Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 243/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 243
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva deciziei civile nr. 4976/29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenta pârâta SC SA, intimații reclamanți intimații reclamanți, ,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea unei cereri de amânare din partea recurentei, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată deoarece în data de 18 ianuarie 2010, participă la o ședință extraordinară de lucru la sediul societății.
Curtea pune în discuție cererea formulată de recurenta pârâta REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA.
Curtea, respinge cererea formulată de recurenta pârâta REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA, După care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Reclamanții, au chemat în judecată pârâta, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată la plata drepturilor bănești neacordate conform art. 183 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze nr.53346/25.04.2000 care este în vigoare și în prezent prin prelungirea sa conform actelor adiționale, respectiv indemnizația pentru alimentație, protecție efort, pe o perioadă de trei ani, anterioară introducerii acțiunii.
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 4976/29 septembrie 2008, în dosarul nr-, s-a admis exceptia nulității clauzei prevăzută de art.174 din CCM al intimatei invocată de petent.
S-a constatat nulă clauza prevazută de art. 174 din CCM al intimatei.
S-a admis acțiunea formulată de petenții, -, -, -, -, toți cu doiciliul ales la sediul cabinetului de avocat, --J, strada - -,.4,.1,.3,.6, județul G, împotriva (fostă ) B, cu sediul ales la sediul profesional al Societății Civile de Avocatură & Avocații, B,-,.3,.7, sector 1.
A obligat intimata la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând contravaloarea indemnizației alimentație protecție efort, în valoarea unei sume zilnice reprezentând minimum 1% din salariul minim de bază la nivelul societății pe perioada 16.06.2005-01.02.2008, indexate cu indicele de inflație, de la data datorării, la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamantul a fost salariatul pârâtei începând cu 01.11.2003, când a fost preluat prin reorganizare, conform nr.23/20.10.2003, iar până la data de 01.05.2004, când pârâta a preluat de la B activitatea de sondări și agregate operațiuni speciale, petentul a beneficiat în baza art. 174 din Contractul colectiv de muncă al de o indemnizație privind alimentație protecție efort ca urmare a faptului că și-a desfășurat activitatea în condiții grele de muncă.
La data de 06.05.2004 pârâta a încheiat actul adițional nr.3193 la contractul colectiv de muncă nr.9002/2003 prin care art. 174 din contractul colectiv de muncă a fost modificat în sensul că "dreptul privind alimentația protecție efort este compensat prin acordarea tichetelor de masă".
Conform dispozițiilor art. 183 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze "personalul din activitățile de foraj, probe de producție, intervenții, reparații capitale sonde, detubări sonde, mine de petrol, montaj turle petroliere și săparea puțurilor pentru repararea coloanelor la sonde vor primi la intrarea în schimb alimente protecție efort, în limita unei sume zilnice ce va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă la nivel de agent economic", iar potrivit alin.3 "nu este permisă compensarea în bani a dreptului prevăzut la alin.1".
Prin modificarea dispozițiilor art. 174 din contractul colectiv de muncă, intimata a încălcat prevederile art. 8 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit căruia "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior", iar potrivit art. 24 din același act normativ "clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8, sunt lovite de nulitate".
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a constatat, clauza prevăzută de pârâtă în art.174 din contractul colectiv de muncă, modificat prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004, este lovită de nulitate, petentului fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 183 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de.
Întrucât, Contractul Colectiv de Muncă nr.9002/31.10.2003, modificat prin actul adițional nr.3193/06.05.2004, încheiat la nivelul societății intimate este aplicabil și în prezent, în mod corect reclamantul a invocat nulitatea clauzei prevăzută de art. 174 din, conform art. 283 alin.1 lit. d Codul Muncii.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta SC SAB, susținând că, instanța de fond, în mod greșit a reținut că, prin actul adițional nr. 1 la Contractul Colectiv de Muncă al SA din 31.10.2003 s-a încălcat dispoziția ce stabilește interdicția compensării în bani a dreptului la alimentație protecție efort.
Că, prin acest act adițional nu a fost modificată natura dreptului, ci doar modalitatea concretă a îndeplinirii obligației, ce incumbă angajatorului, către salariați pentru o alimentație corespunzătoare față de efortul depus datorită activității desfășurată în condiții grele și nu folosirea sumei în alte scopuri.
Verificând criticile formulate în recurs de pârâtă în raport de cererile formulate de părți, probele administrate cât și sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă Curtea reține următoarele:
Instanța de fond în mod corect a interpretat dispozițiile art.183 al. 1 și al. 3 din CCM la nivel de ramură, care prevede imperativ faptul că nu este permisă compensarea în bani a alimentației protecție efort tocmai datorită scopului pentru care aceasta a fost acordată, respectiv protejarea salariatului printr-o alimentație corespunzătoare față de efortul depus datorită activității desfășurată în condiții grele. Această clauză fiind de nivel superior nu putea fi transformată printr-un contract la nivel inferior, respectiv la nivel de societate prin prevederea unei clauze care să prevadă drepturi inferioare constând în acordarea tichetelor de masă, de acestea din urmă beneficiind toți salariații indiferent de activitatea desfășurată.
Potrivit art.238 Codul muncii contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Este evident astfel că în speță nu este vorba despre o dublă plată ci despre acordarea unor drepturi distincte raportate la specificul activității fiecărui salariat. De alimentație protecție efort beneficiază personalul strict determinat prin art.183 al.1 din CCM la nivel de ramură, aceștia beneficiind în continuare de prevederile acestui articol.
Pentru motivele expuse anterior, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 alin. 2 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA, împotriva sentinței civile nr. 4976/29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
2ex/
Red.jud.-
20.01.2010
Jud.fond.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu
