Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 8733/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8733
Ședința publică de la 10 Octombrie 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 342/18.03.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Spitalul Județean de Urgență S și Autoritatea de Sănătate Publică O, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru repetarea procedurii de citare, iar prin serviciul registratură Oad epus un script prin care solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 342/18.03.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta (), cu domiciliul în S, Prelungirea Tunari, -. 28, județul O, în contradictoriu cu pârâții Spitalul Județean de Urgență S, cu sediul în S,--11, județul O și Autoritatea de Sănătate Publică O, cu sediul în S,--11, județul
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
S-a reținut că petenta are calitatea de asistent medical în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit nr. 4 S, unitate aflată în structura Spitalului de Urgență S, instituție ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate și este salarizată de la capitolul "Transferuri" fonduri ce provin de la bugetul de stat, de la Ministerul Sănătății prin Autoritatea de Sănătate Publică O, aceștia fiind ordonatori principal și respectiv secundar de credite.
Potrivit susținerilor pârâtei, salariații săi beneficiază de acordarea tichetelor de masă în baza OUG nr. 115/2004,deoarece fondurile necesare acordării acestora provin din veniturile proprii ale unității realizate în baza contractului de servicii medicale încheiat anual cu Casa de Asigurări de Sănătate
Din dispozițiile art. 1 din Legea nr. 142/1998 s-a reținut că tichetele de masă se acordă numai în limita sumelor aprobate cu această destinație și cu respectarea normelor ce reglementează acordarea lor.
În legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, s-a arătat că se prevede la art. 46 alin. 4 că în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă deoarece în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Această prevedere a fost menținută succesiv prin Legea nr.511/2004, Legea nr. 379/2005 și nr.OUG88/2006.
În Legea nr. 115/2004 s-a arătat că legiuitorul a stabilit strict categoriile de salariați ale căror salarii sunt asigurate de la capitolul "Transferuri" și s-a reținut că grădinițele nu sunt cuprinse în enumerare.
De asemenea, din adresa nr. 7087 din 21.12.2007, s-a reținut că în bugetul de venituri și cheltuieli al unității nu au fost prevăzute și aprobate niciodată fonduri pentru acordarea tichetelor de masă categoriei de salariați din care face parte petenta: grădinițe,cămine,dispensare școlare,etc
În ceea ce privește discriminarea invocată de petentă s-a apreciat că aceasta nu a fost dovedită, atâta timp cât nici ceilalți salariați din aceeași categorie cu pârâta nu au beneficiat în perioada 2004-2007 de drepturile solicitate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta în termen și motivat.
În motivarea recursului s-a arătat că în soluționarea cauzei prima instanță nu a avut în vedere prevederile art. 41 și 53 din Constituție și dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzic orice discriminare a salariaților din punct de vedere al protecției sociale din același domeniu de activitate.
S-a subliniat și faptul că în această materie practica primei instanțe a fost inconstantă deoarece în aceeași situație în cauze diferite s-au pronunțat soluții contrare.
De asemenea s-a susținut că neprevederea în bugetul de venituri și cheltuieli a sumelor necesare acordării tichetelor de masă constituie o culpă exclusivă a unității angajatoare care întocmește acest buget.
S-a invocat și contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură sanitară, ce dă dreptul la toți salariații la alocația suplimentară ca o componentă a principiului protecției sociale statuat prin Constituție.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimatele nu au formulat întâmpinare și în recurs nu s-au formulat cereri de probatorii.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de motivele invocate, văzând probatoriu administrat se constată că recursul reclamantei este fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiune reclamanta, care este angajată a pârâtului cu contract individual de muncă și îndeplinește funcția de asistentă, având locul de muncă la cabinetul școlar - Grădinița cu Program Prelungit nr. 4 S și a solicitat contravaloarea tichetelor de masă potrivit timpului lucrat începând cu data de 02.02.2004 (data angajării), reactualizată de la scadență.
Tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de hrană, acordată titularilor unui contract individual de muncă, suportată integral de persoana fizică ori persoana juridică care are calitatea de angajator, așa cum stabilește art. 1 alin.1 din Lg. nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă.
În cazul în care la nivelul de ramură de unitate a fost negociat un contract colectiv de muncă, modalitatea și condițiile de acordare a tichetelor de masă sunt stabilite prin intermediul acestui contract.
Deși intimatul - pârât Spitalul de Urgență S în calitatea sa de angajator acorda tichete de masă salariaților cu locul de muncă în secțiile cu paturi, în laboratoare, servicii și compartimente funcționale din cadrul spitalului, în mod nejustificat nu a acordat acest drept și celorlalte categorii de salariați.
Cu toate că recurenta au invocat raporturi juridice de muncă, respectiv existența unui contract individual de muncă încheiate cu intimatul - pârât, acesta a motivat fără un temei legal, că primii sunt plătiți din veniturile proprii ale unității spitalicești, iar ceilalți de la bugetul de stat.
Această distincție în acordarea tichetelor de masă nu rezultă din nici un act normativ invocat în cauză, singura condiție pentru a beneficia de tichete de masă fiind aceea a încadrării într-o unitate sanitară publică finanțată din venituri proprii, criteriul angajării într-o subunitate fără personalitate juridică nefiind relevant atâta timp cât această subunitate este cuprinsă în structura organizatorică a unității sanitare publice.
Din interpretarea dispoz. Anexei 1 pct. 11 din nr.HG529/2002 potrivit cu care cabinetele medicale din grădinițe și școli sunt finanțate de la bugetul de stat și Anexei nr. 2 din aceeași Hotărâre de Guvern, respectiv pct. II, potrivit cu care spitalele sunt unități sanitare finanțate integral din venituri extrabugetare din sistemul de asigurări sociale de sănătate se constată că recurenta are contract individual de muncă încheiat cu spitalul intimat în cauză, deci raportul juridic este stabilit direct și necondiționat cu acest angajator pe de o parte, iar pe de altă parte nu se poate trece peste raporturile de muncă stabilite cu angajatorul în favoarea criteriului locului efectiv de desfășurare a activității, întrucât acesta ar fi un criteriu discriminatoriu, care ar încălca grav dispoz. art. 5 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. d). din Codul Muncii.
Din punct de vedere constituțional o Hotărâre de Guvern nu poate adăuga și nu poate modifica o lege, iar actele normative în materie sunt unitare în reglementările privitoare la acordarea tichetelor de masă în domeniul sanitar.
Astfel, Lg. nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, reprezintă dreptul comun în materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
În domeniul sanitar, sunt aplicabile dispozițiile Lg. nr. 270/2003, care în art. 35 alin. 1 definește "spitalele publice" definiție din care rezultă sursa de finanțare și modul de funcționare, respectiv faptul că sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ce funcționează pe principiu autonomiei financiare astfel că sunt aplicabile dispoz. OUG nr. 115/2004 potrivit cu care, conf. art. 35, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii, realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază lunar de 20 tichete de masă.
Nici Legea bugetului de stat nu contravine acestor reglementări aplicabile domeniului sanitar, deoarece în art. 24 din Lg. nr. 379/2005, de exemplu, se prevede că instituțiile finanțate integral din venituri proprii (cum este situația spitalelor) sunt excluse din categoria instituțiilor publice în bugetele cărora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Trebuie precizat că sumele alocate pentru tichetele de masă, sunt sume fixe ce nu se iau în calcul nici pentru angajator și nici pentru angajat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, ele reprezentând alocații individuale de hrană ce se acordă titularilor unui contract individual de muncă și ca atare, nici nu poate fi stabilită o legătură directă și determinantă între aceste sume și salarii, neavând practic relevanță sursa de finanțare a salariilor angajaților chiar dacă aceasta finalmente ar fi diferită, rămânând obligația legală de acordare a alocației de hrană.
Dacă s-ar adopta un astfel de criteriu, acesta ar fi discriminatoriu față de anumite categorii de angajați ai aceluiași sistem, cum este cel de sănătate publică, fapt ce contravine prevederilor art. 5 alin.1 și art.39 alin.1 lit. d) din Codul Muncii.
Art. 411din OUG nr. 115/2004 modificat prin OG nr. 23/2007 nu poate fi interpretat în sensul că exclude personalul de la cabinetele școlare de la acordarea tichetelor de masă care, așa cum s-a stabilit anterior, sunt angajați cu contract de muncă ai spitalului și care, beneficiază, alături de restul personalului de tichete de masă în baza art. 23 din OUG nr. 115/2004.
În contextul analizei făcute, se are în vedere și conținutul contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii sanitare pe perioada 2005 - 2007, unde în art. 139 se prevede că angajatorul este obligat să acorde tichetele de masă potrivit Lg. nr. 142/1998 și în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
În raport de cele mai sus precizate se constată că recurenta este în drept a beneficia de plata contravalorii tichetelor de masă pe perioada cu trei ani anterioară formulării prezentei acțiuni, pe perioada anterioară dreptul la acțiune al recurentei fiind prescris extinctiv potrivit art. 283 alin. 1 lit. c din Codul Muncii.
Având în vedere art. 35 alin. 1 Lg. nr. 270/2003 care definește "spitalele publice" ca instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ce funcționează pe principiu autonomiei financiare și faptul că raporturile de muncă sunt stabilite între unitatea spitalicească și recurentă se constată că pârâta O nu are calitate procesuală pasivă și nu poate fi obligată la plata contravalorii tichetelor de masă alături de unitatea angajatoare dat fiind inexistența unor raporturi juridice între recurentă și această pârâtă.
În consecință, potrivit art. 312 alin. 1-4 cod procedură civilă și art. 81 din Lg. 168/1999 urmează a se admite recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 342/18.03.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Spitalul Județean de Urgență S și Autoritatea de Sănătate Publică O, având ca obiect drepturi bănești.
Se va modifica sentința în sensul că admite în parte acțiunea.
Va fi obligat pârâtul Spitalul Județean de Urgență S la plata contravalorii tichetelor de masă pentru perioada 04.12.2004-04.12.2007 proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Se va respinge acțiunea pentru perioada 02.02.2004-03.12.2004 ca fiind prescrisă.
Se va respinge acțiunea față de Autoritatea de Sănătate Publică
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 342/18.03.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Spitalul Județean de Urgență S și Autoritatea de Sănătate Publică O, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința în sensul că admite în parte acțiunea.
Obligă pârâtul Spitalul Județean de Urgență S la plata contravalorii tichetelor de masă pentru perioada 04.12.2004-04.12.2007 proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Respinge acțiunea pentru perioada 02.02.2004-03.12.2004 ca fiind prescrisă.
Respinge acțiunea față de Autoritatea de Sănătate Publică
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
,
EX.2/14.11.2008
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Mihaela Mitrancă, Mariana Pascu