Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1629/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1629
Ședința publică din data de 05 august 2009
PREȘEDINTE: Popescu Vera Andrea
JUDECĂTORI: Popescu Vera Andrea, Lazăr Elena Simona
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâtul, domiciliat în com., str. -, nr. 126, jud. P și reclamanta- P SRL,cu sediul în P,-, jud. împotriva sentinței nr.683 din 16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat din Baroul Prahova și recurenta-reclamantă reprezentată de din același barou.
Procedura legal îndeplinită.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, depune la dosarul cauzei un set de acte care au fost comunicate părții adverse.
Avocat, pentru recurentul-pârât, având cuvântul, arată instanței că a luat cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Părțile, prin apărători, pe rând, având cuvântul, arată instanței că nu au alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că nu se formulează alte cereri în cauză, și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat de reclamantă, casarea sentinței cu trimitere la instanța de fond a cauzei, pentru a se administra probe din care să se stabilească existența unei îmbogățiri fără justă cauză, în dauna societății reclamante. Arată că pârâtul trebuie să restituie contravaloarea drepturilor salariale achitate de societate în perioada în care aceasta a lucrat, respectiv pentru perioada cuprinsă între 24.01.2004-15.09.2006, întrucât acesta a primit pentru munca prestată drepturi salariale aferente unui program de lucru de 8 ore, iar, în plus, în baza sentinței nr.365/2008 a primit pentru aceeași perioadă, drepturi salariale pentru 16 ore, astfel că, acesta a încasat, în final, contravaloarea pentru program de 24 de ore de muncă efectivă, situație aproape aberantă. Cu privire la recursul declarat de pârât, solicită respingerea acestuia ca nefondat, întrucât instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, și, raportându-se la obiectul acțiunii și efortul depus de apărător, a apreciat, în mod corect, cuantumul cheltuielilor de judecată ce au fost acordate.
Avocat, pentru recurentul-pârât, solicită admiterea recursului declarat de pârâtul, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 RON. Arată că instanța de fond, din eroare, nu acordat onorariul de avocat în întregime, deoarece nu a făcut în niciun fel aplicarea art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă. Cu privire la recursul declarat de reclamanta - SRL, solicită respingerea acestui recurs ca nefondat și inadmisibil, învederând instanței că prin sentința atacată, recurentului-pârât s-au acordat doar ore suplimentare, adică diferența peste programul normal de lucru și nicidecum toate cele 16 ore pe zi, așa cum susține recurenta-reclamantă, aceasta făcând confuzie între orele suplimentare și orele aferente programului normal de lucru. Arată că, în mod corect, instanța de fond admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul.Cu cheltuieli de judecată în recurs. Depune concluzii scrise la dosarul cauzei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta - SRL solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea la plata sumei de 17764 lei actualizată cu rata inflației precum și dobânda aferentă reprezentând drepturi salariale încasate în perioada 24.01.2004 - 14.09.2006.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantul a fost angajat la data de 24.01.2004 și a lucrat ca șofer la transport de persoane în cadrul societății până la data de 14.09.2006, după care nu s-a mai prezentat la serviciu și a lipsit nemotivat.
Conform pontajului și a foilor de parcurs, acesta a lucrat în perioada respectivă și a primit drepturile salariale.
Prin sentința nr.365/2008, Tribunalul Prahovaa hotărât ca numitul să primească drepturi salariale nete în valoare de 51196 lei reprezentând c/valoare salariu pe luna august 2006, 14 zile de concediu de odihnă pe anul 2006 reactualizate, inclusiv salariul, a orelor suplimentare prestate pentru perioada 24.01.2004-15.09.2006, a tichetelor de masă pentru perioada ianuarie - august 2006 și 299 lei suma reținută din deciziile de sancționare.
În această situație, mai arată reclamanta, pârâtul a primit drepturile salariale de 2 ori, prima dată de la societate, iar a doua oară de la instanța de judecată, considerente față de care se solicită admiterea acțiunii și plata sumei ce reprezintă drepturi salariale încasate și necuvenite.
În combaterea acțiunii, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, menționând ca prin sentința la care face referire chiar reclamanta s-au stabilit drepturile salariale ce trebuiau acordate acestuia, astfel încât acum, după ce respectiva hotărâre a rămas irevocabilă nu mai poate fi chemat în judecată pentru același obiect și aceeași cauză.
Prin sentința nr.683 din 16 martie 2009, Tribunalul Prahovaa admis excepția autorității de lucru judecat invocată de părți prin întâmpinare și a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta - SRL, prin reprezentantul său, asociat unic, în contradictoriu cu pârâtul, obligând reclamanta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata, către parat.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Prahovaa reținut faptul ca prin sentința civilă nr. 365/2008 a Tribunalului Prahova, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat, s-a stabilit obligarea reclamantei la plata către pârât a drepturilor salariale menționate în acțiune, astfel că a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârât și a respins cererea acestuia ca inadmisibilă, având în vedere disp.art.163 alin.1 pr.civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta - P SRL și pârâtul,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct.9 pr.civilă.
Reclamanta a învederat că pârâtul a fost angajatul societății și a primit drepturile salariale cuvenite unui program, de lucru de 8 ore pe zi, pentru 5 zile lucrătoare pe săptămână, concediu de odihnă, recuperări și învoiri conform ștatelor de plată și cererilor de învoire sau recuperare existente.
A mai învederat reclamanta că există în speță o îmbogățire fără justă cauză a pârâtului, întrucât societatea i-a plătit acestuia drepturile cuvenite, dar în același timp s-a pus în executare și sentința civilă 365/2008 a Tribunalului Prahova fiind obligată în baza acesteia la achitarea a 16 ore pe zi de muncă, câte 7 zile pe săptămână.
În consecință, societatea a învederat că pârâtul a primit pentru munca prestată drepturi salariale de la societate aferente unui program de lucru de 8 ore și, în plus, pentru aceeași perioadă, a primit prin intermediul sentinței civile invocate încă 16 ore, total 24 de ore de muncă pe zi.
Pârâtul a arătat că instanța de fond nu a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței atașate la dosarul cauzei la fila 35, solicitându-le să-i fie acordate pe calea recursului.
Reclamanta a formulat întâmpinare la recursul pârâtului solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele, conform art.3041pr.civilă, Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Conform unei sentințe anterioare cu nr.365/2008 a Tribunalului Prahova, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat, s-a stabilit obligarea reclamantei la plata către pârât a drepturilor salariale menționate în acțiune, astfel că a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârât și a respins cererea acestuia ca inadmisibilă, având în vedere disp.art.163 alin.1 pr.civilă.
Susținerile reclamantei că a achitat pârâtului 24 de ore lucrătoare pe zi, nu au fost dovedite cu niciun mijloc de probă și nu rezultă nici din expertiza efectuată în cauză, în fața instanței de fond.
De asemenea, nici susținerile pârâtului că nu i s-au acordat cheltuieli de judecată nu pot fi reținute, întrucât tribunalul a obligat reclamanta prin sentința recurată să plătească pârâtului 1000 lei cheltuieli de judecată.
În baza art.274 alin.3 pr.civilă instanța are posibilitatea să cenzureze cheltuielile de judecată solicitate de către pârât. Curtea consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că acestuia i se cuvin 1000 lei din cele 3000 lei cât a achitat cu titlu de onorariu apărător, având în vedere că dosarul de fond a fost soluționat la primul termen de judecată, pe cale de excepție.
Așa fiind, în baza art. 312 alin.1 pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de pârâtul,domiciliat în comuna, str. -, nr. 126, jud. P și reclamanta- P SRL,cu sediul în P,-, jud. împotriva sentinței nr.683 din 16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 august 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Popescu Vera Andrea, Lazăr Elena Simona
- - - - - - -
Grefier,
Fiind în concediu de odihnă
semnează Grefier șef secție
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red. CP
Tehnored. /MI
4 ex/05.09.2009
f- Tribunal
R -,
Președinte:Popescu Vera AndreaJudecători:Popescu Vera Andrea, Lazăr Elena Simona
