Speta Legea 10/2001. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 95/
Ședința publică de la 9 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anamaria Monica Busuioc
JUDECĂTORI: Anamaria Monica Busuioc, Petrina Manuela Aștefănesei
GREFIER - - -
La ordine au venit spre soluționare apelurile civile declarate de contestatorii, și pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI P împotriva sentinței civile nr. 817/C/22.12.2005 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 1479C/2004.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns mandatarul pentru contestatori și pentru mandatarul, care l-a mandatat,lipsă fiind părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Mandatarul arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea constată că la fila 152 expertul a solicitat suplimentarea onorariului cu suma de 300 lei, fără a depune acte doveditoare din care să rezulte că onorariul provizoriu ar trebui suplimentat și acordă cuvântul mandatarului contestatorilor pe această cerere.
Privitor la această cerere mandatarul solicită respingerea cererii care nu se justifică.
Curtea, față de cererea formulată de expert, apreciază că nu s-a făcut dovada necesității suplimentării onorariului de expert motiv pentru care respinge cererea; având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul mandatarului contestatorilor.
Mandatarul contestatorilor, având cuvântul, a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței de la prima instanță în sensul de a se dispune restituirea în natură a suprafeței de 562,50. teren iar pentru diferență să fie primite despăgubiri. Cu privire la suprafața de sub clădire instanța urmează a aprecia. Urmează a se lua act de renunțarea la apelul promovat de Primarul municipiului P Solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 817/C/22 dec. 2005 Tribunalului Neamț s-a admis contestația formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu Primarul municipiului PN.
S- dispus anularea dispoziției contestate.
S-a admis, în parte, cererea de restituire, în natură, a terenului în suprafață de 445 mp, situat în municipiul P N, evidențiat în anexa la raportul de expertiză prin punctele.
A obligat Primarul municipiului P N să înainteze Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor dispoziția conținând propunerea de acordare a despăgubirilor pentru diferența de teren imposibil de restituit, în suprafață de 346 mp.
S-a dispus restituirea, în natură, a imobilului construcție, situat la aceeași adresă, în suprafață utilă de 168,36 mp. ( corp A ).
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că:
- Din actele dosarului rezultă că imobilele notificate situate în P N, bd. - nr. 18 există fizic, fiind ocupate în prezent de o unitate bugetară din învățământ, respectiv Grădinița nr.9.
- În dovedire nu s-au depus conform art. 22 din Legea nr. 10/2001, în termen legal, acte doveditoare ale dreptului de proprietate.
- În notificare se face trimitere la defunctul proprietar.
Verificându-se anexa la Decretul nr. 92/1950 se constată că același imobil apare preluat atât de la ( poziția 73 din tabelul anexă ), precum și de la ( poziția nr. 87 din același tabel anexă ).
În lipsa actelor doveditoare ale proprietății nu a fost posibilă identificarea adevăratului proprietar al imobilului situat în P N, bd. - nr. 18:, V. sau.
Notificarea este formulată și semnată numai de reclamanta, deși moștenitorii legali ai autorului defunct invocat ca proprietar al bunurilor imobile notificate sunt:, și, în calitate de fiică și respectiv, nepoți de fiu.
Față de motivele invocate mai sus, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 a propus respingerea notificării nr. 249/08.08.2001 pentru nedovedirea dreptului de proprietate cui privire la imobilele solicitate, emițând Dispoziția nr. 4244/02.09.2004.
Pentru ca instanța de judecată să poată cenzura legalitatea dispoziției atacate prin prezenta acțiune depune copia dosarului intern nr. 360.
A anexat, de asemenea și Protocolul încheiat între Inspectoratul Școlar Județean N și Primăria municipiului P N, prin care s-a preluat unitatea de învățământ, respectiv Grădinița nr. 9, situată în P N, bd. - nr. 18.
În virtutea acestor motive intimatul a solicitat respingerea acțiunii reclamantelor ca nefondată și menținerea dispoziției contestate, ca fiind temeinică și legală.
De asemenea, intimatul Primăria PNa comunicat o adresă nr. 43358 din 17.11.2001 ( 152) ca răspuns la adresa instanței privind lămurirea unor aspecte de ordin procedural prealabile emiterii dispoziției, susținând următoarele:
Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/2001 a apreciat că nu este necesară invitarea contestatorilor pentru lămurirea calității părților în notificare, deoarece reclamanta, având spre soluționare mai multe notificări, a fost prezentă în repetate rânduri la Primăria P N. Cu privire la lămurirea situației juridice a terenului, Comisia a stabilit că notificatoarea a făcut demersuri pentru identificarea unor acte de proprietate, dar nu a putut face dovada respectivă.
În ce privește adresa Prefecturii județului prin care s-a restituit notificarea, avându-se în vedere că instituția respectivă exercită controlul fazei administrative potrivit punctului 22, cap. III din anexa la HG nr.498/14.05.2003, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 a luat în considerare și recomandările făcute prin adresa de restituire.
În urma dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din 24.11.2004, reclamanții au formulat precizări la lămuririle solicitate de către instanță privind modul în care și-au precizat intențiile de restituire în natură în faza administrativ-jurisdicțională ( 162).
În urma adresei Prefecturii nr. 5623/28.10.2003, petenții s-au adresat primăriei cu notificarea nr. 20/15.04.2004, solicitând restituirea în natură. Este evident că această notificare nu ar fi putut face obiectul unei contestații, dar s-a dorit eliminarea acțiunilor în justiție prin lămurirea aspectelor controversate și soluționarea notificării pe cale amiabilă, caz posibil în condițiile art. 21 alin.5 din lege.
Notificarea a fost respinsă prin Dispoziția nr. 3410/02.06.2004.
În această situație au fost nevoiți să revină la notificarea inițială prin Dosarul nr. 1036/C/2004 - obligația de a face și Dosarul nr. 1479/C/2004 - contestație, în condițiile în care Dosarul 551/C/2003 la care au vrut să renunțe era suspendat.
Cu privire la arborele genealogic și vocația succesorală legală a reclamanților la moștenirea autorului:
- este ginerele autorului, fiind căsătorit cu fiica acestuia, și nu are nici o legătură cu imobilul din bd. - nr. 18;
Apariția sa la poziția 73 din anexă se explică prin art. 5 al decretului, coproprietar real fiind soția, așa cum rezultă din matricola de impozitare. De altfel, autoarea notificării de față, este moștenitoarea acestuia, fiind căsătorită cu fiul său.
Pentru clarificarea situației lui precum și a moștenitorilor, s-a întocmit schița descendenților autorului, cu următoarele precizări:
- - și - sunt descendenții lui ( - copii ).
-, și sunt descendenții lui ( - copii ).
-, fiul lui a decedat, în jurul anului 1930.
-, fiul lui a decedat la C, înainte de 1989, a fost căsătorit, soția a decedat și nu au avut copii.
Din aceste motive, situația moștenitorilor este caracterizată de certificatul de calitate nr. 133/17.05.1996 iar legătura dintre frații și se face prin intermediul Certificatului de moștenitor nr. 1000/01.07.1994.
În cauză, prin încheierea de ședință din 08.04.2005, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea dintre amplasamentul imobilelor în litigiu - construcție și teren - și actele de proprietate anexate notificării, stabilirea deținătorilor actuali și evaluarea imobilului în starea lui actuală.
Analizând Dispoziția nr. 4264 din 02.09.2004, contestată în cauză, susținerile părților și înscrisurile doveditoare prezentate, completate cu concluziile raportului de expertiză tehnică ( ing. 234-235) și raportului de expertiză pentru construcții ( ing. Gh. - 221-223) cu completările ulterioare, se rețin următoarele considerente în cauză.
