Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 575/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 575/R/2008
Ședința publică din 9 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Cigan Dana JUDECĂTOR 2: Lazăr Ioan
JUDECĂTOR 3: Galeș Maria
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de reclamanții, a, -, -, G, și de intervenienții:, -, -, -, toți cu domiciliul procedural ales O-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției B- sector 5, Curtea de APEL ORADEA, Ministerul Economiei și Finanțelor B- sector 5 împotriva sentinței civile nr. 965/LM din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 965/LM din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, A, G, și cererile de intervenție formulate de intervenienții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor ambele cu sediul în B- - sectorul 5, Curtea de APEL ORADEA, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin acțiunea formulată reclamanții având funcția de grefieri solicită obligarea pârâților la acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 15 % invocând ca temei de drept disp. L 444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006, ale OG 6/2007, L 656/2002 modificată prin 405/2002 și ale OG 137/2000.
Din examinarea textelor de lege invocate de reclamanta pentru admiterea acțiunii instanța a reținut că funcția de grefier, pe care o ocupă reclamanții si intervenienții, nu este enumerată în textele de lege ca fiind beneficiara sporului de confidențialitate de 15 % solicitat. Astfel, conf. art 3 din L 444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006 " pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază ". De asemenea conf art 15 al.1 din OG 6/2007 sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității,Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ. Conf. Art. 20 al.3. din L 656/2002 s-a acordat sporul de confidențialitate de până la 15 % unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. De asemenea conf OG 137/2000 s-a acordat sporul de confidențialitate de până la 15 % personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Din textele de lege amintite mai sus rezultă indubitabil că reclamanții si intervenienții ocupând funcțiile de grefieri nu sunt îndreptățite la sporul de confidențialitate solicitat întrucât nu există nici un text de lege care să prevadă acordarea acestui spor și grefierilor. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să acorde acest spor și grefierilor atunci prevedea în mod expres într-unul din textele de lege menționat, acordarea acestui spor și acestora.
Conform principiului separărilor puterilor în stat, unica autoritate legislativă a țării este Parlamentul, astfel încât instanța de judecată are menirea doar de a pune în aplicare dispozițiile legale adoptate de parlament, neputându-se substitui organului legislativ pentru a extinde aplicabilitatea unei dispoziții legale și altor categorii de persoane decât cele enumerate în mod limitativ de legiuitor în textele de lege de care se prevalează în acțiunea formulată reclamanta.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei si Finanțelor instanța a constatat că în conf. cu art 19 din L 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, sens în care instanța admițând excepția lipsei calității procesuale pasive.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și intervenienții.
În cuprinsul cererii de recurs sunt invocate următoarele motive:
- în raport de dispozițiile OG nr. 19/2006, rezultă în mod clar voința de a se acorda sporul de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și alte informații confidențiale și nu doar celor prevăzute de Legea nr. 444/2006, adică celor din sistemul Apărării Naționale, Ordine Publică și Siguranță Națională;
- deși grefierii sunt obligați, conform art. 78 din Legea nr. 567/2004, să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, ei sunt discriminați, deoarece nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității;
- conform art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, exercitarea drepturilor și libertăților trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire, iar conform art. 16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări;
- conform art. 21 alin. 1 din OG nr. 137/2000, grefierii în calitate de persoane discriminate, au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, potrivit dreptului comun și procedurii prevăzute de OG nr. -, modificată și completată de Legea nr. 324/2006.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 30 alin. 3 din OG nr. 137/2000, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, art. 3 din OG nr. 19/2006, art. 21 alin. 1 din OG nr. 137/2000, art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Intimatul Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că instanța de fond a apreciat corect că salarizarea personalului din sistemul autorității judecătorești și stabilirea drepturilor de care acesta beneficiază este reglementată prin legi speciale, instanța de fond, în spiritul și litera legii, făcând aplicarea principiului de drept conform căruia specialul derogă de la general. Intimatul arată că recurenții omit a avea în vedere că prin Hotărârea nr. 145 din 26.04.2004 Consiliul Superior al Magistraturii a aplicat Codul Deontologic al personalului auxiliar de specialitate care prevede confidențialitatea activităților ca și trăsătură profesională personalului auxiliar de specialitate, iar la stabilirea nivelului remunerației se are în vedere și acest aspect.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
În primul rând este de subliniat că părțile recurente se includ în categoria personalului unei unități finanțate de la bugetul de stat, iar raporturile juridice ale acestora sunt guvernate de Codul muncii, conform prevederilor art. 295 alin. 2 din acest cod.
Recurenților le-a fost impusă prin lege obligație profesională imperativă, de confidențialitate care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Neîndeplinind o funcție de demnitate publică, recurenții se află în aceeași situație ca și a personalului din unitățile bugetare, acestuia din urmă însă recunoscându-i-se dreptul corelativ salarial pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate.
La fel ca și personalul din unitățile bugetare, recurenții sunt parte a unui raport juridic de muncă guvernat de Codul muncii, ei se supun obligației de confidențialitate, o atare obligație găsindu-și reglementarea în Codul muncii în textul art. 26 și art. 295 alin. 2 din acest cod.
În situația în care în sarcina recurenților a fost instituită obligația de confidențialitate, dreptul corelativ acesteia rezidă în contraprestația salarială, iar în ipoteza nerecunoașterii unui atare drept ar fi încălcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plată egală pentru muncă egală și respectiv dreptul la salariu pentru munca prestată, reglementate de art. 16 alin. 1 și art. 41 alin. 2 din Constituția României.
Principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă, iar în speță nu există nici justificare obiectivă și rezonabilă pentru excluderea recurenților de la acordarea beneficiului pecuniar solicitat, câtă vreme criteriul acordării sporului de confidențialitate este unul și același, el reprezentând efectul obligației de confidențialitate impuse de lege pentru toate persoanele, indiferent de categoria socio-profesională din care fac parte.
Recurenților le-a fost refuzat sporul de confidențialitate, nu datorită faptului că nu ar îndeplini condiția normativă de acordare a acestuia ci, sub motivul că aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, criteriu declarat în mod expres de lege ca fiind discriminatoriu, conform art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000.
Recurenții sunt îndreptățiți inclusiv la actualizarea prejudiciului suferit conform indicelui de inflație, având în vedere prevederile art. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii. De asemenea, și potrivit practicii judiciare în materie cererea recurenților de actualizare a creanței conform indicelui de inflație apare ca fiind admisibilă.
Cât privește cererea îndreptată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta este găsită de instanță ca fiind întemeiată dat fiind că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG nr. 208/2005, și proiectului legii de rectificare bugetară, în lipsa rectificării bugetului sumele necesare Ministerul Justiției aflându-se în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata sumelor pretinse de părțile recurente.
Trebuie precizat faptul că suma pe care recurenții ar fi trebuit să o încaseze ca parte a veniturilor lunare reprezintă "un bun" în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, interpretarea dată de Tribunalul Bihor potrivit căreia reclamanții nu sunt îndreptățiți la acest spor, fiind greșită.
Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, discriminarea constă în tratarea în manieră diferită, fără justificări obiective și rezonabile, a persoanelor aflate în situații comparabile astfel încât respingerea acțiunii reclamanților în condițiile în care drepturile au fost recunoscute deja altor persoane aflate în situații similare, prin hotărâri irevocabile, reprezintă o încălcare a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului combinat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 ( cauza Driha României - 21 februarie 2008 ).
Față de cele arătate, făcând aplicarea disp. art. 304/1 combinat cu art 312 alin. 1-3 Cod pr. civilă, instanța va admite recursul, va modifica sentința în întregime în sensul admiterii acțiunii și a cererii de intervenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de reclamanții:, a, -, -, G, și de intervenienții:, -, -, -, toți cu domiciliul procedural ales O-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției B- sector 5, Curtea de APEL ORADEA, Ministerul Economiei și Finanțelor B- sector 5 împotriva sentinței civile nr. 965/LM din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanții și intervenienții:, a, -, -, G, -, -, -, toți cu domiciliul procedural ales O-, împotriva pârâților Ministerul Justiției B- sector 5, Curtea de APEL ORADEA, Ministerul Economiei și Finanțelor B- sector 5 și în consecință:
Obligă pe pârâții să calculeze și să plătească drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu luna august 2004 și până la 9 aprilie 2007, actualizat cu indicele de inflație.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților reclamanților și intervenienților.
Dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenienților.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.CD
08.05.2008.Jud fond - D/Dact IM/2 ex./08.05.2008.
Președinte:Cigan DanaJudecători:Cigan Dana, Lazăr Ioan, Galeș Maria
