Speta Legea 10/2001. Decizia 154/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 154
Ședința publică din data de 27 mai 2008.
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de contestatoarele, domiciliată în P,-,. 53,. B,. 25, județul P, domiciliată în P,-, - 1,.8, județul P, domiciliată în P,-,. 42,. A,. 11, județul P, domiciliată în P,- B, județul P, împotriva sentinței civile nr. 115/15 ian. 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA comunei - prin Primar, cu sediul în comuna, județul
Cerere de apel scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința mpublică au răspuns apelantele-contestatoare, personal și asistate de avocat G conform împuternicirii avocațiale cu nr. 374/2008, și ambele prin avocat G, intimata Primăria comunei prin consilier juridic conform delegației cu nr. 1462/2008.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat G și consilier juridic având pe rând cuvântul arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea apelului.
Avocat. având cuvântul arată că principala critică vizând netemeinicia sentinței civile nr. 115/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova se referă la faptul că magistratul care a pronunțat soluția apelată AB. materialul probator administrat de contestatoare, respectiv înscrisurile care atestă întinderea proprietății acestora la momentul deposedării prin Decretul nr. 83/1949, dar și expertiza tehnică în specialitatea topografie întocmită de ing..
Astfel, în pagina a treia a considerentelor sentinței, instanța de fond se rezumă cu o suficientă greu de explicat să analizeze doar raportul inițial întocmit de ing. pe baza faptului că doar suprafața de 614 mp este identificată ca fiind " rămasă liberă" la dispoziția intimatei, să admită în parte contestația formulată și să dispună restituirea în natură doar a acestei suprafețe de teren.
Or, magistratul care a instrumentat cauza dedusă judecății de la primul termen de judecată, respectiv din 20 martie 2007 și până la penultimul termen de judecată ( 13 nov. 2007) a dispus refacerea raportului de expertiză prin încheierea de ședință din data de 2 oct. 2007 pe baza obiecțiunilor pertinente formulate de contestatoare dar și pe baza înscrisurilor pe care intimata Primăria comunei le-a depus la dosar și care vizau faptul că diverse " persoane ar deține în proprietate" anumite suprafețe de teren din suprafața totală de 2500 mp solicitată a le fi restituită.
Din analiza înscrisurilor depuse de intimată rezultă că la NORD de terenul de 500 mp restituiți contestatoarelor prin Dispoziția nr. 4/2007, deține în baza sentinței civile nr. 2184/1992 a Judecătoriei de M suprafața de 250 mp în Parcela CC 61 și că acesta a intrat abuziv pe terenul contestatoarelor cu 32 mp în pct. S 11.
De asemenea, instanța fără a analiza cu acuratețe juridică înscrisurile depuse de intimată, se mulțumește să reia în cuprinsul considerentelor susținerea că tot pe latura NORD " suprafața de teren de 620 mp aparține numitului conform titlului de proprietate nr. 42134/6 iunie 1995.
Dar la dosarul cauzei nu se află depus acest titlu de proprietate, ci doar procesul verbal de punere în posesie nr. 45/2 iunie 1995. Din raportul de expertiză topografie și schița de plan anexă rezultă că suprafața de teren de 163 mp situată în Parcelele CC 61/1 și L 62 se suprapune cu terenul ce a aparținut contestatoarelor, între punctele 44-46-47-B, acesta suferind o îngustare la lățimea de 22,93 m față de cea identificată la drumul comunal și care este de 33,50
Pe latura de SUD instanța susține că " terenul aparține numitului., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1127/ 21 iulie 1972" fără însă să observe vecinătățile precizate în acest înscris și situarea în parcele CC 66. Or, din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că O.. deține fără nici un titlu, în mod abuziv din terenul contestatoarelor suprafața totală de 413 mp, respectiv 288 mp în S 4 și 125 mp în S 5 Parcela 73/1.
Tot pe latura SUD instanța reține faptul că terenul aparține numitei conform procesului -verbal de punere în posesie nr. 43/2 iun ie 1995.
Dar din schița anexă a raportului de expertiză nu rezultă nici pe de parte faptul că s-ar învecina cu apelantele-contestatoare, acesta apărând dincolo de. și teren Primăria comunei (Magazin - CC 65).
Pe latura de se reține de instanța de fond că terenul aparține lui conform Certificatului de moștenitor nr. 799/27 oct. 1997, care de altfel are numai o valoare declarativă și nicidecum, constitutivă de drepturi.
Din raportul de expertiză topografie rezultă că numitul ocupă abuziv suprafața de teren de 297 mp în punctul S 8- Parcela F 68, parcelă în care intimata deține teren la dispoziția sa, respectiv suprafața de 153 mp( S 9) și care a fost restituită prin sentință contestatoarelor.
Tot în suprafața de 2100 mp identificată de expert între punctele 28-P-R-A se află și suprafața de 220 mp situată în pct. S 7 - Parcela A 63 și care figurează la moștenitorii defunctului G, respectiv și, teren deținut tot în mod abuziv și tot fără titlu de către aceștia.
Mai mult, din răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogatoriul propus spre administrare acesteia de către contestatoare rezultă că terenul situat în Parcelele F 68 și F 73/1 este rezervă la dispoziția Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991 a comunei.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate și pe fond reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 986 mp din care 500 mp încă se află la dispoziția Primăriei. Cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic având cuvântul arată că în prezent anumite suprafețe de teren sunt în posesia și folosința altor persoane, iar apelantele dacă doresc pot să le cheme în judecată pe acele persoane și nu pe,ărie.
Motivele de apel formulate de apelantele-contestatoare sunt nefondate. Practic prin sentința civilă 115/15 ian. 2008 s-a admis în parte contestația, s-a anulat în parte Dispoziția de restituire nr. 04/23 ian. 2007 emisă de Primarul comunei în sensul că s-a dispus restituirea contestatoarelor în natură și terenul în suprafață de 614 mp în continuarea terenului de 500 mp menționat în dispoziție, iar pentru terenul până la 2000 mp s-a constatat dreptul contestatoarelor la măsuri reparatorii prin echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001, teren imposibil de restituit în natură.
Solicită respingerea apelului ca nefondat.
Avocat. având cuvântul în replică arată că apelantele-contestatoare au o vârstă înaintată, respectiv între 70 -90 ani și nu mai sunt în măsură să mai cheme și alte persoane în judecată pentru a-și câștiga drepturile lor.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul tribunalului sub nr- reclamantele, și, in contradictoriu cu intimata Primăria comunei, au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 4/23.01.2007 emisă de intimată, vizând restituirea in natură imobilului teren în suprafață de 500 mp situat in comuna, județul P, solicitând anularea acestei dispoziții și obligarea intimatei să emită nouă dispoziție de restituire in natură care să cuprindă întreaga suprafață de 2500 mp, astfel cum au solicitat prin Notificarea nr. 679/12.11.2001 formulata prin intermediul BEJ.
In motivarea acțiunii, contestatoarele au arătat că imobilul solicitat a fost preluat în mod abuziv în baza Decretului nr.83/02.03.1949, iar contestația vizează numai terenul întrucât imobilul construcție a intrat în patrimoniul societății de Consum, societate care a emis dispoziție separată de restituire în natură.
S-a arătat că din motivarea dispoziției nu rezultă considerentul pentru care nu a fost restituită ca măsură reparatorie întreaga suprafață de 2500. ci numai cea de 500. deși se află în continuarea proprietății, figurând în mod nelegal cu afectațiunea "rezervă la dispoziția comisiei locale".
Intimata, prin consilier juridic depus la dosarul cauzei relații cu privire la terenul solicitat și a arătat că din totalul de teren solicitat de 2500 mp ( 500 mp s- aprobat in vederea restituirii; 614 mp s-au găsit cu ocazia măsurătorilor efectuate in teren) această suprafață de teren se află la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar; diferența de teren de până la 2500 mp aparține altor persoane conform actelor anexate.
Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința civilă nr. 115/15 ian. 2008 prin care a admis în parte contestația formulată în baza Lefgii 10/2001 de către contestatoarele, în contradictoriu cu intimata Primăria comunei - prin Primar. A anulat în parte Dispoziția de restituire nr. 04/23 ian. 2007 emisă de intimată în sensul că a dispus restituirea către contestatoare în natură și terenul de 614 mp în continuarea terenului de 500 mp menționat în dispoziție, teren identificat prin expertiza inițială, situat în intravilanul comunei,iar pentru restul terenului până la 2000 mp identificat prin același raport de expertiză s-a constatat dreptul acestora la măsuri reparatorii prin echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001, teren imposibil de restituit în natură. S-a respins capătul de cerere privind obligarea intimatei la emiterea unei noi dispoziții. A mai fost obligată intimata să plătească contestatoarelor suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin Dispoziția de restituire nr.04/23.01.2007 emisă de Primarul comunei s-a restituit în natură terenul în suprafață de 500. menționându-se că imobilul a fost proprietatea autorului, conform actului de expropriere eliberat de Arhivele Statului (Tabelul de conace și clădiri expropriate în baza Decretului nr.83/1949 de pe raza județului P).
S-a mai menționat în această dispoziție că terenul figurează în patrimoniul fostului CAP, în prezent fiind rezervă la dispoziția Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, iar construcțiile sunt în administrarea societății Consum Coop.
