Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 7641/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 7641
Ședința publică de la 29 August 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Dorina Stoichin Presedinte Sectie
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul Consiliul Local al Orașului împotriva sentinței civile nr. 3006/31.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ G, precum și cu intimatul-pârât Grupul Școlar Industrial, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurentul-pârât avocat ales, cu împuternicire la fila 9 dosarului, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Avocat pentru recurentul-pârât solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de împotriva consiliului local. Susține că sumele pentru plata drepturilor salariale ale personalului din învățământ sunt alocate de la bugetul de stat, astfel că în mod eronat tribunalul a respins excepția lipsei calității procesual pasive a unității reprezentate.
CURTEA
Asupra recursului civil de fata;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin acțiunea formulată de petenta G în numele membrilor de sindicat, G, și și înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr- s-a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați Consiliul Local și Grupul Școlar Industrial la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând creșterea coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ și la plata drepturilor salariale neacordate pe ultimii trei ani din momentul depunerii cererii de chemare în judecată reprezentând creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, petenta a arătat că membrii săi de sindicat din tabelul anexat cererii de chemare în judecată sunt personal didactic de predare cu o vechime în învățământ de peste 30, 35 sau 40 de ani și, potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/2007 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare,Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate", iar potrivit alin. 2,Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime", însă intimații nu au respectat aceste prevederi legale.
Astfel, petenta a arătat că membrii săi de sindicat au suferit o serie de consecințe, precum calcularea greșită a drepturilor salariale, operarea greșită în carnetele de muncă și, ulterior, calcularea greșită a pensiilor.
În drept, petenta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 112.pr.civ. art. 6 alin. 2 și art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, art. 67 din Legea nr. 168/1999, art. 28 din Legea nr. 54/2003 și art. 3, art. 5, art. 48, art. 49 și art. 50 alin. 1, 2, 11 și 13 din Legea nr. 128/1997.
În dovedirea acțiunii, petenta a depus la dosar tabelul cu membrii săi de sindicat de la Grupul Școlar Industrial și hotărâri judecătorești pronunțate de alte instanțe în cauze similare.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul Consiliul local a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece sumele solicitate de reclamant nu sunt suportate de la bugetul local, ci de la bugetul de stat.
Prin sentinta civila nr. 3006 din 31 martie 2008 pronuntata in dosarul nr-, Tribunalul Gorja respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Consiliul Local.
A admis in parte acțiunea formulată de petenta G în numele membrilor de sindicat, G, și împotriva intimaților Consiliul Local și Grupul Școlar Industrial si a obligat intimații să plătească membrilor de sindicat ai petentei drepturile salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare pentru vechimea de 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ pentru perioada 22.02.2005-22.02.2008.
A respins capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca membrii de sindicat ai petentei sunt salariați ca personal didactic de predare la Grupul Școlar Industrial, cu o vechime în învățământ de peste 30, 35 sau 40 de ani.
În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la 40 de ani de activitate în învățământ, iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege individualizează aceste tranșe și arată că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime (30, 35 și peste 40 de ani) se acordă o creștere a coeficientului ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Conform art. 154 alin. 1 din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar alin. 2 al aceluiași text de lege instituie dreptul salariatului la un salariu pentru munca prestată, fiind interzisă conform alin. 3 orice discriminare.
Potrivit art. 156 din Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.
Întrucât bugetul local se aprobă de către Consiliul local, este întemeiată obligarea acestuia la plata sumelor ce reprezintă drepturile salariale, alături de unitatea școlară (acesteia revenindu-i și obligația calculării sumelor pentru fiecare din cadrele didactice reprezentate de sindicat) și, pe cale de consecință, cu motivarea că, acesta are obligația de a asigura finanțarea întrucât, potrivit art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, HG nr. 1942/2004 și art. 13 din OUG nr. 32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, iar plata și calculul drepturilor salariale din unitățile școlare se realizează de către unitățile care îndeplinesc în mod direct și nemijlocit calitatea de ordonatori de credite, astfel incat excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de Consiliul local a fost respinsa.
In ceea ce priveste capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată a fost apreciat ca nedovedit si, pe cale de consecinta, respins.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Consiliul Local, criticand-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 pct. 8 si 9.civ.
Cod PenalIn dezvoltarea motivelor de recurs, intimatul recurent a criticat modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, invocand prevederile art. 16 din HG nr. 2192/2004, art. 14 alin. 4 din Legea nr. 486/2006 din care rezulta, in opinia recurentului, faptul ca fondurile pentru plata drepturilor salariale ale personalului din invatamantul de stat se primesc de catre consiliile locale de la bugetul de stat, sumele fiind eliberate in urma cererilor facute de fiecare institutie de invatamant care isi desfasoara activitatea in raza lor.
Mai mult, a sustinut recurentul, consiliile locale nu au drept de auditare a veniturilor si cheltuielilor insitutiilor de invatamant, in sensul de a verifica daca sumele solicitate sunt intr-adevar utilizate in scopul achitarii drepturilor salariale, iar stabilirea organigramei, a planului scolar de invatamant, precum si a drepturilor cuvenite personalului didactic si didactic auxiliar din institutiile de invatamant intra in atributiile Inspectoratului Scolar Judetean.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Criticile recurentului pârât privind lipsa calității procesuale pasive sunt neîntemeiate deoarece, conform dispozițiilor art. 16 din HG nr. 2192/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ Preuniversitar de Stat și art. 13 din OUG nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ Preuniversitar de Stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, modificată și completată, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază, conform alin. 3 teza a II- a aceluiași articol, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrative locale ale unităților administrative teritoriale din sumele defalcate din venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale și cuprinde printre altele și cheltuielile de personal.
Față de prevederile legale sus menționate, chiar dacă calitatea de angajator, așa cum este definită de prevederile art. 10 și ale art. 14 din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, plata și calculul drepturilor salariale din unitățile școlare se realizează în mod direct și nemijlocit de ordonatorul de credite, care este consiliul local pe raza căruia funcționează unitatea de învățământ.
Intrucat calitatea de ordonator de credite față de unitățile de învățământ preuniversitar de stat o au consiliile locale, potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea Învățământului nr.84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, critica pârâtului cu privire la lipsa calității procesuale pasive în cauză este neîntemeiată.
Cu privire la fondul litigiului, Curtea constată că reclamanții sunt cadre didactice, încadrate la unitatea școlară pârâtă având o vechime în învățământ cuprinsă în tranșa de la 30 - 35 și peste 40 de ani.
Prin art. 50 din Legea nr. 128/1997 s-a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime și salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste tranșe de vechime au două componente pentru stabilirea salariului, personalului didactic din învățământul preuniversitar, respectiv coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială.
de multiplicare diferă de la o tranșe de vechime la alta, în sensul că acesta crește progresiv.
Alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșa suplimentară" însoțit de " de o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime", în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Susținerea pârâtului în sensul că dispozițiile art. 50, alin. 1 din Legea nr.128/1997 nu instituie un drept suplimentar intitulat "tranșa suplimentară", însoțit de o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25, nu poate fi primită deoarece, pe de o parte, legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară, expresă sau tacită.
Este, așadar, evident că prin modificările aduse dispozițiilor Legii nr. 128/1997 intenția legiuitorului a fost de a acorda un adaos salarial corespunzător vechimii în învățământ, alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșa de vechime în alta.
Pentru considerentele expuse, vazand si dispozitiile art. 312 alin. 1.civ.Cod Penal, recursul se priveste ca nefondat, urmand sa fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Local al Orașului împotriva sentinței civile nr. 3006/31.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ G, precum și cu intimatul-pârât Grupul Școlar Industrial, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronuntata in sedinta publica de la 29 august 2008.
Presedinte, Judecator, Presedinte Sectie,
- - - - - -
Grefier,
02 2008
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Marin Covei, Dorina Stoichin
