Speta drept civil. Decizia 146/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECZIA CIVILĂ Nr. 146/
Ședința publică din 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcărița
JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea Cabinet Medical Individuasl Dr. din Județul A, împotriva deciziei civile nr. 868/19.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata Comuna reprezentată prin Primar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru contestatoarea Dr. avocat, se prezintă intimata Comuna reprezentată prin Primar - - și asistat de avocat .
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul legal timbrat cu taxa judiciară de timbru in suma de 10 lei și 0,15 lei timbru judiciar mobil.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că prin registratura instanței contestatoarea a depus note scrise la dosar.
Nemaifiind formulate alte cereri și probe de administrat instanța acordă cuvântul părților asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatoarei Dr. avocat solicită admiterea contestației in anulare așa cum a fost formulată și motivată în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului avocat solicită respingerea contestației în anulare formulată de contestatoare ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.
A,
În deliberare, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- din 28.12.2009, contestatoarea "Dr. a solicitat anularea deciziei civile nr.868/19.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, invocând ca motiv al contestației dispozițiile art.318 - teza a II-a pr.civ. în sensul că instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de recurs invocate de către contestatoare, atunci în calitate de recurentă, recursul domniei sale vizând decizia civilă nr.165/09.04.2009 a Tribunalului Arad.
Contestatoarea a susținut existența incidența contestației în anulare speciale pe considerentul că instanța de recurs nu a analizat toate motivele de nelegalitate invocate în raport cu decizia recurată, întemeiate pe recurentă pe disp.art.304 pct.9 pr.civ. deși a invocat prin motivele de recurs trei variante/opțiuni posibile pe care instanța de recurs trebuia să le urmeze și anume: (i) fie casarea cu trimitere spre rejudecare, în vederea conexării cu dosarul nr- având ca obiect dezmembrare și ieșire din indiviziune cu privire la imobilul din litigiu, (ii) fie admiterea recursului petentei și modificarea ambelor hotărâri anterioare, cu consecința respingerii ca inadmisibile a plângerii împotriva încheierii de CF inițiate de intimatul Primarul comunei, (iii) fie, în subsidiar, modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii în parte a plângerii Primarului com., în sensul intabulării în CF a Statului Român, dar și a contestatoarei - recurente, și cu părțile de construcție, așa cum rezultă din hotărârile judecătorești irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat și care, din greșeala registratorilor de CF au fost omise de la intabulare.
În același context, contestatoarea a reproșat instanței de recurs că a tolerat modificarea plângerii petentului Primarul com., care inițial a fost întemeiată pe disp.art.50 din 7/1996 și care ulterior, în fața instanței de fond a fost modificată, ca și o acțiune de rectificare de Cf, întemeiată pe disp.art.34 alin.1 din 7/1996, iar această observație, conținută într-unul dintre motivele de recurs, a rămas nesoluționată de curte.
În plus, în susținerea aceluiași motiv de recurs, dar care de asemenea a fost omis de la cercetare, recurenta, actuală contestatoare a susținut că soluționându-se cauza ca și o rectificare de CF, atunci plângerea împotriva încheierii de CF ar fi trebui respinsă ca inadmisibilă.
Intimatul Primarul comunei, legal citat, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, invocând în acest sens și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv decizia civilă nr.2311/09.05.2000, prin care Înalta Curtea statuat că omisiunea cercetării unui motiv de modificare sau de casare nu există în situația în care instanța de recurs a analizat grupat criticile și susținerile formulate de recurentă, o situație identică fiind prezentă în prezenta cauză, câtă vreme prin decizia civilă contestată cu nr.868/19.10.2009, a Curții de Apel Timișoara.
În opinia intimatei, instanța de recurs a analizat grupat toate motivele de casare și de modificare invocate de către recurentă, actuala contestatoare, și a constatat că instanța de apel, respectiv cea de fond au interpretat și aplicat corect disp.art.50 din 7/1996-republicată, din perspectiva motivului de modificare prev. de art.304 pct.9 pr.civ. câtă vreme obiectul cererii de chemare în judecată a fost reprezentat de o plângere împotriva Încheierii de CF emisă de OCPI
Curtea, analizând contestația în anulare, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.320 pr.civ. rap.la art.318 - teza a II-a pr.civ. va constata că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, curtea va constata că pentru a fi incidente dispozițiile legale invocate de către contestatoare, respectiv cele vizând contestația î anulare specială reglementată de textul art.318 - teza a II-a pr.civ. este necesară îndeplinirea condiției ca instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, sa fi omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În același timp, potrivit unei jurisprudențe consolidate și în acord și cu doctrina, incidența acestui motiv de anulare a unei decizii irevocabile date în recurs este exclusă, atâta vreme cât instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare sau de modificare, în ipoteza în care are posibilitatea și realizează efectiv o analiză global, printr-un raționament juridic de sinteză, ori analizează doar un singur aspect, constatat a fi esențial pentru rezolvarea litigiului, astfel că eventuala omisiune de a cerceta un anumit argument sau altul ori o afirmația a recurentului, nu deschide calea contestației în anulare speciale, vizate de art.318 - teza a II-a pr.civ.
