Speta Legea 10/2001. Decizia 8/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/a/
DECIZIA CIVILĂ NR. 8/2010 -
Ședința publică din 2 februarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile declarate de pârâții PRIMĂRIA COMUNEI, PRIMARUL COMUNEI, în reprezentarea COMISIEI LOCALE DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în Vadu, județul B, și respectiv MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și domiciliați HG în Vadu, nr. 683, județul B, împotriva sentinței civile nr. 80 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimata reclamantă - personal și reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 25.05.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind apelanții pârâți PRIMĂRIA COMUNEI, PRIMARUL COMUNEI, în reprezentarea COMISIEI LOCALE DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și intimații reclamanți și.
HGProcedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că apelurile sunt scutite de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra apelurilor.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea apelurilor declarate în cauză și obligarea părților apelante la cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial. În ce privește apelul declarat de Primăria Comunei Vadu și Primarul Comunei Vadu, apreciază că acesta poate fi analizat doar raportat la motivele de respingere a notificării, potrivit Dispoziției nr. 44/11.12.2001 emisă de Primarul Comunei Vadu, și nu la alte motive invocate în cererea de apel. Astfel, prin dispoziția emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 s-a respins cererea de restituire în natură formulată de intimata reclamantă cu motivarea că în anul 1928 terenurile se aflau în circuitul civil, iar actul de vânzare - cumpărare invocat de parte putea fi întabulat în cartea funciară, ori cu actul sub semnătură privată nu s-a dovedit că imobilul este proprietatea lui. Arată că prin dispoziția mai sus evocată nu s-a contestat îndreptățirea reclamantei la imobil și nici înscrisul sub semnătură privată, care de altfel a fost confirmat și de martorii audiați, antecesorii reclamanților au cumpărat imobilul și în consecință sunt îndreptățiți la restituirea acestuia în temeiul legii speciale de retrocedare. Arată apoi că Ministerul Finanțelor Publice a fost chemat în judecată doar pentru opozabilitate și cum în sarcina acestuia nu s-a stabilit nici o obligație, calea de atac este lipsită de interes.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 80 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de petenta, în nume propriu și în calitate de mandatară a petenților și HG, în contradictoriu cu intimații Primarul Comunei Vadu, Primăria Comunei Vadu și Statului R, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor; s-a dispus anularea Dispoziției Primarului Comunei Vadu nr. 44/11.12.2001 și a fost obligat intimatul Primarul Comunei Vadu să emită dispoziția de admitere a notificării și de restituire în natură către petenți a imobilului - teren în suprafață de 7438 mp. cu nr. top. 468/1, înscris în nr. 1249 Vadu, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform copiei colii nr. 1249 Vadu, numiții și soția Ester au fost proprietarii imobilului cu nr. top. 468/1, în natură teren în suprafață de 7438 mp.
În baza actului intitulat "contract provizoriu de cumpărare" sub semnătură privată încheiat la data de 16.10.1928, proprietarii tabulari și soția Ester au înstrăinat către numitul imobilul de mai sus, în schimbul prețului de 15.000 lei.
Operațiunea de vânzare - cumpărare încheiată între proprietarii tabulari și numitul a fost confirmată și de martorii audiați în cauză.
În acest sens este declarația martorului, rudă cu fosta proprietară tabulară a imobilului, Ester, care a arătat că înainte de al doilea război mondial numiții și soția Ester au vândut către familia - frații și - terenul pe care îl dețineau în proprietate, situat în Vadu, după care s-au mutat în O, în familia vânzătorilor cunoscându-se despre această tranzacție.
De asemenea, martorii și au relatat că cei doi frați - și HG au cumpărat terenul situat lângă în localitatea Vadu de la. Au mai arătat acești martori că familia a folosit terenul până în anul 1970, când a fost preluat abuziv de Statul Român.
Întrucât imobilul a fost părăsit de proprietarii tabulari și soția Ester, prin sentința civilă nr. 1226/1972 a Judecătoriei Oradeaa fost declarat, în baza Decretului nr. 111/1951, ca fiind bun părăsit și s-a dispus trecerea acestuia în proprietate de stat. Statul și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară sub B 3, cu titlu de bun părăsit.
În aceste condiții, prin adresa nr. 5666/1972 emisă de Consiliul Popular al Comunei Vadu i s-a pus în vedere numitului să își retragă bunurile depozitate pe acest teren.
Conform certificatului de moștenitor nr. 168/2002, în urma decesului numitului, la data de 6.09.1954, au rămas ca moștenitori și HG, în calitate de nepoți de fiu, iar potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, petenta este fiica defuntului, decedat la data de 27.10.1983, fratele defunctului.
Prin notificarea nr. 56/2001 adresată Primăriei Comunei Vadu, petenta a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilului în litigiu.
Constatând că solicitanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în sensul art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001, întrucât nu au făcut dovada dreptului de proprietate al antecesorului său cu privire la imobilul in litigiu, prin Dispoziția Primarului Comunei Vadu, nr. 44/11.12.2001, a fost respinsă notificarea acesteia.
Conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6.03.1945 - 22.12.1989 se restituie în natură, în condițiile legii. În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent ce vor consta în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Prin art. 2 lit. e din Legea nr. 10/2001, se consideră ca fiind preluate abuziv imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul Decretului nr. 111/1951.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive a acestora. De prevederile legii beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite (art. 4 alin. 2).
Pentru a beneficia de dispozițiile Legii nr. 10/2001, persoanele solicitante trebuie să facă dovada calității lor de proprietari la data preluării abuzive a imobilului.
Conform dispozițiilor art. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr.HG 250/2007, prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înțelege: orice acte juridice translative de proprietate, care atestă deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras carte funciară, act sub semnătură privată, încheiat înainte de intrarea în vigoare a Decretului nr. 221/1950 privitor la împărțeala sau înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcții și la interzicerea construirii fără autorizare și în măsura în care acesta se coroborează cu alte înscrisuri și altele asemenea); orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol).
Având în vedere că în speță petenții, și au HG făcut dovada că antecesorii lor au avut calitatea de proprietari ai imobilului la data preluării abuzive a acestuia, calitate care a fost dovedită cu act sub semnătură privată încheiat înainte de intrarea în vigoare a Decretului nr. 221/1950, adresa nr. 5666/1972 emisă de Consiliul Popular al Comunei Vadu, instanța a constatat că aceștia sunt persoane îndreptățite la restituirea imobilului și în aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 1, 3, 4, 23 și 24 din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, a dispus anularea Dispoziția Primarului Comunei Vadu nr. 44/11.12.2001 și a obligat pârâtul să emită dispoziția de admitere a notificării și de restituire în natura a imobilului.
Cheltuieli de judecată nu s-au acordat, cuantumul acestora nefiind dovedit.
Împotriva acestei sentințe, în termen au formulat apel Primăria Comunei Vadu, Primarul Comunei Vadu și Direcția Generală a Finanțelor Publice B, pentru Ministerul Finanțelor Publice.
Primăria Comunei Vadu și Primarul Comunei Vadu au invocat că sentința este nelegală, dispoziția emisă de apelant în temeiul Legii nr. 10/2001 fiind legală și temeinică.
Au arătat apelanții că petenta este colateral privilegiat, fiind înlăturată de la moștenire de descendenții fostului proprietar și HG, în calitate de nepoți de fiu.
Notificarea depusă în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost făcută în nume propriu de reclamantă și ulterior a fost prezentat mandatul, prin care descendenții proprietarului o împuternicesc pe reclamantă să facă demersurile necesare în vederea restituirii în natură a imobilului preluat abuziv.
Au mai invocat apelanții că reclamanta nu a dovedit că este îndreptățită la restituirea în natură a imobilului din litigiu, antecontractul de vânzare - cumpărare depus ca probă este unul sub semnătură privată, care nu face dovada dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, pe rolul Tribunalului Bihor se află un dosar prin care reclamanta a solicitat stabilirea dreptului de proprietate cu titlul uzucapiune asupra imobilului din litigiu, ceea ce denotă că aceasta recunoaște că este doar un posesor al terenului revendicat.
Direcția Generală a Finanțelor Publice B, pentru Ministerul Finanțelor Publice, prin apelul formulat a invocat lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză, arătând că potrivit Legii nr. 10/2001 calitate procesuală are Primarul și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, fiind astfel greșit admisă acțiunea și împotriva acestui pârât.
Intimata s-a opus admiterii apelurilor.
Analizând sentința prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele.
Criticile formulate de apelanți sunt nefondate.
Cu privire la apelul Primăriei Comunei Vadu și Primarului Comunei Vadu, aspectele invocate de aceștia în motivele de apel sunt nerelevante și străine cauzei.
Reclamanta este mandatată de descendenții în linie directă ai defunctului proprietar, să facă demersurile cuvenite pentru obținerea restituirii în natură a imobilului în litigiu în temeiul Legii nr. 10/2001.
Mandatarea reclamantei s-a făcut printr-un act autentic - fila 27 dosar fond - dar chiar în lipsa acestui mandat, reclamanta era îndreptățită în nume propriu, în calitate de colateral privilegiat, în lipsa notificării depuse de descendenții în linie directă, să depună notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 și să solicite măsurile reparatorii prevăzute de aceasta.
Prin urmare, este nerelevant dacă notificarea depusă a fost făcută în nume propriu sau în reprezentarea descendenților defunctului, critica formulată de apelanți cu privire la acest aspect fiind nefondată.
Cu privire la dovedirea dreptului de proprietate al defunctului, în mod corect Tribunalul Bihora reținut că potrivit Legii nr. 10/2001 și nr.HG 250/2007, dovada proprietății se poate face inclusiv prin acte translative de proprietate sub semnătură privată, astfel că și această critică formulată de apelanți privind nevalabilitatea înscrisului doveditor este nefondată.
De altfel, antecontractul de vânzare - cumpărare cu care reclamanta a dovedit că unchiul său a cumpărat imobilul din litigiu este confirmat de declarațiile autentice ale martorilor, aflate la dosarul de fond, precum și de adresa emisă de fostul Consiliu Popular al Comunei Vadu - fila 15 din dosar nr. 75/2003 al Judecătoriei Aleșd - prin care defunctul este somat să predea Statului imobilul din litigiu, ceea ce atestă că în anul 1972 imobilul se afla în posesia defunctului.
Celelalte aspecte invocate de apelanți, privind existența altor cauze aflate pe rolul instanțelor cu privire la terenul în litigiu, sunt nerelevante și inutile cauzei.
Cu privire la apelul Direcției Generale a Finanțelor Publice B, pentru Ministerul Finanțelor Publice, acesta apare ca fiind lipsit de interes cât timp nu a fost obligat în nici un fel prin dispozitivul instanței de fond.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice este reprezentantul general al Statului, potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954, imobilul a fost preluat abuziv de Statul Român de la fostul proprietar, astfel, nu se poate reține că apelantul nu are calitate procesuală pasivă cât timp este reprezentantul legal al entității care a preluat abuziv imobilul din litigiu.
Pentru aceste considerente, în baza art. 296 Cod procedură civilă se vor respinge apelurile ca nefondate.
În baza art. 274 Cod procedură civilă instanța va obliga pe apelantul Primarul Comunei Vadu, acesta fiind în culpă procesuală, la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în apel, în favoarea intimatei reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate apelurile civile declarate de pârâții PRIMĂRIA COMUNEI, PRIMARUL COMUNEI, în reprezentarea COMISIEI LOCALE DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în Vadu, județul B, și respectiv MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și domiciliați HG în Vadu, nr. 683, județul B, împotriva sentinței civile nr. 80 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelantul pârât Primarul Comunei Vadu să plătească părții intimate suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
red.R
jud.fond.
dact.
8 ex./24.02.2010
- 6 com./
- PRIMĂRIA COMUNEI,
- PRIMARUL COMUNEI, în reprezentarea COMISIEI LOCALE DE APLICARE A
LEGII NR. 10/2001 - Vadu, județul B,
- MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B,-, sector 5,
-,
-,
- HG- Vadu, nr. 683, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Popa Aurora, Chivari Alexandrina
