Speta Legea 10/2001. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.195/2008-A

Ședința publică din 4 decembrie 2008

PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina

- - - - JUDECĂTOR 3: Crupșa

- - - grefier

Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de reclamanta domiciliată în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O,PRIMARUL MUNICIPIULUI O și COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR.10/2001,toți cu sediul în O, nr.1, județul B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B,-, sector 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B O,strada -, nr.2 B,județul B, împotriva sentinței civile nr. 138/C din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: Legea nr. 10/2001,

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că apelul este scutit de plata taxei de timbru, precum și că intimatul pârât Primarul Municipiului O, prin registratura instanței, la data de 28.11.2008 a depus la dosar întâmpinare,solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, upă care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.138/C din 18 aprilie 2008, Tribunalul Bihora admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor publice

A respins cererea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului O, Primăria O - Comisia Locală de aplicare a L1 0/2001, Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin Dispoziția nr.1785/2006 emisă de Primarul Municipiului O s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită și acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale notificatoarei, în calitate de fostă proprietară tabulară și moștenitoare legală a soțului decedat asupra imobilului casă și teren situat în O str. - nr.117, înscris în CF nr.529 nr top 1910. S-a dispus înaintarea notificărilor și actelor aferente acestora (dosarele administrative nr.- și 1990/2003) Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Conform raportului de expertiză întocmit de exp. topo, s-a reținut de prima instanță că, imobilul în cauză identificat cu nr. top 1910, situat în O-. reprezintă, în prezent, teren intravilan pe care sunt situate un bloc de locuințe, o alee și utilități, iar construcția ce a fost amplasată pe acest teren și care a aparținut soților a fost demolată.

În consecință, s-a apreciat de instanța de fond că, restituirea în natură nu este posibilă, nefiind posibilă nici măsura solicitată de reclamantă, constând în compensarea cu alte bunuri față de adresa nr.50233/9.01.2008 ( fila 150) cât și față de adresa nr.52448/254.02.2008. ( fila 156) potrivit cărora municipiul O nu deține bunuri compensabile, cu excepția a trei apartamente, care însă, nu sunt acceptate de către reclamantă.

Referitor la cererea de acordare de despăgubiri, ca și măsură reparatorie prin echivalent, solicitată de către reclamantă, instanța de fond a reținut incidența.nr.52/4.06.2007 a ICCJ prin care, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că" prevederile cuprinse în art 16 și următoarele din L 247/2005 privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/ dispozițiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prev. de L 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6.03.1945 - 22.12.1989, astfel cum a fost modificată prin L 247/2005".

Așadar,s-a apreciat de tribunal că prin dispoziția atacată nr.1785/1.06.2006, prevederile legale au fost respectate întocmai. Conform prev. din titlul VII al L 247/2005 modificat și completat prin OUG 81/2007, despăgubirile vor fi acordate de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Având în vedere aceste prevederi legale, cât și cele stipulate în art 28 al.3 din L 10/2001, cu modificările ulterioare, instanța de fond a reținut și lipsa calității procesuale pasive Ministerul Economiei și Finanțelor,această din urmă instituție are calitate procesuală, în reprezentarea statului, doar în situația în care unitatea deținătoare nu a fost identificată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței în sensul admiterii în întregime a acțiunii.

Prin motivele de apel s-a invocat că a solicitat să i se acorde în compensare o altă suprafață de teren, dacă nu poate fi restituit în natură, ori, nu s-a depus o listă a bunurilor aflate în inventarul domeniului privat al Municipiului, mai mult, nu s-a dispus nimic de prima instanță pentru ducerea la îndeplinire a obligației stabilite.

Eronat s-a reținut că nu ar fi acceptat acordarea unor bunuri în echivalent câtă vreme, acest aspect a fost unul din motivele cererii în justiție.

În drept s-a invocat Legea nr.10/2001.

Intimatul pârât Primarul municipiului O, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr.138/C/2008 a Tribunalului Bihor.

Ceilalți intimați pârâți, deși legal citați nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția față de apelul declarat în cauză.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel constată următoarele:

Potrivit copiei xerox a colii de carte funciară nr.529 -filele 48-52 dosar fond, imobilul având nr.top.1910 reprezintă în natură loc de casă în suprafață de 985. a format dreptul de proprietate al numitului, dobândit prin cumpărare în anul 1961 - nr.8, după care, cota de părți a transmis-o cu titlu de donație în anul 1972 la căsătorită sub.-9. Ulterior, la data de 1 iunie 1982 imobilul a fost dezmembrat și transcris în CF la foaia nr.10 și CF nr.4858-60 în favoarea Statului Român.

La data de 31.07.2001, sub nr.403/2001, apelanta a înregistrat la executorul judecătoresc -fila 17 dosar fond, o notificare adresată - Municipiului O-Comisiei Locale de aplicare a Legii nr.10/2001, solicitând restituirea în natură a cotei de teren rămase libere, despăgubiri pentru restul suprafeței și a casei demolate.

Conform copiei legalizate a adresei aflate în dosar fond -fila 5 dosar fond, emisă de IJGCL B, s-a comunicat Consiliului Popular al Municipiului O că imobilul în litigiu a fost expropriat în baza Decretului de expropriere nr.353/30.11.1981, după care construcția a fost demolată la 31.03.1982 de instituția emitentă a acestei adrese.

Din actele de stare civilă, aflate în copie xerox la dosar fond -fila 12, se reține că proprietarul tabular de la foaia nr.8- s-a căsătorit la 16.07.1966 cu apelanta născută, iar la data de 15 februarie 1992 decedat în localitatea

Prin dispoziția nr.1785 din 1.06.2006 -filele 37-38 dosar fond, emisă de Primarul Municipiului O, în baza Legii nr.10/2001, s-a constatat calitatea apelantei de persoană îndreptățită și acordarea despăgubirilor pentru imobilul în litigiu și s-a dispus înaintarea notificărilor, actelor aferente, Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, reținându-se din referatul anexă că, terenul a fost ocupat de blocuri de locuințe, iar construcția a fost demolată.

Din raportul de expertiză, întocmit la instanța de fond, de inginer expert -filele 101-105, se reține faptul că, pe terenul în litigiu este în prezent amplasat un bloc de locuințe, o alee și utilități, valoarea unui mp. teren fiind de 250 EURO, a întregului teren de 985. fiind de 246.250 EURO. În dosarul de fond s-a efectuat și un raport de expertiză în construcții de inginer -filele 136-144-, conform căruia valoarea construcției demolate este de 190.000 RON.

Potrivit adresei emise de Primăria Municipiului O -fila 149 dosar fond, aceasta nu deține bunuri care să facă obiectul compensării pentru imobilul în litigiu, aspect ce reiese și din anunțul nr.50233 din 9.01.2008 -fila 150 dosar fond, cu excepția a trei apartamente ce vor fi acordate actualilor chiriași.

Raportat la considerentele expuse, într-adevăr imobilul nu poate face obiectul restituirii în natură, pe acesta fiind edificate construcții, nefiind liber în sensul art.10 din Legea nr.10/2001 vreo suprafața liberă aferentă construcției demolate, astfel că, potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001 în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent ce pot consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri ce se acordă conform prevederilor special privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Prin Legea nr.247/2005, titlul VII s-au stabilit procedurile și instituțiilor abilitate în vederea stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, sens în care s-a înființat Fondul Proprietatea -art.6-având ca acționar Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, iar în art.16 s-au prevăzut procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor de către Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților.

Această procedură, instituită de art.16 din titlul VII al Legii nr.247/2005 s-a constatat prin Decizia civilă nr.52/4 iunie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul unui recurs în interesul legii, că nu se aplică dispozițiilor emise anterior intrării în vigoare a acestei legi, creându-se astfel o situație diferențiată între cei care au avut norocul ca la notificările formulate în baza Legii nr.10/2001 să primească o dispoziție în termenul "record" 4 ani și cei care încă la data intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, nu aveau emise astfel de dispoziții.

Potrivit practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului -cauza Suciu A/României, s-a remarcat faptul că, Legea nr.247/2005 nu funcționează într-un mod în care să se ajungă la acordarea efectivă a unor despăgubiri vechilor proprietari deposedați și că această lege nu ia în calcul prejudiciul suferit de persoanele private astfel de bunurile lor. S-a constatat că procedura de autorizare a Fondului Proprietatea de către Consiliul Național al valorilor imobiliare și transformarea titlurilor de valori în acțiuni cotate la bursă, operațiuni necesare pentru ca despăgubirile să poată avea o valoare efectivă, nu este eficientă și că procedura în speță nu permite beneficierea de o despăgubire efectivă, aspecte ce s-au constatat și în cauza Porteanu/României, /României, /României, /României.

Față de considerentele expuse, se impune analizarea normei aplicabile în materie, pe de-o parte există legea internă nr.247/2005, Legea nr.10/2001 ce a prevăzut o procedură specială aplicabilă în materia acordării despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv de către Statul Român, o decizie pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție ce a constatat că procedura menționată se aplică dispozițiilor emise în baza Legii nr.10/2001 după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, (obligatorie conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă), iar pe de altă parte, practica Curții Europene a Drepturilor Omului ce a constatat că această procedură este nefuncțională, nu acordă despăgubiri efective.

Conform art.11 alin.2 din Constituția României, tratatele internaționale ratificate de Parlament, fac parte din dreptul intern, iar România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în anul 1994, deci, acesta face parte din dreptul nostru intern, iar, potrivit art.20 alin.2 din aceiași Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele, tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale. Este cert că implicit și practica Curții Europene a Drepturilor Omului este obligatorie pentru instanțele naționale și pentru orice instituție a Statului Român, având prioritate față de dispozițiile Legii nr.247/2005, ce s-au constatat că nu conferă despăgubiri efective și față de decizia pronunțată în interesul legii, astfel că, în mod greșit, instanța de fond nu a avut în vedere aceste aspecte, obligatorii, constatând doar că se impune aplicarea procedurii reglementate de titlul VII al Legii nr.247/2005. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului ce a obligat Statul Român la plata despăgubirilor celor cărora li s-au preluat imobilele în mod abuziv, este mai favorabilă în speță situației apelantei, decât Legea nr.247/2005 așa încât, în consecință se impune acordarea efectivă a despăgubirilor ce de altfel au și fost evaluate prin obligarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ce a și fost parte în litigiu și a cărei calitate procesuală pasivă este evidentă, greșit reținându-se contrariul.

Faptul că, potrivit Legii nr.10/2001, Ministerul Finanțelor Publice în reprezentarea Statului Român are calitate procesuală pasivă doar când nu poate fi identificată unitatea deținătoare, nu este un aspect relevant în ceea ce privește acordarea efectivă a despăgubirilor. Chiar la Fondul Proprietatea, instituit prin Legea nr.247/2005 Statul Român fiind acționar este reprezentat de acest Minister, mai mult, conform art.25 din Decretul nr.31/1954, Statul Român ca subiect de drepturi și obligații, intră în raporturi juridice reprezentat fiind prin Ministerul Finanțelor, ori, în speță, obligația Statului Român referitor la despăgubirea ce se impune a se acorda pentru imobilul preluat abuziv de Statul Român este evidentă, la fel și calitatea procesuală pasivă a acestui Minister.

Ca urmare a tuturor considerentelor expuse, raportat la practica Curții Europene a Drepturilor Omului, la dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României, fiind aplicabile dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, întrucât și apelanta și antecesorul său au fost deposedați de bunul proprietatea lor, fără titlu valabil, fără o prealabilă despăgubire, instanța de apel în baza art.296 Cod procedură civilă va admite ca fondat apelul, va schimba sentința apelată în sensul că, va admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta, împotriva pârâților Primarul Municipiului O, Primăria Municipiului O, Comisia Locală O de aplicare a Legii nr.10/2001, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice

Va dispune modificarea parțială a dispoziției nr.1785 din 1 iunie 2006 emisă de Primarul Municipiului O în sensul că, va constata că este îndreptățită la despăgubiri bănești în valoare de 246.250 EURO și 190.000 RON pentru casa demolată și terenul aferent cu nr.top.1910 înscris în CF nr.529, fost situate în localitatea O, strada -, nr.117.

Va fi obligat Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să-i plătească reclamantei despăgubiri în valoare de 246.250 EURO și 190.000 RON, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Se vor respinge capetele de cerere privind restituirea în natură a unei părți din teren sau atribuirea de bunuri în compensare.

Reținând culpa procesuală a intimaților, în baza art.274 Cod procedură civilă, instanța de apel îi va obliga să-i plătească apelantei 3500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii experți și avocațial în fond, în apel nefiind dovedite cheltuielile de judecată ocazionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondat apelul civil introdus de reclamanta domiciliată în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O,PRIMARUL MUNICIPIULUI O și COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR.10/2001,toți cu sediul în O, nr.1, județul B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B,-, sector 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B O,strada -, nr.2 B,județul B, împotriva sentinței civile nr. 138/ din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o schimbă în întregime în sensul că:

ADMITE în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanta domiciliată în O,-, județul B, împotriva pârâților Primarul Municipiului O, Primăria Municipiului O, Comisia Locală O de aplicare a Legii nr.10/2001, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice

Modifică parțial dispoziția nr.1785 din 1 iunie 2006 emisă de Primarul Municipiului O, în sensul că, constată că este îndreptățită la despăgubiri bănești în valoare de 190.000 RON și 246.250 EURO pentru casa demolată și teren în suprafață de 985. nr.top.1910 înscris în CF nr.529, situat în localitatea O, strada -, nr.117.

Obligă Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B să-i plătească reclamantei despăgubirile arătate mai sus, de 190.000 RON și 246.250 EURO, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărârii.

Respinge capetele de cerere privind restituirea în natură a terenului și acordarea de măsuri reparatorii prin compensare cu alte bunuri.

Obligă intimații Primarul Municipiului O, Primăria Municipiului O, Comisia Locală O de aplicare a Legii nr.10/2001, Ministerul Economiei și Finanțelor B să-i plătească apelantei 3500 lei cheltuieli de judecată în fond.

DEFINITIVĂ.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 4 decembrie 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.concept decizie -

Data:11.12.2008

Jud.fond Fl.

Dact.

Data:17.12.2008

8 ex.

6 com.- din O,-, județul B,

-PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

-PRIMARUL MUNICIPIULUI

-COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA

LEGII NR.10/2001,toți cu sediul în O, nr.1, județul B,

-MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE,

-, sector 5

-MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B

,strada -, nr.2 B,județul

Data:

Președinte:Stan Aurelia Lenuța
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Crupșa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Oradea