Speta drept civil. Decizia 957/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 957

Ședința publică din data de 6 mai 2009

PREȘEDINTE: Traian Logojan

JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, C, a, a, -, C, a, a, -, G, pentru, pentru, G, el, G, G, a, a, G, G, A, G, G, G, G, G, G, toți cu domiciliul ales la.Av. a, cu sediul în, str.-.-, nr.79, -4,.1,.7,.41, sector 2, cu intimații-intervenienți, G, toți cu domiciliul ales la.Av. a, cu sediul în, str.-.-, nr.79, -4,.1,.7,.41, sector 2, și în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 1, AVAS B, cu sediul în B,--11, sector 1.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanții, G, G, C, a, a, -, C, a, a, -, G, pentru, pentru, G, el, G, G, a, a, G, G, A, G, G, G, G, G, G, au chemat în judecată pe pârâții SC SA, Ministerul Economiei și Finanțelor, AVAS B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la acordarea de acțiuni ale societății SC SA în limită de 8% din capitalul subscris al acesteia la același preț cu care pârâta a achiziționat aceste acțiuni de la statul român în procesul de privatizare reprezentat de AVAS B conform art.9 din nr.OG55/2003 aprobată prin Legea nr.538/2003; obligarea pârâților la acordarea de acțiuni gratuite conform art.168 alin.6 din contractul colectiv de muncă; obligarea pârâtelor la acordarea de dividente aferente acestor acțiuni pe perioada 2003-2008.

În ședința publică din data de 30 martie 2009, pârâta, prin apărător, invocat și excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2) ultima liniuță din legea nr. 53/2003 Codul Muncii prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3) lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituția României, revizuită, și a solicitat suspendarea cauzei și sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.

Prin încheierea de ședință din data de 30 martie 2009, tribunalul a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în art. 298 alin. 2 ultimă teză din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, excepție invocată de unitatea pârâtă SC SA B, pe temeiul dispozițiilor art. 29 alin. 1 și 6 din Legea nr. 47/1992, republicată, pentru inadmisibilitate, întrucât este contrară dispozițiilor alin 1 din art. 29, în sensul că nu are legătură cu obiectul cauzei textul a cărui neconstituționalitate fost invocată.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SC SA în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:

Cu privire la condițiile de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, recurenta a apreciat că excepția ridicată în fața instanței de fond întrunește disp.art. 29 din Legea nr.47/1992 republicată și, ca atare,în mod greșit instanța de fond a respins cererea sa de sesizare a Curții Constituționale.

Cu privire la dispozițiile legale atacate și la motivele de neconstituționalitate, recurenta a reiterat faptul că dispozițiile art.1alin.4 și 5, art.73 alin.3, art.79 alin.1 din Constituție sunt încălcate de disp.art.298 alin.2 Codul muncii întrucât Codul muncii prin art.298 alin.2 ( competența de soluționare a cauzelor aparține instanței de la domiciliul reclamantului) intră în conflict cu art.72 din Legea nr.168/1999 (conform căruia competența soluționării conflictelor de drepturi revine instanței judecătorești în circumscripția căreia își are sediul unitatea).

Astfel, recurenta consideră că s-a încălcat principiul efectivității juridice conform căruia legea trebuie să fie coerentă, cu atât mai mult cu cât potrivit alin.5 din Constituție aceste legi se adresează tuturor persoanelor. Recurenta și-a sprijinit susținerile pe enumerarea unor cauze soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Legal citată intimata a formulat întâmpinare la dosar, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

In recurs nu au fost formulate alte probatorii.

Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs formulate nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Excepția formulată de către recurenta-pârâtă nu arată prin ce anume art.298 alin.2, 284 Codul muncii și art.72 din Legea nr.168/1999 încalcă dispozițiile constituționale, respectiv art.1 alin. 4 și 5, art.73 alin.3 și art.79 alin.1 din Constituție. Recurenta menționează numai că art.284 din Codul muncii care stabilește competența în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului vine în contradicție cu art.72 din Legea nr.168/1999.

In primul rând, Curtea consideră că nu există nicio contradicție între cele două dispoziții legale deoarece au domenii de reglementare diferite, astfel încât nu se poate susține că s-a încălcat principiul efectivității juridice în ceea ce privește coerența legilor.

De asemenea, în mod corect a reținut prima instanță că art.72 din Legea nr.168/1999 nu privește prezenta cauză, ci numai conflictele de drepturi.

De altfel, reglementarea competenței nu are nicio legătură cu articolele din Constituție învederate de către recurentă întrucât nu s-a arătat că ar fi vorba despre un exces de putere sau depășirea cadrului legii organice.

Așa fiind, Curtea consideră că, în mod corect instanța de fond a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurentă, constatând că este contrară disp.alin.1 din art.29 din Legea nr.47/1992 și, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, C, a, a, -, C, a, a, -, G, pentru, pentru, G, el, G, G, a, a, G, G, A, G, G, G, G, G, G, toți cu domiciliul ales la.Av. a, cu sediul în, str.-.-, nr.79, -4,.1,.7,.41, sector 2, cu intimații-intervenienți, G, toți cu domiciliul ales la.Av. a, cu sediul în, str.-.-, nr.79, -4,.1,.7,.41, sector 2, și în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 1, AVAS B, cu sediul în B,--11, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 6 mai 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./22.05.2009

dosar fond- - Tribunalul Buzău

judecători fond- G

-

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120/2006

Președinte:Traian Logojan
Judecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drept civil. Decizia 957/2009. Curtea de Apel Ploiesti