Față de cuprinsul dispoziției s-a confirmat susținerile contestatoarelor în sensul că nu s-a arătat motivul pentru care s-a restituit în natură doar 500. din totalul de 2500. solicitat, fără să se stabilească o măsură reparatorie prin echivalent, deducându-se faptul că nu s-a putut restitui întregul teren pentru aceea că reprezintă rezervă la dispoziția comisiei locale.
Din relațiile înaintate de intimată (fila 100) a rezultat că din totalul de 2500. numai terenul de 500. a fost restituit în natură,iar 614. reprezintă rezerva aflată la dispoziția comisiei locale, precizându-se că diferența până la 2500. aparține altor persoane fizice după cum urmează: pe latura de nord terenul de 250. aparține numitului conform sentinței civile nr.2155/6.12.1990 a Judecătoriei Vălenii d Munte și 620. aparține numitului conform titlului de proprietate nr.42134/06.06.1995; pe latura de sud terenul aparține numitului Gh. conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1127/21.07.1972 și numitei conform procesului verbal de punere in posesie nr. 43/02.06.1995; pe latura de terenul apartine lui conform certificatului de moștenitor nr.799/27.10.1997.
La ultimul termen de judecată din 08.01.2008 contestatoarele au precizat contestația în sensul că față de refacerea expertizei au solicitat emiterea unei noi dispoziții de restituire în natură a întregii diferențe de 2100., iar în subsidiar, în situația imposibilității restituirii în natură, obligarea intimatei la plata c/val. terenului imposibil de restituit.
Prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv Tabelul de conace și clădiri expropriate în baza Decretului nr.83/1949 de pe raza județului P care atestă suprafața de 500. și copia- din Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din com. plasa, jud.P care atestă suprafața de 1600. a reieșit că s-a făcut dovada de către contestatoare a terenului în suprafață totală de 2100.(500. + 1600.) teren care prin expertiza inițială a fost identificat ca având suprafața totală de 2000.
S-a constatată că a fost neîntemeiată apărarea intimatei de a se respinge contestația pe considerentul că s-a făcut dovada preluării abuzive numai pentru terenul de 500.p și că expirase termenul de depunere a altor acte doveditoare, pe de o parte pentru aceea că abia la data de 17.01.2007, contestatoarele au fost în măsură să depună înscrisurile eliberate de Arhivele Naționale, iar pe de altă parte pentru faptul că nu sunt necesare alte dovezi privind preluarea abuzivă din moment de terenul de 2000. a fost identificat, simpla deținere de către stat fără titlu a terenurilor de 500. și de 614. fiind suficientă pentru a dovedi caracterul abuziv al preluării.
La pronunțarea soluției instanța a ținut seama de expertiza inițială și nu de refacerea expertizei întrucât ceea ce interesează este terenul liber aflat în posesia unității deținătoare și terenul imposibil de restituit în natură, urmând ca pe cale separată să se cenzureze legalitatea titlurilor în baza cărora alte persoane fizice dețin părți din acest teren.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatoarele, criticând-o pentru netemeinicie.
Au susținut apelantele că principala critică vizând netemeinicia sentinței civile nr. 115/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova se referă la faptul că magistratul care a pronunțat soluția apelată AB. materialul probator administrat de contestatoare, respectiv înscrisurile care atestă întinderea proprietății acestora la momentul deposedării prin Decretul nr. 83/1949, dar și expertiza tehnică în specialitatea topografie întocmită de ing..
Astfel, în considerentele sentinței, instanța de fond sa-a rezumat cu o suficientă greu de explicat să analizeze doar raportul inițial întocmit de ing. pe baza faptului că doar suprafața de 614 mp este identificată ca fiind" rămasă liberă" la dispoziția intimatei, să admită în parte contestația formulată și să dispună restituirea în natură doar a acestei suprafețe de teren.
S-a mai susținută că, magistratul care a instrumentat cauza dedusă judecății de la primul termen de judecată, respectiv din 20 martie 2007 și până la penultimul termen de judecată ( 13 nov. 2007) a dispus refacerea raportului de expertiză prin încheierea de ședință din data de 2 oct. 2007 pe baza obiecțiunilor pertinente formulate de contestatoare dar și pe baza înscrisurilor pe care intimata Primăria comunei le-a depus la dosar și care vizau faptul că diverse " persoane ar deține în proprietate" anumite suprafețe de teren din suprafața totală de 2500 mp solicitată a le fi restituită.
Din analiza înscrisurilor depuse de intimată a rezultat că la NORD de terenul de 500 mp restituiți contestatoarelor prin Dispoziția nr. 4/2007, deține în baza sentinței civile nr. 2184/1992 a Judecătoriei de M suprafața de 250 mp în Parcela CC 61 și că acesta a intrat abuziv pe terenul contestatoarelor cu 32 mp în pct. S 11.
De asemenea, instanța fără ar fi analizat cu acuratețe juridică înscrisurile depuse de intimată, s-ar fi mulțumit să reia în cuprinsul considerentelor susținerea că tot pe latura NORD " suprafața de teren de 620 mp aparține numitului conform titlului de proprietate nr. 42134/6 iunie 1995.
Apelantele au arătat că la dosarul cauzei nu se află depus acest titlu de proprietate, ci doar procesul verbal de punere în posesie nr. 45/2 iunie 1995. Din raportul de expertiză topografie și schița de plan anexă rezultă că suprafața de teren de 163 mp situată în Parcelele CC 61/1 și L 62 se suprapune cu terenul ce a aparținut contestatoarelor, între punctele 44-46-47-B, acesta suferind o îngustare la lățimea de 22,93 m față de cea identificată la drumul comunal și care este de 33,50
Pe latura de SUD instanța a susținut că " terenul aparține numitului., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1127/ 21 iulie 1972" fără însă să observe vecinătățile precizate în acest înscris și situarea în parcele CC 66. Or, din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că O.. deține fără nici un titlu, în mod abuziv din terenul contestatoarelor suprafața totală de 413 mp, respectiv 288 mp în S 4 și 125 mp în S 5 Parcela 73/1.
Tot pe latura SUD instanța a reținut faptul că terenul aparține numitei conform procesului -verbal de punere în posesie nr. 43/2 iun ie 1995.
Dar din schița anexă a raportului de expertiză nu a rezultat nici pe de parte faptul că s-ar învecina cu apelantele-contestatoare, acesta apărând dincolo de. și teren Primăria comunei (Magazin - CC 65).
Pe latura de se reține de instanța de fond că terenul aparține lui conform Certificatului de moștenitor nr. 799/27 oct. 1997, care de altfel are numai o valoare declarativă și nicidecum, constitutivă de drepturi.
Din raportul de expertiză topografie a rezultat că numitul ocupă abuziv suprafața de teren de 297 mp în punctul S 8- Parcela F 68, parcelă în care intimata deține teren la dispoziția sa, respectiv suprafața de 153 mp( S 9) și care a fost restituită prin sentință contestatoarelor.
Tot în suprafața de 2100 mp identificată de expert între punctele 28-P-R-A se află și suprafața de 220 mp situată în pct. S 7 - Parcela A 63 și care figurează la moștenitorii defunctului G, respectiv și, teren deținut tot în mod abuziv și tot fără titlu de către aceștia.
Mai mult, din răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogatoriul propus spre administrare acesteia de către contestatoare a reieșit că terenul situat în Parcelele F 68 și F 73/1 este rezervă la dispoziția Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991 a comunei.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate și pe fond reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 986 mp din care 500 mp încă se află la dispoziția Primăriei. Cu cheltuieli de judecată.
Intimata prin consilier juridic a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Curtea, examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform art. 296 cod procedură civilă, va respinge apelul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din notificarea ( fila 11) formulată de contestatoare, au solicitat ca în conformitate cu legea să fie despăgubite pentru imobilul ( teren ți construcții) situat în comuna, județul
Au solicitat restituirea în natură a terenului liber, ceea ce s-a făcut prin sentința atacată.
Este de necontestat faptul că apelantele sunt moștenitoarele autorului care a avut în proprietate imobilul, dar notificarea s-a referit la despăgubiri în echivalent, iar pentru terenul liber să se atribuie în natură suprafețele existente.
Prin urmare, curtea va aprecia că tribunalul a dat o interpretare corectă probelor administrate în cauză în raport de situația de fapt și de solicitările formulate prin întâmpinare.
Articolul 24 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 raportat la art. 1, art. 2 lit.h, art. 9 și art. 10 din aceeași lege își găsesc o aplicare corectă și eficientă în speța de față, prin anularea parțială a dispoziției de restituire emisă de Primar.
Concluzionând, conform art. 296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
DECIDE:
Respinge apelul declarat de contestatoarele, domiciliată în P,-,. 53,. B,. 25, județul P, domiciliată în P,-, - 1,.8, județul P, domiciliată în P,-,. 42,. A,. 11, județul P, domiciliată în P,- B, județul P, împotriva sentinței civile nr. 115/15 ian. 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA comunei - prin Primar, cu sediul în comuna, județul P, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /
7 ex./3 iunie 2008.
f-
- Tribunalul Prahova
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin
