Speta Legea 10/2001. Decizia 80/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 80/A/2009
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de contestatorii și, intimatul Primarul municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 1033/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat apărător al apelanților contestatori, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apărătorul apelanților contestatori s-a depus o cerere de strigare a cauzei după orele 10,30, rămasă fără obiect față de prezența avocatului în instanță. Se mai arată că apelul este scutit de la plata taxei judiciare și nu s-au depus alte înscrisuri față de termenul anterior.
Partea prezentă arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, împrejurare față de care instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat solicită respingerea apelului declarat de intimatul Primarul municipiului Sibiu, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond cu privire la acordarea de despăgubiri. Cu cheltuieli de judecată, depune copie factură fiscală.
Susține că apelanții contestatori au calitatea de persoane îndreptățite la despăgubiri în baza Legii 10/2001 întrucât, așa cum corect a reținut instanța de fond în baza actelor de stare civilă la dosar, aceștia sunt moștenitori după proprietarul tabular al antecesorului de la care s-a luat terenul (dezmembrat de stat în două parcele, după preluare). - a fost proprietarul tabular de la care s-a luat terenul, iar singura moștenitoare legală a acestuia, astfel că, cererea de acordare de despăgubiri în baza Legii 10/2001 a fost făcută de contestatori în calitate de moștenitorii testamentari ai def.. Mai arată că -, proprietarul tabular inițial, nu a beneficiat de despăgubiri în condițiile ar. 30 alin 2 din Legea 58/1974, instanța de fond reținând că preluarea imobilului a fost fără titlu, abuzivă. Dispoziția 4153 fost emisă de către intimatul Primarul
-//-
municipiului Sibiu în baza HG 498/2003, deși la acea dată era abrogată, iar suprafața în discuție este liberă de construcții și nu s-au acordat despăgubiri.
Cu privire la apelul contestatorilor, solicită admiterea acestuia.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1033/3.XI.2008 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatorii și, dispunându-se anularea dispoziției nr. 4153/28.09.2007 emisă de Primarul Municipiului Sibiu.
A fost obligat acesta din urmă să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri celor în cauză în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv pentru terenul de 364 mp, înscris în CF 20971 Sibiu, nr. top. 4008/2/15/2, situat administrativ în Sibiu,-.
Au fost respinse celelalte capete de cerere.
Prin aceiași sentință a fost respinsă contestația față de intimata Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 de pe lângă Primăria Municipiului Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut și motivat în esență, că prin dispoziția contestată Primarul Municipiului Sibiu a respins cererea de restituire în natură, pentru că notificatorii nu și-au făcut dovada calității de persoane îndreptățite, respectiv de moștenitori ai fostului proprietar tabular, astfel că această chestiune se impunea a fi lămurită.
Notificarea în temeiul Legii 10/2001 a fost formulată de și.
Conform actelor de stare civilă a fost nepoată de soră a lui -, fostul proprietar, și singura moștenitoare legală, calitate în care beneficia de prevederile art. 4 alin. 2 din Legea 10/2001. Pentru că acesta a decedat înainte de soluționarea notificării contestatorii au calitatea de persoane îndreptățite, a conchis instanța de fond.
Cu privire la faptul dacă imobilul revendicat intră sub incidența Legii 10/2001, s-a stabilit că susținerile intimatului sunt nefondate, situația prevăzută de HG 250/2007 ( punct 1.4 lit. "c") vizând dobânditorii edificatelor ce pot dobândi și proprietatea terenului aferent în temeiul Legii 18/1991, a stabilit aceiași instanță.
Contestatorii neavând vocație la obținerea titlului de proprietate cu privire la teren în baza acestei legi, este evident că norma aplicabilă imobilului este Legea 10/2001.
În acest sens, pe fondul cauzei, pe baza expertizei efectuate,
-//-
s-a dovedit că terenul liber de construcții este de 210 mp din totalul de 364 mp și că de fapt nu poate fi restituit.
În aceste condiții, contestatorii și-au precizat pretențiile, în sensul că dovedesc despăgubiri, în cuantum de 839.162,88 lei potrivit expertizei, astfel că s-a admis contestația în sensul că s-a anulat cea inițială și s-a luat măsura emiterii unei noi dispoziții, prin care să se propună acordarea de despăgubiri, pentru terenul de 364 mp din CF 20971 Sibiu, nr. top. 4008/2/15/2.
A fost respinsă contestația față de Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 de pe lângă Primăria Municipiului Sibiu.
Împotriva sentinței civile nr. 1033/3.11.2008 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă, au declarat apel contestatorii și, precum și Primarul Municipiului Sibiu.
1.Prin apelul lor, contestatorii și au solicitat schimbarea parțială a sentinței, în sensul obligării intimaților la restituirea în natură a terenului revendicat.
În expunerea de motive, în esență, se susține că terenul poate fi restituit, întrucât potrivit mențiunilor din CF 20971 Sibiu, nr. top. 4008/2/15/2 rezultă că familia a primit în folosință pentru edificarea unei construcții, 100 mp însă potrivit expertizei s-a extins în plus cu 63 mp. De fapt, autorizația acesteia s-a emis în 1984, iar întabularea în CF s-a făcut în anul 1990, cu nerespectarea cerințelor impuse de 115/1938.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 282 cod procedură civilă.
2.Primarul Municipiului Sibiu, prin apelul său, a solicitat schimbarea în totalitate a hotărârii apelate, în sensul respingerii contestației și a menținerii dispoziției nr-.
În expunerea de motive, sub un prim aspect, s-a invocat din nou că, cei în cauză nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite, până la momentul soluționării notificării pe cale administrativă, ei de fapt depunând la dosar doar copii xerox al unor acte de stare civilă, respectiv certificatul de deces al numitei.
Conform evidenței de CF, imobilul notificat anterior trecerii lui la stat, a format proprietatea lui -, astfel că în ce-l privește pe acesta, actele depuse nu fac dovada calității contestatorilor de moștenitori ai acestui defunct, context în care notificarea a fost respinsă.
Pe de altă parte, se susține că imobilului nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001, el fiind preluat de stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974. Potrivit acestui act normativ, terenurile din intravilan pot fi dobândite doar prin moștenire legală, iar în caz de înstrăinare a edificatelor, terenul trece în proprietatea statului.
Ori, conform dispozițiilor art. 1 pct. 4 lit. "c" din HG nr. 250/2007 preluarea de imobile în baza acestui act normativ nu intră sub incidența art. 10/2001. norme metodologice nu cunosc incidența Legii 10/2001 într-o singură ipoteză, aceea în care ulterior înstrăinării, edificatele proprietatea dobânditorului a fost preluată și demolată. O atare
-//-
situație reprezintă o excepție de la soluția consacrată de noua reglementare cuprinsă în Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 250/2007, aceasta fiind de strictă interpretare.
Interpretarea dată de prima instanță acestui aspect este eronată, în contradicție cu intenția legiuitorului.
Dispozițiile punctului 1.4 lit. "c" alin. 2 din HG. 250/2007, care stabilesc soluția în cazul imobilelor preluate în temeiul Legii 58/1974 au caracter imperativ, modalitatea de soluționare a notificării în acest caz nefiind condiționată de vocația notificărilor de a obține sau nu titluri de proprietate pentru terenul revendicat.
Contestatorii apelanți și au depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului Primarului, invocând în esență că, au calitate de persoane îndreptățite.
Analizând cele 2 apeluri, prin prisma criticilor invocate în scris și în raport de textele de lege invocate se constată că nu sunt întemeiate.
că s-a dovedit a fi imposibilă restituirea în natură a terenului de 201 mp, aspect confirmat prin expertiza top. dispusă în cauză care a stabilit că suprafața liberă de construcții din totalul celor 364 mp este cea revendicată.
S-a ajuns la această concluzie și prin cercetarea locală efectuată de instanță, prin care s-a conchis că într-adevăr în raport cu suprafața casei edificată pe terenul în litigiu și amplasamentul acesteia este imposibilă restituirea în natură.
Acesta a fost și motivul desigur pentru care după comunicarea expertizei contestatorii și-au precizat cererea în sensul că în subsidiar solicită acordarea de despăgubiri pentru imobil, astfel că apelul contestatorilor este nefondat.
În ce privește apelul Primarului Municipiului Sibiu în legătură cu calitatea contestatorilor de persoane îndreptățite în sensul Legii cadru nr. 10/2001 s-a dovedit neîntemeiat.
S-a reținut corect că la 29.01.2001 și au formulat notificare prin care cereau acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF 20971 Sibiu, nr. top. 4008/2/15/2.
Ulterior la 14.03.2005 a decedat, moștenitorii fiind ca soț supraviețuitor și - fiu. Potrivit actelor de stare civilă defuncta a fost singura moștenitoare legală a proprietarului tabular - în ce privește imobilul din CF 4911 Sibiu, nr. top. 4008/2/15.
În 1981 acesta din urmă a încheiat un contract de întreținere cu soții și, care au dobândit proprietatea edificatelor, terenul aferent în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 fiind preluat de stat, cu plata unei despăgubiri stabilite conform art. 56 alin. 2 din acel act normativ.
Cu toate acestea, fostul proprietar nu a primit despăgubiri, astfel că apelanții în calitatea lor de moștenitori au solicitat măsuri reparatorii în condițiile art. 4 alin. 2 din Legea 10/2001.
-//-
Prin urmare, notificarea s-a făcut în baza calității lor de moștenitori ai fostului proprietar tabular și nu ca efect al contractului de întreținere.
Criticile sunt nefondate și cu privire la inaplicabilitatea acestui act normativ, în baza căruia s-a formulat notificarea.
Dispoziția atacată a fost argumentată pe dispoziția art. 2,3,4 și 22 din Legea 10/2001 R și art. 1.1 din HG 498/2003 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestui act normativ. La acel moment ( 27.09.2007), această hotărâre a fost abrogată în considerarea art. 3 din HG 250/7.03.2007, astfel că invocarea acestei Hotărâri nr. 250/2007, excede conținutul dispoziției contestate, comisia instituită în baza Legii 10/2001 pronunțându-se doar cu privire la calitatea persoanelor care au formulat notificare.
Preluarea imobilului fără acordarea de despăgubiri, dovedește o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate nu numai prin prisma Constituției din 1965, cât și prin Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.
Modul de preluare, evident reprezintă o încălcare a acelor acte normative, în temeiul art. 30 din Legea 58/1974, fără un titlu valabil. ulterioară în cele două parcele evidențiază faptul că este imposibil ca cei în cauză să solicite reconstituirea dreptului de proprietate și respectiv acordarea de despăgubiri în baza Legii 18/1991.
De altfel instanța supremă a reținut că art. 30 din Legea nr. 58/1974 este unul neconstituțional în raport de dispozițiile art. 36 alin. 1 din Constituție, context în care aplicarea acestui act normativ a fost calificată ca o măsură abuzivă de intervenție a statului în ce privește raportul juridic ce îl caracteriza, de fapt dreptul de proprietate. Prin urmare nu se poate susține în contextul stării de fapt menționate și a textelor de lege invocate că nu ar fi incidente în speță dispozițiile Legii 10/2001.
date prin apel intimatului este desigur în contradicție cu reglementările interne și internaționale în ce privește proprietatea, respectiv art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
În considerarea tuturor acestor aspecte și în raport de textele de lege invocate, ambele apeluri se privesc a fi nefondate, urmând ca în baza art. 296 cod procedură civilă, să fie respins.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelurile declarate de contestatorii și, precum și de intimatul Primarul municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 1033/2008 a Tribunalului Sibiu - secția civilă.
-//-
(continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 80/A/2009 dată în dosar nr-)
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
.
Tehn.
6 ex/13.05.2009
Jud. fond -
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță
