Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1100/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1100/2009-
Ședința publică din 11.06.2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul procedural în O, P-cul, nr. 10, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, ambii cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA, ambii cu sediul în O, P-cul, nr. 10, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în B, P-ța - -, nr. 1 - 3, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 216/LM din data de 27.02.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr. 5436/LM/2007, prin care s- respins acțiunea, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 216/LM din data de 27.02.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr. 5436/LM/2007, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantele, și, toate din cadrul Judecătoriei Oradea în contradictoriu cu pîrîții Ministerul Justiției din B- - sectorul 5, TRIBUNALUL BIHOR -O, Curtea de APEL ORADEA, Ministerul Finanțelor Publice din B- - sectorul 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din B--3 - sectorul 1.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin însăși cererea de chemare în judecată reclamanții și intervenienții, recunosc că beneficiază de un "alt spor" - condiții grele - profesionale, dar aceasta nu poate fi o explicație întrucît sporurile pot fi cumulate astfel încît li se poate acorda și sporul de calculator.
Într-adevăr, așa cum rezultă din dispozițiile art.22 din OUG8/2007, personalul salarizat potrivit ordonanței - personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești - pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase - beneficiază de un spor de 15% din salariu de bază.
Prin cererea de chemare în judecată nu s-a precizat și nu s-a dovedit în ce constau condițiile mai grele create de calculator, pentru se putea acorda un spor dublu decît cel de 15% acordat în prezent.
Acordarea de sporuri are la bază studii de specialitate și nu poate instanța de judecată să se substituie acestora pentru a stabili că sporul de 15% nu include și riscul utilizării calculatorului.
Hotărîrea de Guvern nr.1028/2006, pe de altă parte se referă la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare și printre obligațiile angajatorilor în acest sens se află și cea de la art.8 care este în sensul că: acesta trebuie să planifice sarcinile lucrătorului astfel încît folosirea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare.
Ori, în cadrul activității instanței de judecată, unde munca nu este normată, nu se poate reține că fiecare dintre reclamanți prestează 8 ore continue de muncă în fața calculatorului, zilnic și fără posibilitatea unei pauze în înțelesul dispozițiilor art.8 sus menționate.
Tot un organ de specialitate ar fi cel care ar putea stabili dacă lucru în fața calculatorului constituie "condiții grele, periculoase sau vătămătoare" - în înțelesul art.142 din muncii, pentru a se acorda pe lîngă un spor suplimentar, și un număr de cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă.
Mai este de menționat că, la stabilirea salarizării personalului auxiliar prin OG8/2007, cu luarea în considerare a condițiilor de muncă s-au acordat numeroase alte facilități cum ar fi: asistența medicală gratuită, un număr de zile sporit de concediu de odihnă și plata unei indemnizații de concediu, transport gratuit, etc.
În lipsa unor dovezi care să probeze că munca în fața calculatorului produce consecințe mai grave decît cele avute în vedere la stabilirea drepturilor sus menționate, acțiunea principală și cererea de intervenție au fost respinse ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin motivarea cererii lor recurenții au invocat principiul non discriminării potrivit căruia în situații identice subiectelor de drept trebuie să li se asigure exercitarea drepturilor în mod egal.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare și nu și-au precizat poziția asupra recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Oradea, sens în care, în mod corect a reținut instanța de fond că, potrivit art. 48 al. 1 din Legea nr. 50/1996, art. 30 din OG nr. 177/2002 și ulterior prin OUG nr. 27/2006, respectiv OG nr. 8/2007, reclamanții beneficiază de sporul de 15% care le este acordat pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, astfel că cererea acestora de a li se mai acorda încă un spor de lucru la calculator, care nu este altceva decât sporul pentru condiții grele de muncă este nefondată.
Corect s-a reținut și împrejurarea că, raportat la conținutul concret, diferit al atribuțiilor de serviciu ale reclamanților precum și sistemele diferite de salarizare față de alte categorii de personal, nu poate fi reținută o situație comparabilă respectiv discriminarea, fiind vorba de categorii profesionale distincte.
Sub aspectul celuilalt capăt de cerere se apreciază că dispozițiile art. 142 Codul muncii nu sunt incidente în speță, în condițiile în care durata concediului anual de odihnă este stabilită prin art. 65 din Legea nr. 567/2004 respectiv art. 79 din Legea nr. 303/2004, legi care au caracter special față de dispozițiile Codului muncii, având astfel prioritate față de dispozițiile de drept comun.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul procedural în O, P-cul, nr. 10, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, ambii cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA, ambii cu sediul în O, P-cul, nr. 10, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în B, P-ța - -, nr. 1 - 3, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 216/LM din data de 27.02.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 07.07.2009
- judecător fond -,
- dact. gref. - 07.07.2009 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif