Speta Legea 10/2001. Decizia 16/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.16/A
Ședința publică din 28 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Maria Petria Martinescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul -, în nume propriu și ca moștenitor al reclamantei decedate, împotriva sentinței civile nr.1144/22.05.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul apelant - mandatar, lipsă fiind pârâtul intimat Primarul Orașului.
Procedura completă.
Apelul a fost declarat în termen legal și a fost scutit de plata taxei judiciare de timbru.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, mandatarul reclamantului apelant depune la dosar dovada achitării diferenței onorariului de expert în sumă de 1003 RON și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Mandatarul reclamantului apelant solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii, anulării dispoziției nr.532/2006 și obligării pârâtului de a emite o nouă dispoziție de retrocedare în forma pe care pârâtul o va stabili, fără cheltuieli de judecată; arată că prin expertiză s-a dovedit că imobilul s-a aflat în proprietatea lor la confiscare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată:
Prin sentința civilă nr.1144/22.05.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamanții - și împotriva pârâtului Primarul Orașului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat anularea dispoziției nr.532/12.12.2006, prin care pârâtul a respins cererea lor de acordare a măsurilor reparatorii pentru imobilul situat în,-/a, precum și obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții de restituire în natură a imobilului ori de acordare a unor despăgubiri bănești, în măsura în care se va constata că nu este posibilă restituirea în natură.
Prin dispoziția nr.532/12.12.2006 a fost respinsă cererea de acordare a măsurilor reparatorii "din cauza lipsei actelor la dosar". Raportat la probele administrate în cauză, prima instanță a constatat că această dispoziție este temeinică și legală, întrucât actele doveditoare depuse în procedura administrativă și cea jurisdicțională nu certifică existența dreptului de proprietate în patrimoniul unuia dintre reclamanți anterior preluării bunului de către stat.
Din decizia nr.867/21.06.1976, emisă în temeiul Decretului nr.223/1974, rezultă că s-a preluat de la un alt imobil situat la aceeași adresă din,-/a, identificat însă sub un alt nr.topografic și având o altă componență decât cel indicat în notificare. Dacă în cererea de acordare a despăgubirilor se face referire la un imobil care cuprinde și un spațiu comercial, având teren aferent de 1123. identificat topografic sub nr.top.2180, în decizia menționată se consemnează preluarea de la contestatoare a unui imobil cu nr.top.1071-1072/b; 1076-1077/a/2/b și 1076-1077/a/1/II, compus din casă (fără spațiu comercial), curte și grădină, loc de casă și teren intravilan în suprafață de 835.
Această calitate de proprietar nu rezultă nici din certificatul de moștenitor prin care s-a dezbătut succesiunea defunctului, soțul reclamantei, în care apare inclus în masa succesorală doar imobilul cu nr.top.1071-1072/b; 1076-1077/a/2/b și 1076-1077/a/1/II, iar nu și unul cu nr.top.2180, înscris în CF 5366.
Reclamantul - a fost titular al unei cote de din dreptul de proprietate asupra imobilului menționat în notificare.
In absența declarației impuse de art.5 din Legea nr.10/2001, nu se poate considera însă că acesta ar putea beneficia de măsurile reparatorii reglementate de acest act normativ. Textul legal menționat exclude de la beneficiul măsurilor reparatorii acele persoane care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr.1 ce face parte integrantă din lege. Declarația depusă la fila 8 din dosar, conform căreia nu ar fi primit despăgubiri de la Statul Român pentru imobilul indicat în notificare, nu se încadrează în norma legală menționată, căci nu exclude posibilitatea ca acesta să fi dobândit despăgubiri de la vreunul din statele cu care România a încheiat tratate internaționale.
In conformitate cu art.23 din Legea nr.10/2001 republicată, actele doveditoare (inclusiv declarația în discuție) puteau fi depuse până la data soluționării notificării; în speță sarcina probei nu a fost respectată de către reclamantul -.
Impotriva sentinței civile nr.1144/22.05.2007 a Tribunalului Timiș au declarat apel în termenul legal reclamanții - și.
Intrucât reclamanta a decedat la 2.07.2007, iar singurul moștenitor este fiul său, reclamantul -, conform certificatului de moștenitor din 16.08.2007 (fila 12), acest reclamant a continuat apelul atât în nume propriu, cât și ca succesor al reclamantei decedate .
In motivarea apelului s-a susținut că în mod greșit instanța a reținut că nu și-a probat calitatea de proprietară a imobilului, întrucât din cartea funciară rezultă că a devenit proprietară la 17 ianuarie 1928.
Din CF nr.5366 in extenso rezultă că nr.topografic a fost substituit, iar nr.2180 nu reprezintă nr.topografic, ci nr.cadastral.
De asemenea, s-a susținut că greșit instanța a reținut că reclamantul - are obligația să depună declarația prevăzută de art.5 din Legea nr.10/2001;, unde a emigrat, nu apare în anexa nr.1 a legii, unde sunt enumerate statele cu care România a încheiat asemenea acorduri.
S- susținut că au dreptul la măsurile reparatorii ale legii și pentru că imobilul a fost preluat abuziv de stat în baza Decretului nr.223/1974.
In conformitate cu art.295 alin.2 pr.civ. instanța de apel a încuviințat proba cu expertiză topografică pentru identificarea imobilului în litigiu.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu, conform art.295 alin.1 pr.civ. față de întregul probatoriu administrat în cauză, Curtea constată că apelul este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Prin dispoziția emisă de pârât sub nr.532/12.12.2006, a fost respinsă cererea formulată în baza Legii nr.10/2001 de - și pentru imobilul din,-/a, cu motivarea că nu s-au depus la dosar actele doveditoare, respectiv extrasul actualizat al cărții funciare, decizia de preluare a imobilului de către stat, certificat de moștenitor și dovada că nu au fost încasate despăgubiri în țară sau străinătate.
Prima instanță a menținut această dispoziție, dar, analizând actele depuse la dosar în cursul procesului, a reținut în plus că nu a făcut dovada că a fost proprietară, întrucât nr.topografic al imobilului revendicat nu este același cu cel al imobilului preluat de stat.
In privința lui -, a reținut că nu s-a depus la dosar declarația cerută de art.5 din Legea nr.10/2001 și că, prin urmare, nu are dreptul la măsurile reparatorii prevăzute de lege.
Concluzia primei instanțe este greșită, întrucât din înscrisurile depuse la dosar rezultă calitatea de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 a celor doi notificatori, în prezent a reclamantului -, întrucât reclamanta a decedat în cursul procesului, iar - este moștenitorul său, în calitate de fiu.
Notificarea reclamanților - și (fila 36 din dosarul de fond) vizează imobilul situat în,-/a, înscris în CF nr.5366, nr.top.2180.
Imobilul a fost proprietatea reclamanților în cote de câte fiecare.
Imobilul a fost trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr.223/1974, după plecarea reclamanților în străinătate; prin decizia nr.867/21.06.1976, a fost preluată cota de a reclamantei, iar prin decizia nr.1337/14.06.1978, a fost preluată cota de a reclamantului -.
Constatarea primei instanțe că imobilul revendicat de reclamanta nu ar fi unul și același cu cel preluat de stat s-a bazat pe faptul că în decizia administrativă de preluare (fila 18) este indicat un alt nr.top, respectiv 1071-1072/b; 1076-1077/a/2/b și 1076-1077/a/1/II.
Se poate observa însă că în ambele decizii administrative este indicat imobilul de la aceeași adresă, care apare atât în cartea funciară, cât și în notificarea reclamanților.
Pe de altă parte, examinând extrasul in extenso al cărții funciare (filele 19-22), se poate observa că nr.2180 nu este nr.topografic al imobilului, ci nr. cadastral.
In plus, pentru a se clarifica acest aspect, în cursul judecării apelului s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate.
Concluzia expertului a fost că nr.cadastral 2180 provenit din substituirea nr. topografice 1071-1072/b, 1076-1077/a/2/b și 1076-1077/a/1/II. Această operațiune a fost posibilă odată cu cadastrarea teritoriului orașului, atunci când toate nr. topografice au fost substituite cu nr. cadastrale; este de notorietate faptul că orașul a fost printre primele localități în care s-a introdus cadastrul.
Parcela cu nr. cadastral 2180 fost transcrisă din CF 5366 în anul 1977, arhivată la dosar nr.8257/1977, atunci când a avut loc substituirea cadastrală, așa explicându-se faptul că Decizia nr.867/1976 face referire la imobilele cu nr.top 1071-1072/b, 1076-1077/a/2/b și 1076-1077/a/1/II, iar Decizia nr.1337/1978 face referire la imobilul cu nr.cadastral 2180. Cu alte cuvinte, a concluzionat expertul, între datele de emitere ale celor două decizii, a avut loc substituirea numerelor topografice cu numere cadastrale.
In consecință, imobilul pentru care reclamanții solicită măsuri reparatorii este unul și același cu cel preluat de stat, respectiv cel înscris în CF nr.5366, situat în,-/
Preluarea de către stat s-a făcut fără plată, așa cum rezultă chiar din cele două decizii administrative din 1976 și 1978. Prin urmare, nici nu era necesar ca reclamanții să facă vreo dovadă în acest sens, cum greșit se reține de către pârât prin dispoziția de respingere a notificării.
In cazul reclamanților nu este necesară nici o declarație autentificată care să ateste că nu au primit despăgubiri de la Statul, întrucât, unde au emigrat reclamanții, nu este inclusă în anexa nr.1 a Legii nr.10/2001.
De altfel, la fila 48 dosarului de fond există o adresă comunicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților mandatarului reclamanților, din care rezultă că în relațiile dintre România și ia nu s-au încheiat acorduri privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, care să poată fi încadrate la litera "m" a anexei nr.1 a Legii nr.10/2001.
In consecință, reclamanții au dreptul la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.
Intrucât pârâtul, prin dispoziție, nu s-a pronunțat asupra fondului cererii reclamanților, respingând-o pe excepția lipsei actelor doveditoare, se impune anularea acestei dispoziții și obligarea pârâtului de a emite o nouă dispoziție, prin care să soluționeze pe fond notificarea.
Față de aceste considerente, în baza art.296 pr.civ. Curtea va admite apelul declarat de reclamantul -, în nume propriu și ca moștenitor al reclamantei decedate, împotriva sentinței civile nr.1144/22.05.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului.
Va schimba în totalitate hotărârea atacată, în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamanții - și împotriva pârâtului Primarul Orașului.
Va anula dispoziția nr.532/12.12.2006 a pârâtului și va obliga pârâtul să emită o nouă dispoziție, prin care să soluționeze notificarea reclamanților pe fond.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul -, în nume propriu și ca moștenitor al reclamantei decedate, cu domiciliul ales în T, nr.12, bloc 7A,.25, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1144/22.05.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului, cu sediul în, jud.
Schimbă în totalitate hotărârea atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanții - și împotriva pârâtului Primarul Orașului.
Anulează dispoziția nr.532/12.12.2006 a pârâtului și obligă pârâtul să emită o nouă dispoziție, prin care să soluționeze notificarea reclamanților pe fond.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.: /22.02.2008
Dact. // 5 ex./ 26.02.2008
Inst.fond.: jud.
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Maria Petria Martinescu
