Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 875/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 875/
Ședința publică din 30 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, B, toți cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, în calitate de moștenitoare a numitei, domiciliată în Târgu-M,-,. 39, județul M, în calitate de moștenitor al numitei, domiciliat în Târgu-M,-,.9, județul și, în calitate de moștenitor al numitei, prin, domiciliat în Târgu-M, -, nr. 13,. 6, județul M, împotriva sentinței civile nr. 30 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Sa făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar pârâtul intimat Ministerul - a depus la dosar prin registratura instanței la data de 3 aprilie 2009, întâmpinare.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța reține cauza cauze în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înaintată la data de 27.06.2008 la Curtea de Apel Tg. M reclamanții, B, în calitate de moștenitoare a numitei, în calitate de moștenitor al numitei și, în calitate de moștenitor al numitei, prin, au chemat în judecată Ministerul -, Tribunalul Curtea d e Apel Tg.M, Ministerul Finanțelor, DGFP M, solicitând obligarea în solidar a pârâților la plata în favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, pentru perioada 01.10.2000 și până la 16.09.2004, precum și pentru viitor, cu actualizare în momentul plății și înscrierea în carnetele de muncă.
În motivare, reclamanții au relevat că sporul solicitat li se cuvine potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, care stabilește că magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Ulterior, prin OG nr.83/2000 sporul de mai sus a fost abrogat, însă aceasta contravine normelor de tehnică legislativă, în sensul că ordonanțele de urgență pot modifica sau completa o lege însă nu o pot abroga total sau parțial, mai ales în materia salarizării.
Prin sentința civilă nr.30 din 21.10.2008, Curtea de Apel Tg.M a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune: a respins, ca prescrisă, acțiunea formulată de reclamanții, B, în calitate de moștenitoare a numitei, în calitate de moștenitor al numitei și, în calitate de moștenitor al numitei, prin.
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâții, în mod netemeinic și nelegal, au refuzat plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pe perioada solicitată deși acesta a fost recunoscut magistraților prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și nu a fost abrogat.
S-a mai arătat că acordarea sporului solicitat este impusă de condițiile de muncă, iar în susținerea acțiunii s-a invocat și Decizia nr. XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, invocând excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamanții, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului, reclamanții au arătat că se impune a se observa că OG 83/2000 a întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune pentru despăgubirea constând în sporuri salariale și că realizându-se această suspendare conform art.33 din Legea nr.50/1996, prescripția curge de la data de 10.03.2008.
Astfel, consideră că se impune respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și ecursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod corect instanța de fond a reținut excepția prescripției dreptului material la acțiune, potrivit disp.art.1 din Decretul nr.167/1958, privind dreptul la acțiune, cu caracter patrimonial în termen de 3 ani de la data când se naște dreptul la acțiune.
Dispozițiile art.8 alin.1 din Decretul nr.1958, stabilesc că prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
Având în vedere că pretențiile reclamanților vizează perioada 01.10.2000 - 16.09.2004, acțiunea au promovat-o la data de 27.06.2008.
De altfel, dreptul la acțiune s-a născut la data însușirii de către reclamanți a salariului, acesta fiind diminuat de sporul de risc pretins, ca atare acest fapt a fost cunoscut de reclamantă.
Totodată nu se poate reține, intervenirea unei cauze legale de întrerupere sau suspendare a prescripției, atâta timp cât atât magistraților cât și personalului auxiliar de specialitate li se stabilea prin disp. OG 83/2000 și aprobate de Legea nr.334/2001, că aveau dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, constatare ce nu este de natură a înlătura efectele excepției de ordine publică precum excepția dreptului materiale la acțiune.
În mod corect instanța de fond a reținut excepția prescripției dreptului material la acțiune, potrivit disp.art.1 din Decretul nr.167/1958, privind dreptul la acțiune, cu caracter patrimonial în termen de 3 ani de la data când se naște dreptul la acțiune.
Astfel, drepturile de creanță sunt prescriptibile indiferent de izvorul lor concret, act sau fapt juridic, fiind supuse prescripției extinctive conform art.3 din Decretul nr.167/1958, iar termenul este de 3 ani.
În concluzie, entru p. considerentele anterior relevate, constatând că în cauză nu se regăsesc motivele de nelegalitate invocate prin recursul dedus judecății și, neidentificând din oficiu vreun motiv de ordine publică, care să afecteze legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și pe care să-l pună în discuția părților, potrivit dispozițiilor art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei, conform prevederilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, B, toți cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, în calitate de moștenitoare a numitei, domiciliată în Târgu-M,-,. 39, județul M, în calitate de moștenitor al numitei, domiciliat în Târgu-M,-,.9, județul și, în calitate de moștenitor al numitei, prin, domiciliat în Târgu-M, -, nr. 13,. 6, județul M, împotriva sentinței civile nr. 30 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 Aprilie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/2 exp.
17.06.2009
Jd.fd.
Asist.jud.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
