Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1626/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1626
Ședința publică din data de 9 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA-MEMBRU GRUP, cu sediul în B,-, sector 1, cu sediul procesual ales la Și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.428 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanțI:, domiciliat în Târgoviște, str.-.- -scu,.28,.1,.5, județul D, domiciliat în Târgoviște, str.-.-, nr.5,.61,.1,.3, județul D, -, domiciliat în comuna, județul D, -, domiciliat în Târgoviște, dul - I, nr.19, județul D, domiciliat în comuna ești, nr.248, județul D, domiciliată în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D și domiciliu ales în S, str.-,.11,.A,.2,.5, județul P, domiciliată în comuna, județul D, domiciliată în Târgoviște, str.-.-,.26,.A,.4, județul D, domiciliată în comuna, județul D, domiciliat în comuna G, județul D, domiciliată în Târgoviște, str.-, -.58,.9, județul D, G, domiciliat în comuna, sat, județul D, C, domiciliată în Târgoviște,-,.19,.D,.4,.80, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-reclamanți prin avocat din cadrul Baroului D, lipsă fiind recurenta-pârâtă SC SA-Membru Grup.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Avocat pentru intimații-reclamanți depune întâmpinare și arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimații-reclamanți, solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că s-a încălcat dreptul la apărare al intimaților-reclamanți care nu au fost citați de către expert la efectuarea expertizei.
În subsidiar, solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare, dar în timpul ședinței de judecată, s-a prezentat avocat pentru recurenta-pârâtă, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr- reclamanții, -, -, G, C, au solicitat în contradictoriu cu pârâta - GRUP, ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată să le plătească drepturi bănești cuvenite și neacordate pe perioada 2004 - 2006 cu aplicarea indicelui de inflație.
Motivând cererea au arătat că au fost salariați ai pârâtei, iar conform art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004-2006 beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA, că aceste suplimentări nu le-au fost acordate, ridicându-se la 7480 lei pentru fiecare salariat și câte 533,52 lei reprezentând coeficientul de inflație.
În drept, au fost invocate prevederile art. 168 din renegociat și reeditat în anii 2004, 2006, 2007 și 269 din Codul muncii.
S-au anexat cererii de chemare în judecată copii de pe următoarele acte: calculul drepturilor cuvenite fiecărui reclamant, Contracte colective de muncă pe anii 2004,2005,2006, cărțile de identitate, carnete de muncă, Contracte individuale de muncă.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că, începând cu anul 2003, reprezentanții societății și cei ai au convenit ca drepturile salariale suplimentare de C și de Paști să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, că operațiunea includerii acestor drepturi în salarii nu a avut o aplicabilitate limitată, continuând să producă efecte și în anii următori, textul art. 168 din CCM fiind inclus în versiunile republicate.
S-a mai susținut de către intimată prin întâmpinare, că pentru a se evita orice interpretări contrare în privința intenției reale a părților, Comisia Paritară a adoptat la 31.08.2007 decizia nr. 5140/2007 prin care s-a confirmat faptul că părțile au înțeles ca, începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la art. 168 alin.1 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților, iar începând cu anul 2004, articolul 168 alin.1 a rămas fără obiect deoarece primele erau parte a salariului de bază ca întreg.
În ceea ce privește modalitate de calcul invocată în susținerea acțiunii
s-a arătat de către intimată că este greșită, atâta timp cât se raportează la nivelul salariului mediu brut pe societate și nu la salariul de bază mediu ale cărui valori la nivelul anilor 2004-2007 au fost diferite față de valorile prezentate de către reclamant, fiind stabilite prin adresa 2022/04.09.2007.
S-a arătat că promovarea acțiunii este prematură deoarece dreptul de a formula acțiune nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit.
S-a solicitat proba cu înscrisuri, precum și orice altă probă a cărei necesitate ar rezulta din dezbateri.
S-au anexat întâmpinării copii de pe următoarele acte: Actul adițional la CCM încheiat în anul 2003, CCM- 2004, CCM - 2005, CCM - 2006, CCM - 2007, anexa nr. 2 la CCM, decizia Comisiei Paritare nr. 3793/18.06.2007, nota Comisie Paritare nr.5140/31.08.2007, sentința civilă 684/16.04.2005, adresa 2022/04.09.2007.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 428 din 25 martie 2008 admis în parte cererea formulată de reclamanți, obligând pe pârâtă să plătească acestora drepturile salariale restante, calculate conform raportului de expertiză, aflat la fila 311 din dosar în varianta care are în vedere salariul de bază mediu, respectiv câte 5.430,63 lei din care 4780 lei cuantumul primelor și 647,63 lei actualizarea la zi și de asemenea plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat drepturi salariale restante, cuvenite și neacordate pe anii 2004, 2005, 2006, în raport de data la care le-au încetat contractele individuale de muncă, actualizate cu indicele de creștere a prețurilor, drepturi prevăzute de art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2004, 2005, 2006.
Potrivit art. 168 alin.1 din, înregistrat la Direcția și Solidarității Sociale B la 23.05.2000, salariații urmau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, iar valorile concrete, modalitățile de acordare, criteriile și beneficiarii urmau să fie negociate cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment.
În alineatul 2 al articolului 168 din renegociat în anul 2003 s-a prevăzut că suplimentările de la alin.1 "vor fi introduse" în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității negociate cu, articol modificat ulterior prin acte adiționale în anul 2005, în sensul că, în anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la art. 168 alin.1 "au fost introduse" în salariul de bază al fiecărui salariat.
Asupra acestui aspect al introducerii în salariul de bază al fiecărui salariat a suplimentărilor de Paști și de C în anul 2003, nu pot exista controverse față de claritatea prevederilor art. 168 alin.2 din modificat, text convenit de către reprezentanții și SC SA.
apreciat instanța de fond că susținerea pârâtei din întâmpinare referitoare la faptul că aceste modificări ale articolului 168 alin.2 din au fost introduse pentru a se prevedea cu certitudine că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, continuând să producă efecte și în anii următori, nu poate fi primită.
De asemenea, nu poate fi acceptată concluzia Comisie Paritare a SA exprimată în "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din al SA din 31.08.2007", care interpretează retroactiv prevederile art.168 alin.1 și 2, stabilind că, începând cu anul 2003 până la data la care părțile convin în mod expres altfel, suplimentările salariale prevăzute la alin.1 l art. 168 vor fi incluse în salariul lunar de bază al angajaților și vor fi acordate sub această formă.
Această interpretare a voinței părților referitoare la art. 168 din adoptată de Comisia Paritară, constituie de fapt o modificare cu efecte retroactive a legii părților, respectiv a Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
Această modalitate este contrară prevederilor titlului 7 din Codul muncii referitor la contractele colective de muncă și, în principal, prevederilor art. 244 din Codul muncii, care stabilesc că părțile pot modifica clauzele contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori convin acest lucru.
Modificarea la care face referire art. 244 din Codul muncii urmează să producă efecte pentru viitor, concluzie care rezultă din aplicarea principiului neretroactivității legii civile prevăzut de art. 1 din Codul civil, precum și din dispozițiile art. 236 alin.4 din Codul muncii în raport de care contratele colective de muncă încheiate cu respectarea condițiilor legale constituie legea părților.
În susținerea argumentelor anterioare referitoare la neincluderea în salariu a suplimentărilor de Paști și de C în anii 2004-2006 pot fi invocate concluziile raportului de expertiză care stabilesc că nu au mai fost modificate sau completate contractele individuale de muncă cu acte adiționale ca urmare a modificărilor salariale, că analiza cărților de muncă conduce la concluzia că s-au acordat sporuri de vechime totală de condiții grele de vechime în pentru cumul de activități, care au fost acordate sau retrase ca urmare a negocierilor anuale, a reîncadrărilor sau promovărilor în funcție precum și majorările salariale ce au avut loc odată cu aplicarea CCM aferent anului respectiv, însă nu se face nici o mențiune cu privire la includerea în salarii a suplimentărilor salariale.
În ceea ce privește calculul drepturilor cuvenite reclamanților, tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere salariile medii de bază astfel cum acestea au fost comunicate de către pârâtă prin adresele 2022/04.09.2007, 830 și 831/05.02.2008, deoarece prevederile Contractului Colectiv de Muncă se referă în art. 168 alin.1 la o suplimentare a drepturilor salariale de C și de Paști în cuantum de un salariu mediu de bază pe SNP și nu la un salariu mediu brut pe astfel cum susțin reclamanții prin cererea de chemare în judecată.
S- apreciat de asemenea, că nu poate fi primită susținerea reclamanților în sensul că adresele emise de în anul 2008 cu privire la drepturile salariale ce trebuiau acordate conform nu pot fi luate în considerație, deoarece drepturile nu au fost negociate cu, au fost emise adrese și în anul 2007 ( adresa 2022/04.09.2007) care precizau cuantumul salariului mediu de bază pe anii 2004-2007, iar pe de altă parte lipsa negocierii acestor salarii trebuia invocată în termen de 6 luni de la negocierea sau a respectivelor clauze și atacată în instanță, lucru care nu s-a realizat.
Așa cum a precizat pârâta prin notele scrise depuse la dosar atât salariul de bază cât și cel brut sunt venituri brute, însă deosebirea dintre acestea este aceea că salariul brut mai cuprinde și eventualele sporuri adăugate salariului negociat, adică celui numit de " bază" care nu are sporuri.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a reținut excepția de prematuritate a acțiunii, deoarece sumele ce trebuiau achitate cu titlu de primă puteau fi plătite numai în condițiile negocierilor cu sindicatele care urmau să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior celor două evenimente și așa cum s-a dovedit, aceste negocieri nu au avut loc.
Cea de-a doua critică a recursului se referă la greșita respingere a excepției de prescripție a acțiunii, motivat de faptul că, fiind vorba de drepturi prevăzute de CCM în cauză este incident termenul de prescripție de 6 luni prev. de art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că acțiunea trebuia respinsă ca neîntemeiată, deoarece sumele pretinse de reclamanți au fost deja încasate ca urmare a includerii acestor prime în salariu începând cu anul 2003.
Sub acest aspect, recurenta arată că potrivit art. 9 CCM interpretarea clauzelor acestui contract se face prin consens, iar potrivit art.10, soluționarea problemelor invite privind executarea contractului revine unei Comisii paritare, organ care a confirmat includerea în salariu a primelor solicitate prin acțiune.
Pentru a se evita orice interpretări contrare în privința intenției reale a părților, Comisia Paritară a adoptat la 31.08.2007 decizia nr. 5140/2007 prin care s-a confirmat faptul că părțile au înțeles ca, începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la art. 168 alin.1 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților, iar începând cu anul 2004, articolul 168 alin.1 a rămas fără obiect deoarece primele erau parte a salariului de bază ca întreg.
În fine, se pretinde de către recurentă că în mod greșit instanța de fond a acordat prime care reprezintă echivalentul salariului mediu pe unitate în condițiile în care în conformitate cu art. 168 alin.1 CCM baza de calcul o reprezintă salariul de bază mediu brut pe unitate.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
În mod corect tribunalul a respins excepția de prematuritate invocată de recurentă câtă vreme aceasta, prin apărările de fond, a susținut că sumele solicitate de reclamanți au fost deja achitate, ori, dacă acestea au fost plătite, nu se mai pune problema că nu s-a născut dreptul la acțiune.
Referitor la cealaltă excepție vizând prescripția dreptului material la acțiune, Curtea reține că instanța de fond a făcut o interpretare justă a disp. art. 283 Codul muncii stabilind că, în cauză, sunt incidente prevederile de la lit. c și nu cele de la lit. e ale acestui articol, pentru că, în materia drepturilor salariale neacordate, există un termen unic de prescripție de 3 ani fiind de neconceput ca pentru drepturile salariale să existe mai multe termene de prescripție în raport cu natura actului în care acestea își au izvorul.
Legat de fondul cauzei, Curtea va reține că apărările recurentei nu au fost înlăturate de plano, aceasta având posibilitatea să facă dovada că sporurile salariale solicitate au fost incluse în salariu așa cum s-a pretins și că sub acest aspect cele reținute de Comisia paritară corespund adevărului.
Pe aceeași linie de idei nu trebuie uitat faptul că în raport cu art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, respectiv recurentei. Or, recurenta nu a depus la dosar ștatele de plată din care să rezulte că aceste sporuri au fost incluse în salariu.
Cu privire la ultima critică a recursului, Curtea va constata că aceasta nu are fundament în probatoriul administrat la dosar, deoarece expertul contabil care a calculat drepturile salariale acordate de instanță, a avut în vedere salariul de bază mediu brut pe unitate așa cum se prevede în art. 168 CCM.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civ. urmează a fi respins ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA -MEMBRU GRUP, cu sediul în B,-, sector 1, cu sediul procesual ales la Și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.428 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, domiciliat în Târgoviște, str.-. - -scu,.28,.1,.5, județul D, domiciliat în Târgoviște, str.-. -, nr.5,.61,.1,.3, județul D, -, domiciliat în comuna, județul D, -, domiciliat în Târgoviște, dul - I, nr.19, județul D, domiciliat în comuna ești, nr.248, județul D, domiciliată în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D și domiciliu ales în S, str.-,.11,.A,.2,.5, județul P, domiciliată în comuna, județul D, domiciliată în Târgoviște, str.-.-,.26,.A,.4, județul D, domiciliată în comuna, județul D, domiciliat în comuna G, județul D, domiciliată în Târgoviște, str.-, -.58,.9, județul D, G, domiciliat în comuna, sat, județul D, C, domiciliată în Târgoviște,-,.19,.D,.4,.80, județul Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored. CP/MD
2 ex./19.09.2008
f- - Tribunalul Dâmbovița
G
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru
