Anulare act. Decizia 752/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 752
Ședința publică din data de 9 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în P.-.Erou nr.12,.8,.A,.18, județ P - prin procurator, domiciliată în P, nr.4,.33,.D,.49, județ P, împotriva deciziei civile nr.123 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în P Erou - G nr.3,.19,.D,.67, județ și domiciliat în P, Erou - G nr.4,.3,.B,.2,.29, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanți și reprezentați de procurator conform procurii judiciare încheiere de autentificare nr.908/28 februarie 2008 de către BNP, lipsind intimații pârâți și.
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu suma de 6,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.- din 4.09.2008 anulată la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Procurator pentru recurenții reclamanți arată că nu mai are alte cereri de formulat.
La solicitarea instanței procuratorul prezent solicită admiterea recursului, arată că are studii juridice dar nu poate face momentan dovada acestui fapt, drept urmare depune concluzii scrise.
Curtea luând act că nu se mai formulează alte cereri, consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
La sfârșitul ședinței de judecată s-a prezentat procurator care a depus la dosar împuternicirea avocațială nr.-/1.09.2008 emisă de Baroul București.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- reclamanții si au chemat in judecata pe pârâții si, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1863/29.03.2006 de BNP și obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și posesie imobilul din P, str. -. - nr. 12,.8,.A,.18, județul
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare menționat, pârâtul, care fost mandatat de aceștia să vândă imobilul proprietatea lor, încălcat una din dispozițiile mandatului dat, respectiv să vândă în condițiile pe care le va socoti mai convenabile pentru ei și nesocotit dispoziție imperativa și prohibitivă legii si regulilor de conviețuire socială, respectiv vândut apartamentul și înscris in contractul de vânzare-cumpărare un preț nereal- 9000 ron, cunoscut fiind faptul că prețul de piață al unui apartament in zona respectiva este de 10 ori mai mare.
Reclamanții au mai arătat că, lipsește un element constitutiv al contractului, respectiv consimțământul lor de vinde sub prețul pieții și de eluda legea cu privire la impozitul pe tranzacțiile imobiliare în ceea ce privește nedeclararea prețului real.
Prin întâmpinare pârâtul arătat că înainte de se efectua vânzarea-cumpărarea apartamentului discutat cu reclamanții in data de 27.03.2006, dată la care au stabilit si prețul apartamentului, respectiv 9.000 lei, cei doi fiind de acord cu aceasta sumă, reclamanții urmând să cumpere mai multe bunuri cu aceasta sumă.
mai precizat pârâtul că la acea dată reclamanții nu aveau pregătite actele necesare înstrăinării apartamentului si nici nu se puteau ocupa de acestea, motiv pentru care l-au împuternicit pe mandatar prin procura specială autentificata la BNP să le vândă apartamentul, prețul stabilit prin acordul de voință al ambelor părți pentru apartament fiind achitat de acesta și primit de cei doi reclamanți.
Prin sentința civila nr. 2610/16.03.2007 Judecătoriei Ploiești, s-a admis in parte acțiunea formulata de reclamanți, s- dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1863/29.03.2006 de BNP, s-a respins in rest acțiunea si s-au compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și care au arătat că instanța de fond a reținut că prețul vânzării este derizoriu, dar a omis să observe că prețul vânzării a fost convenit de părți, acceptat de vânzători și plătit încă de la data încheierii procurii de vânzare.
Astfel, prin procură, reclamanții l-au împuternicit pe pârâtul să vândă apartamentul proprietatea lor la orice preț va crede acesta de cuviință și totodată, prin declarația aut.sub nr.1805/27.03.2006 reclamanții au precizat că și-au primit toate drepturile bănești ce la reveneau din vânzarea apartamentului și că nu mai au nicio pretenție cu privire la acesta.
Pe de altă parte, valoarea reală, de piață, a apartamentului nu se poate stabili prin raportarea la ofertele din ziarul Raid pentru apartamente similare, așa cum a procedat instanța de fond, pentru stabilirea valorii de circulație fiind necesară efectuarea unei expertize de specialitate, expertiză care nu s-a mai efectuat din culpa reclamanților.
In lipsa unor criterii obiective instanța nu putea să stabilească în mod valabil caracterul derizoriu al prețului înscris în contractul de vânzare-cumpărare, cu atât mai mult cu cât notarii publici dețin liste cu prețuri minimale pentru fiecare categorie de imobil și nu permit să se menționeze prețuri sub nivelul minim prevăzut în listele menționate.
Intimații-pârâți au depus note scrise prin care au arătat că apelul este depus după 15 zile de la comunicare, iar sentința este corectă sub toate aspectele întrucât au fost induși în eroare atunci când au semnat procura și declarația nr.1805/2006, fiind înșelați și cu privire la persoana cumpărătorului, prin vicierea consimțământului, dar și cu privire la preț care este neserios.
Urmare examinării actelor și lucrărilor dosarului, Curtea prin decizia nr. 123/6 martie 2008 admis apelul, a schimbat în tot sentința atacată în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că din probele administrate în cauză rezultă că față de conținutul declarației autentificate sub nr. 1805/27.03.2006 reclamanții au recunoscut că mandatul a fost îndeplinit în sensul că au încasat prețul integral, iar orice altă pretenție cu privire la vânzarea apartamentului nu se justifică.
Împotriva acestei decizii au formulat în termen legal recurs reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel;
Susțin recurenții reclamanți că prin contractul de vânzare cumpărare menționat, pârâtul pe care l-au mandatat să vândă apartamentul în litigiu, a încălcat una din dispozițiile mandatului, adică a vândut imobilul și a înscris în acest contract cu preț nereal,cu toate că prețul de piață al unui apartament în zona respectivă este de 10 ori mai mare.
Mai arată reclamanții că lipsește un element important de constituire a contractului, adică consimțământul acestora de a vinde sub prețul pieții și de a eluda legea cu privire la impozitul pe tranzacțiile imobiliare cu privire la nedeclararea prețului real.
Curtea, examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform art. 304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile formulate nu pot fi reținute de către C întrucât,așa cum corect a motivat tribunalul când a respins apelul și a menținut sentința ca fiind legală și temeinică, nu poate fi vorba de anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1863/29.03.2006, întrucât nu a fost viciat consimțământul reclamanților de a vinde sub prețul pieței, prin practicarea unui preț neserios, în condițiile în care prețul de circulație la acel moment, era de zece ori mai mare.
Din declarația autentificată sub nr. 1805/27.03.2006 de din P, rezultă că reclamanții și au primit de la mandatarul lor, toate drepturile ce le reveneau din vânzarea apartamentului proprietatea lor situat în P, str.-.Erou, nr.12,.8,.A,.18, județ
Prin urmare, pretențiile recurenților nu s-au mai justificat sub nicio formă, consimțământul lor la încheierea contractului de vânzare cumpărare nu mai era necesar în speță nefiind incidente prevederile art. 953-955 Cod civil.
Pentru cele ce preced, Curtea conform prevederilor art.304 rap.la art. 312 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând cele două hotărâri ca fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în P.-.Erou nr.12,.8,.A,.18, județ P - prin procurator, domiciliată în P, nr.4,.33,.D,.49, județ P, împotriva deciziei civile nr.123 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în P Erou - G nr.3,.19,.D,.67, județ și domiciliat în P, Erou - G nr.4,.3,.B,.2,.29, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. EG/BA
2 ex./16.09.2008
nr-- Judecătoria Ploiești
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
