iar în speță, aceasta a fost stabilită la o sumă modică de 500.000 lei, care nu este reală și nici măcar serioasă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații reclamanți au solicitat respingerea recursului civil de față.
În ședința publică din 10 februarie 2009, reprezentantul recurenților a solicitat casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe, în vederea efectuării unei noi variante de expertiză.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Inițial, la data introducerii prezentei acțiuni, 01 octombrie 1999 reclamanții erau proprietari asupra întregului imobil înscris în CF. nr.4164 - O, nr. top. 6143/11 reprezentând în natură, casă și teren în suprafață de 579 mp. cu titlu de vânzare cumpărare și moștenire.
Prin sentința civilă nr.5567/29.05.2001 a Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.639/15.05.2002 a Curții de Apel Oradea, s-a dispus rectificarea înscrierilor din CF. nr.4164 - O, nr. top. 6143/11 în sensul radierii înscrierilor efectuate sub B 24-28 în baza sentinței civile nr.1118/1999 a Judecătoriei Oradea și restabilirea situației anterioare de CF.
Cota de parte din terenul din litigiu, aparținând fostei proprietare tabulare, decedată în anul 1978, revenit nepotului său de soră, în calitate de unic moștenitor, care a transmis apoi, dreptul său de proprietate în favoarea recurenților din prezenta cauză și, în temeiul contractului de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 1530/21.04.1999 de BNP..
Tot pe parcursul soluționării prezentei cauze, prin sentința civilă nr. 2345/13.04.2004 a Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.806/2007 a Curții de Apel Oradea, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF. nr. 4164 O, în sensul că a fost atribuit nr. top. nou format 6143/50, în suprafață de 289 mp. în favoarea reclamanților intimați și nr. top. nou 6143/51, în suprafață de 290 mp. în favoarea pârâților recurenți și, dispunându-se totodată întabularea dreptului de proprietate în coala de carte funciară.
Ca urmare a celor arătate mai sus, recurenții au susținut în ședința publică din 10 februarie 2009, că se impune efectuarea unui nou raport de expertiză întrucât de la data efectuării expertizei avute în vedere de către cele două instanțe, situația de carte funciară s-a schimbat.
Cu privire la acest aspect, este de relevat că, potrivit raportului de expertiză efectuat în fața instanței de fond, de către ing. expert (filele 63 - 66 fond) imobilul cu nr. top. 6143/11 din CF. nr.4164 O, la acea dată proprietatea exclusivă a reclamanților și imobilul cu nr. top. 6141/3 din CF. nr.16217 O, proprietatea pârâților, se regăsesc în O pe-, cu singura posibilitate de intrare din strada -, pe o lățime de 2,80 mp.
În fapt, pe nr. top. 6141/3, pârâții dețin casa de la-, anexa, atelier ce se continuă pe nr. top. 6143/11 și curte cu intrare comună.
Potrivit aceluiași raport de expertiză, accesul în imobilul proprietatea reclamanților se poate realiza numai prin curtea pârâților, impunându-se stabilirea unei servituți de trecere peste nr. top. 6141/3, lungă de 30. măsurată din stradă până la aliniamentul A-B ce desparte cele două numere topografice, potrivit schiței cadastrale de orientare, depusă la fila 67 fond.
Așadar, casa și terenul proprietatea reclamanților - intimați are caracter de loc înfundat, fiind situate în spatele casei proprietatea recurenților, care, singură are acces la strada -.
Situația fondului aservit, cel care prezintă relevanță, deoarece asupra acesteia se stabilește dreptul de servitute de trecere, a rămas însă neschimbată în urma pronunțării sentinței civile nr. 2345/2004 a Judecătoriei Oradea, întrucât dezmembrarea a vizat exclusiv nr. top. 6143/11 - care reprezintă fondul dominant, situat în spatele primului.
Amplasamentul servituții de trecere este același, și înainte de dezmembrare cât și în prezent, deoarece trecerea se poate realiza doar prin același loc, astfel că nu se impune refacerea raportului de expertiză cum au solicitat recurenții în ședința publică din 10 februarie 2009.
Pe de altă parte, criticile invocate de aceștia cu privire la inadmisibilitatea acțiunii principale, întrucât nu s-a sistat starea de indiviziune între părți, au rămas fără obiect, deoarece așa cum s-a arătat deja, prin sentința civilă nr.2345/2004 a Judecătoriei Oradea, s-a dispus dezmembrarea nr. top. 6143/50.
Cum în speță, sunt întrunite cerințele impuse de textul art. 616 Cod civil, în mod corect cele două instanțe au admis acțiunea formulată de către reclamanți, la care, de altfel pârâții nici nu s-au opus, prin întâmpinarea depusă în dosarul instanței de fond, fila 27, înregistrată la 01.03.2000, cu condiția ca reclamanții să fie obligați la plata unor despăgubiri.
Cu privire la cuantumul acestor despăgubiri, instanța a avut în vedere suma indicată de chiar reprezentantul pârâților în ședința publică din 10 iunie 2000 (fila 53 fond) care este identică cu cea stabilită prin hotărârea atacată, la care se poate adăuga și poziția acestuia la termenul din 14 noiembrie 2001, când a precizat că nu mai are alte probe de solicitat.
Întrucât pe parcursul soluționării litigiului, pârâții reclamanți - reconvenționali nu au solicitat efectuarea unei expertize pentru evaluarea despăgubirilor ce li se cuvin ca urmare a stabilirii dreptului de servitute, se apreciază ca nefondată și critica referitoare la cuantumul despăgubirilor stabilit prin hotărârile atacate.
Față de cele relevate mai sus, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea în temeiul art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurenții la 500 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimaților, reprezentând onorariu avocațial în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâții reclamanți reconvenționali și ambii cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți pârâți reconvenționali, și -toți cu domiciliul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 404 din 20 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părților intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
Red.dec.- /18.03.2009
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./18.03.2009
Ex.2
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