Or, în concret, curtea va constata că recursul doamnei dr., ca reprezentantă a intimatei "Dr. ", soluționat prin decizia civilă nr.86819.10.2009 a fost întemeiat în drept pe disp.art.304 pct.9 pr.civ. și raportat la obiectul pricinii - plângere împotriva încheierii de CF nr.68575/CF/2007 a OCPI A - putea fi analizată pe calea extraordinară a recursului doar din perspectiva corectei interpretări și aplicări a instituției plângerii împotriva încheierii CF, reglementată de disp.art.48-50 din 7/1996-republicată.
Din acest punct de vedere, analizându-se decizia contestată, cu nr.868/19.10.2009, curtea va constata că instanța de recurs a procedat la o analiză exhaustivă a modului în care s-au interpretat și aplicat disp.art.48 și 50 din 7/1996-republicată, constatându-se că plângerea petentului Primarul comunei a fost întemeiată și că primele două instanței au aplicat corect dispozițiile referitoare la modalitatea prin care se soluționează prezenta speță, argumentând cu faptul că actuala contestatoare nu putea să își intabuleze în CF 5076 dreptul de proprietate asupra întregului imobil ( asupra întregii construcții a dispensarului uman), câtă vreme aceasta nu este titularul unui drept de proprietate asupra farmaciei, apoi a cabinetului stomatologic precum și a unei treimi din sala de așteptare, ci doar asupra cabinetului medical folosit.
În continuare, curtea, cantonându-se exclusiv asupra sediului materiei, a constatat și a argumentat că, din perspectiva disp.art.48 și 50 din /1996-republicată, singurele incidente în prezenta speță, cererea de intabulare în CF trebuie să îndeplinească anumite condiții de admisibilitate, la momentul formulării sale și în particular, bunul imobil ce formează obiectul dreptului de proprietate, trebuie să fie corect individualizat și să nu se aducă atingere drepturilor tabulare ale celorlalți proprietari, ceea ce nu s-a observat cu ocazia emiterii Încheierii de CF 68575/2007 a OCPI A și de aceea, soluția de anulare a acestei încheieri este corectă și justificată.
În plus, respingând recursul cu aceste argumente, este evident că pentru instanța de recurs a devenit irelevant și superfluu să se mai pronunțe asupra trei variante prezentate în declarația de recurs, ca efect al unei eventuale admiteri a recursului și pe care instanța de recurs ar fi trebuit să le urmeze, potrivit opiniei recurente, actuală contestatoare și anume: (i) fie casarea cu trimitere spre rejudecare, în vederea conexării cu dosarul nr- având ca obiect dezmembrare și ieșire din indiviziune cu privire la imobilul din litigiu, (ii) fie admiterea recursului petentei și modificarea ambelor hotărâri anterioare, cu consecința respingerii ca inadmisibile a plângerii împotriva încheierii de CF inițiate de intimatul Primarul comunei, (iii) fie, în subsidiar, modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii în parte a plângerii Primarului com., în sensul intabulării în CF a Statului Român, dar și a contestatoarei - recurente, și cu părțile de construcție, așa cum rezultă din hotărârile judecătorești irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat și care, din greșeala registratorilor de CF au fost omise de la intabulare.
De aici, curtea, va constata că instanța de recurs a răspuns motivat, argumentat, motivului de modificare invocat de către recurentă, respectiv în raport cu disp.art.304 pct.9 pr.civ. și a explicat coerent în ce măsură primele două instanțe au interpretat și aplicat prev. art.48, 49 și 50 di 7/196-republicată, care erau singurele incidente în materia plângerii împotriva încheierii de CF și are de altfel a reprezentat și obiectul sau cauza juridică a acțiunii promovate de Primarul comunei, actualul intimat.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prev.art.320 rap.la art.318 - teza a II-a pr.civ. va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de către contestatoarea Cabinet Medical Individual "Dr. " din, jud. A împotriva deciziei civile nr.868/19.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
În temeiul prev. art.274 pr.civ. va obliga contestatoarea să plătească intimatului Primarul com., jud. A suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, în prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea Cabinet Medical Individuasl Dr. din Județul A, împotriva deciziei civile nr. 868/19.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
Obligă contestatoarea să plătească intimatului Primarul comunei, județul A suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, în prezenta contestație în anulare.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică din 18 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. CP/ 24.02.2010
Dact NF/24.02.2010
Ex.2
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat
