Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1626/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1626
Ședința publică din data de 05 august 2009
PREȘEDINTE: Popescu Vera Andrea
JUDECĂTORI: Popescu Vera Andrea, Lazăr Elena Simona
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertăților,cu sediul în B,-, sector 1 șiCurtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P, str. - -, nr. 4, jud. P, împotriva sentinței nr.551 din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău,în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în B, str. -,. 4..14,jud. B și(),domiciliată în B, str. -,. 8,.12,jud. B și intimatul-pârâtTribunalul Buzău,cu sediul în B,Bd. - -,nr. 8, jud..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, intimatul-reclamant - și intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Dâmbovița.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare formulată de intimații-reclamanți și (), iar prin motivele de recurs, recurenții-pârâți au solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și, față de împrejurarea că prin motivele de recurs, recurenții-pârâți au solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămânând în deliberare, pronunță următoarea hotărâre:
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanții si ( ) au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BUZĂU și CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâților să le plătească, începând cu data de 29.01.2009 și respectiv 01.04.2009 și în continuare, pentru viitor, drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară prevăzută de lege, drepturi reactualizate în raport cu rata inflației calculate la data plății, urmând a se face mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanții au relatat instanței faptul că în scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost edictate mai multe acte normative, printre care: art.unic pct.1 din Legea 444/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, care arată că aceștia au dreptul la un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
De asemenea, în temeiul dispozițiilor art.15 al.1 din OG 6/2007 s-a prevăzut că acest spor se acorda nu numai categoriilor de funcționari publici prev.de Legea 444/2006, ci și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, E, E, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor(art.20 al.3 din Legea 656/2002).
În temeiul art.30 al.3 din OG 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile și documentele de care ia cunoștința in exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de baza brut.
Conform codului deontologic al judecătorilor si procurorilor, aceștia au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut in aceasta calitate. Dacă lucrările au un caracter confidențial, materialele respective trebuie păstrate în incinta instanței sau parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege sau de regulament. Nerespectarea acestor prevederi constituie abateri disciplinare.
După cum s-a mai arătat, art.14 din și jurisprudența CEDO prevăd că exercitarea drepturilor si libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau alte opinii.
In caz contrar, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. In acest sens, arată că România a fost condamnată în cauza Driha contra României, de către CEDO, pentru aplicarea unui tratament discriminatoriu, fără a exista o justificare obiectivă, determinată de un scop legitim.
De asemenea, s-a arătat că în ședința din 15.12.2008, în dosarul nr.27/2008, ICCJ Bac onstatat ca judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
In dovedirea acțiunii s-a depus la dosar minuta pronunțată de ICCJ în dosarul nr.27/2008.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
1)acțiunea prin care se solicită acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege sau acțiunea prin care se tinde la modificarea actelor normative este inadmisibilă, în considerarea principiului separației puterilor in stat. După cum s-a arătat, reclamanții ignoră că sunt salarizați în temeiul unei legi speciale, neputând beneficia de alte drepturi neprevăzute in lege, așa cum nici alte categorii profesionale nu beneficiază de drepturile reglementate de legea specială de salarizare a magistraților sau a personalului auxiliar de specialitate.
Consideră că în condițiile în care nu există nici o dispoziție legală pentru acordarea sporului de confidențialitate magistraților, nu există temei legal pentru acordarea lui, instanța nefiind abilitată să completeze dispozițiile legale.
In acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, prin mai multe decizii, asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Ministerul Justiției, referitor la unele dispoziții din Ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în sensul admiterii acestora. In virtutea textelor menționate, parlamentul și guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, pe când instanțele judecătorești nu au o asemenea competență.
2) In cadrul raporturilor de muncă, obligația angajatului e de a presta muncă, iar obligația corelativa a angajatorului este plata salariului. In conformitate cu prev.art.74 din Legea 303/2004, pentru activitatea desfășurată, judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și cu alte criterii prevăzute de lege. Din prevederile legale rezultă că sistemul de salarizare instituit prin lege specială pentru magistrați nu include plata unor sporuri cum este cel de confidențialitate.
3)In speță, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate magistraților. Prin diverse acte normative a fost reglementat sporul de confidențialitate, însă numai pentru unele categorii de salariați expres prevăzuți de lege, aceștia fiind, de principiu, salariați care gestionează informații clasificate.
Art.14 din CEDO statuează că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice alta situație. De asemenea, art.16 din Constituție arată că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii sau discriminări. Însă pentru a exista discriminare, aceștia trebuie să se afle în prezența recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia din drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.
In ceea ce privește magistrații, aceștia au un statut specific reglementat de Legea 303/2004 și sunt salarizați conform OUG 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției. După cum se poate observa, prin acte normative invocate de reclamanți se reglementează salarizarea unor anumite categorii de personal din sectorul bugetar (funcționari publici, personal militar) și nu există temei legal pentru aplicarea acestor prevederi magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Nu în ultimul rând, apreciază că nu există o stare de discriminare, pentru ca diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții, și tot legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la salariile și indemnizațiile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.
Având în vedere că instanța nu poate aprecia cu certitudine în ceea ce privește menținerea raporturilor de muncă între reclamanți și pârâți și pentru viitor, apreciază că se impune respingerea acestui capăt de cerere, luând în considerare și faptul că aceste drepturi sunt eventuale, nefiind născute și actuale.
Prin sentința nr.551 din 25 mai 2009, Tribunalul Buzăua admis acțiunea formulată de reclamanții, ( ) în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Buzău, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților, obligând pârâtele să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară începând cu 29.01.2009 pentru reclamantul și de la 01.04.2009 pentru reclamanta - și pentru viitor actualizat în raport cu rata inflației și să efectueze înscrierea acestui spor în carnetele de muncă ale reclamanților
Tribunalul, analizând întregul material probator administrat în cauză, a reținut că prin acțiune, reclamanții au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, cu dobânda legală aferentă, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
De asemenea, prima instanță a reținut că, prin acte normative diverse, s-a prevăzut posibilitatea acordării unui spor de confidențialitate pentru categoriile de salariați din sistemul bugetar, rolul acestui spor fiind de a asigura și a determina persoanele respective să păstreze confidențialitatea în legătura cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul de securitate deținut, de a păstra confidențialitatea în legătura cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștința în exercitarea funcției, de a asigura buna gestionare a datelor și informațiilor clasificate.
Astfel, sporul de confidențialitate este acordat personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, prev.de Legea 444/2006, funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (art.20 al.3 din Legea 656/2002), personalului din aparatul Consiliului pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Legiuitorul a avut in vedere, în anumite cazuri, informații clasificate, așa cum sunt ele reglementate de Legea 182/2002, iar în alte situații doar întocmirea unor lucrări sau desfășurarea unor activități cu caracter confidențial, fără a fi vorba de acces la informații clasificate.
În ceea ce privește magistrații, aceștia sunt salarizați conform OUG 27/2006, aprobata prin Legea 45/2007, stabilindu-se că beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară, în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, precum și de alte drepturi salariale, printre care nu se regăsește însă și sporul de confidențialitate, cu toate ca multe alte categorii de salariați beneficiază, așa cum am arătat, de sporul de confidențialitate.
Curtea Constituțională a reținut că principiul egalității în fața legii nu presupune uniformitate, așa încât stabilirea unor reglementari diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite nu constituie discriminări și nici privilegii. Acest principiu al egalității în drepturi și nediscriminării se aplică doar în situații egale sau analoage, iar pentru a exista discriminare trebuie să fie două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit., tratamentul diferențiat trebuie să fi urmărit sau să aibă drept efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Conform codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aceștia au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în această calitate. Dacă lucrările au un caracter confidențial, materialele respective trebuie păstrate în incinta instanței sau parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege sau de regulament(art.15 al.1 si 2 din Hotărârea CSM 328/24.08.2005 pentru aprobarea Codului Deontologic al judecătorilor si procurorilor).
În conformitate cu prev.art.99 lit.d din Legea 303/2004 privind statutul judecătorului și procurorului, nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abateri disciplinare.
Astfel, pentru a păstra confidențialitatea lucrărilor, judecătorii și procurorii militari beneficiază de spor de confidențialitate, ca si membrii Consiliului Director al CNCD, precum si celelalte categorii profesionale amintite mai sus, pe când magistrații civili nu au acest drept, cu toate ca nerespectarea confidențialității lucrărilor este considerată abatere disciplinară. În acest fel, se recunoaște practic că și magistrații civili, în exercitarea profesiei, au lucrări cu caracter confidențial, sunt sancționați dacă dezvăluie secretul lucrărilor, însă nu sunt îndreptățiți să beneficieze și de un spor, fiind discriminați în raport cu celelalte categorii aflate în situații analoage sau comparabile. Discriminarea are ca efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței și exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la remunerarea pentru păstrarea confidentialitatii unor date.
După cum s-a mai arătat, art.14 din CEDO, ratificată de România prin Legea 30/1994 și jurisprudența prevăd că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.Art.1 al Protocolului nr.12 la Convenție arată că exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională a unui stat contractant este asigurata fără nici o discriminare, și nimeni nu poate face obiectul unei discriminări din partea unei autorități publice, dacă aceasta ar fi întemeiată pe unul din motivele expuse mai sus.
În caz contrar, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, așa cum prevede si art.21 al.1 din OG 137/2000 pentru prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat si ICCJ B, care, prin Decizia nr.46/15.12.2008 a admis recursul în interesul legii și a statuat cu putere obligatorie că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Din aceste considerente, instanța a constatat întemeiat acest capăt de cerere, motiv pentru care l-a admis așa cum a fost formulat.
Reclamanții au solicitat reactualizarea sumelor respective cu indicele de inflație la data plății efective, cerere întemeiată, având în vedere prev.art.161 al.4 codul muncii, unde se arăta că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Actualizarea cu indicele de inflație se justifică prin necesitatea realizării unei corelații între salariul real și cel nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții datorau drepturile bănești și momentul în care aceste sume de bani intră efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind ca funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
În acest mod se menține constantă paritatea între salariul nominal și cel real, primirea de către salariați cu întârziere, a drepturilor bănești la care erau îndrituiți în virtutea raporturilor de munca neimpietând asupra cantității de bunuri și servicii pe care persoana fizica angajată le poate dobândi în aceasta situație.
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele lor de muncă, cerere constatată întemeiată, având în vedere prev. Decretului 92/1976 privind carnetul de muncă, unde se arată că actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet vor cuprinde funcția, meseria, specialitatea exercitată, retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta. Fiind vorba de un drept salarial ce se acorda lunar și duce la creșterea retribuției lunare, precum și la creșterea contribuției către stat, datorate de salariat, este firesc ca acesta să fie menționat și evidențiat ca atare în carnetul de muncă al reclamanților, pentru toata perioada pentru care el a fost recunoscut.
Reținând cele relatate mai sus, instanța a admis acțiunea reclamanților, a obligat pârâtele să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară începând cu 29.01.2009 pentru reclamantul și de la 01.04.2009 pentru reclamanta - și pentru viitor actualizat în raport cu rata inflației și să efectueze înscrierea acestui spor în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recurenții au învederat că prin Decizia nr. 46/2008, ICCJ a statuat că judecătorii procurorii, magistrații asistenți, personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
În baza art. 329 procedură civilă, Decizia ICCJ este obligatorie pentru instanțele judecătorești de pe întreg teritoriul țării, însă în raport de această decizie, recurenții au considerat că acordarea acestui spor pentru viitor nu are temei legal, din această dispoziție instanța de fond substituindu-se în drepturile legiuitorului.
În acest sens în data de 27 mai 2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra conflictului de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de ICCJ, pe de o parte, și Parlamentul României împreună cu Guvernul României, pe de altă parte, constatând existența unui conflict de natură constituțională.
În plus, s-a arătat că dreptul la sporul de confidențialitate nu este recunoscut de lege întrucât nu este reglementat cu nici un act normativ în vigoare și nu face obiectul art. 14 CEDO.CNCD a statuat prin hotărârea nr. 232/2007 că diferitele categorii de salariați beneficiază de soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității de tratament.
Intimații au formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile în cauză și sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, cu dobânda legală aferentă, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Sporul de confidențialitate este acordat personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, prev. de Legea 444/2006, funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Banilor (art.20 al.3 din Legea 656/2002), personalului din aparatul Consiliului pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Legiuitorul a avut în vedere, în anumite cazuri, informații clasificate, așa cum sunt ele reglementate de Legea 182/2002, iar în alte situații doar întocmirea unor lucrări sau desfășurarea unor activități cu caracter confidențial, fără a fi vorba de acces la informații clasificate.
În ceea ce privește magistrații, aceștia sunt salarizați conform OUG 27/2006, aprobată prin Legea 45/2007, stabilindu-se că beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară, în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, precum și de alte drepturi salariale, printre care nu se regăsește însă și sporul de confidențialitate, cu toate că multe alte categorii de salariați beneficiază, așa cum am arătat, de sporul de confidențialitate.
Curtea Constituțională a reținut că principiul egalității în fața legii nu presupune uniformitate, așa încât stabilirea unor reglementari diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite nu constituie discriminări și nici privilegii. Acest principiu al egalității în drepturi și nediscriminării se aplică doar în situații egale sau analoage, iar pentru a exista discriminare trebuie să fie două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit., tratamentul diferențiat trebuie să fi urmărit sau să aibă drept efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Conform codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aceștia au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în această calitate. Dacă lucrările au un caracter confidențial, materialele respective trebuie păstrate în incinta instanței sau parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege sau de regulament(art.15 al.1 si 2 din Hotărârea CSM 328/24.08.2005 pentru aprobarea Codului Deontologic al judecătorilor si procurorilor).
În mod corect a reținut instanța de fond că în conformitate cu prev.art.99 lit.d din Legea 303/2004 privind statutul judecătorului și procurorului, nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abateri disciplinare.
Astfel, pentru a păstra confidențialitatea lucrărilor, judecătorii și procurorii militari beneficiază de spor de confidențialitate, ca și membrii Consiliului Director al CNCD, precum și celelalte categorii profesionale amintite mai sus, pe când magistrații civili nu au acest drept, cu toate ca nerespectarea confidențialității lucrărilor este considerată abatere disciplinară. In acest fel, se recunoaște practic că și magistrații civili, în exercitarea profesiei, au lucrări cu caracter confidențial, sunt sancționați dacă dezvăluie secretul lucrărilor, însa nu sunt îndreptățiți să beneficieze și de un spor, fiind discriminați în raport cu celelalte categorii aflate în situații analoage sau comparabile. Discriminarea are ca efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței și exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la remunerarea pentru păstrarea confidențialității unor date.
ICCJ B s-a pronunțat prin Decizia nr.46/15.12.2008 în sensul admiterii recursului în interesul legii și a statuat cu putere obligatorie că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Din aceste considerente, instanța a constatat întemeiat acest capăt de cerere, motiv pentru care l-a admis așa cum a fost formulat.
Reclamanții au solicitat reactualizarea sumelor respective cu indicele de inflație la data plății efective, cerere întemeiată, având în vedere prev.art.161 al.4 codul muncii, unde se arată că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Actualizarea cu indicele de inflație se justifică prin necesitatea realizării unei corelații între salariul real și cel nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții datorau drepturile bănești și momentul în care aceste sume de bani intră efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind ca funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
În acest mod, se menține constantă paritatea între salariul nominal și cel real, primirea de către salariați cu întârziere, a drepturilor bănești la care erau îndrituiți in virtutea raporturilor de munca impietând asupra cantității de bunuri si servicii pe care persoana fizica angajata le poate dobândi in aceasta situație.
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâților sa efectueze mențiunile corespunzătoare in carnetele lor de munca, cerere întemeiata, având în vedere prevederile Decretului 92/1976 privind carnetul de muncă, unde se arată că actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet vor cuprinde funcția, meseria, specialitatea exercitată, retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta. Fiind vorba de un drept salarial ce se acordă lunar și duce la creșterea retribuției lunare, precum și la creșterea contribuției către stat, datorate de salariat, este firesc ca acesta să fie menționat și evidențiat ca atare în carnetul de muncă al reclamanților, pentru toata perioada pentru care el a fost recunoscut.
Așa fiind în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertăților,cu sediul în B,-, sector 1 și Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P, str. - -, nr. 4, jud. P, împotriva sentinței nr.551 din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău,în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în B, str. -,. 4..14,jud. B și(),domiciliată în B, str. -,. 8,.12, jud. B și intimatul-pârâtTribunalul Buzău,cu sediul în B,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,05 august 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Popescu Vera Andrea, Lazăr Elena Simona
- - - - - - -
Grefier,
Fiind în concediu de odihnă
semnează Grefier șef secție
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.CP
Tehnored. /MI
8.Ex/3.09.2009
nr- Tribunalul Buzău
Gh.,
Președinte:Popescu Vera AndreaJudecători:Popescu Vera Andrea, Lazăr Elena Simona