Este neîntemeiată obiecțiunea intimatului formulată prin întâmpinare și prin care invocă faptul că,prin notificarea nr. 232/08.08.2001 a fost sesizat cu privire la imobilul situat în P N, str. - T și nu cu privire la imobilul în litigiu, situat în-. Prin precizări la notificare, formulate prin cererea înregistrată cu nr. 30.024 din 3.11.2002 ( 54), reclamanții au solicitat în mod expres stabilirea măsurilor reparatorii pentru imobilele situate în- în modalitatea restituirii în natură.
De altfel, chiar și reținând obiecțiunile intimatului, care susține că numărul real al notificării reclamanților pentru imobilele situate în- este 249 din 08.08.2001, este evident că Dispoziția nr.249 din 8.08.2001 a soluționat cererea reclamanților de restituire în natură a imobilelor în litigiu formulată în termen conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001, încât nu se poate reține nelegală sesizarea invocată în faza procedurii administrative prealabile. Faptul că notificarea comunicată de către reclamanți cu nr. 232/8.08.2001 a fost reînregistrată la Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, nu poate fi opus între părți ca un act procedural de formă care să afecteze legala sesizare pentru procedura de restituire a imobilelor.
Este nefondată și susținerea formulată prin întâmpinare, prin care se arată că reclamanții au invocat și au făcut dovada vocației succesorale legale ca moștenitori ai defunctului și că acest autor ar fi o altă persoană decât titularul menționat la poziția nr. 87 în anexa la Decretul nr. 92/1950.
Reclamanții au făcut dovadă în cauză că proprietarul real al imobilelor a fost autorul lor iar persoana menționată în poziția nr. 87, este una și aceeași persoană cu autorul lor succesoral, înscrierea unei alte inițiale fiind rezultatul unei erori materiale.
Pentru un alt imobil situat în P N, str. - nr. 6, înscris la aceeași poziție, nr. 87 în anexa la Decret, intimatul a recunoscut dreptul de proprietate al autorului prin adresa nr. 23865/27.09.2002, astfel că situația juridică a celor două imobile înscrise la aceeași poziție de naționalizare nu poate fi decât identică.
În același sens, reclamanții au făcut dovadă a dreptului de proprietate imobiliară a autorului lor, deposedat prin decretul de naționalizare, cu certificatul de naștere al acestuia, matricola de impozitare și planul topografic, precum și certificatul nr. 90291 din 28.08.1991 emis de Arhivele Naționale, care face referire la aceleași imobile prevăzute în anexa la Decretul nr. 92/1950, poziția nr. 87, toate aceste înscrisuri fiind conforme cu exigențele probatorii impuse prin dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, republicată și de nr.HG 498/2003, privind normele de aplicare.
De asemenea, prin identificările raportului de expertiză tehnică ( ing. Gh.-221) s-a stabilit că imobilul de la adresa- a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950 de la fostul proprietar, în prezent funcționând Grădinița nr. 9, determinările expertizei fiind conform obiectivelor dispuse, în raport cu înscrisurile invocate de reclamanți, în special matricola de impozitare. Raportul de expertiză a mai constatat că structura de rezistență a construcției este: fundația de piatră, pereți din zidărie, șarpantă din lemn, învelită cu tablă, pardoseli din lemn, instalații electrice,sanitară și de apă, iar finisajele interioare și exterioare sunt inferioare, construcția fiind realizată înainte de anul 1929.
Potrivit suplimentului la acest raport de expertiză ( 246) s-au identificat două corpuri de construcție de sine stătătoare, respectiv corpul vechi, descris anterior și corpul nou, cu privire la care reclamanții nu justifică îndreptățire.
Cu privire la valabilitatea titlului de preluare a statului contestată de către reclamanți prin cererea de chemare în judecată, aceștia au făcut dovadă a calității de avocat pe care a avut-o autorul lor (17-20), categoria profesională care este exceptată de la aplicarea dispozițiilor art. 5 din Decretul nr. 92/1950, ceea ce face ca actul de naționalizare a imobilelor în litigiu să fie contrar legii atunci în vigoare și abuziv.
Reținând această situație juridică a imobilului în litigiu, în cauză sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, conform cărora reclamanții justifică dreptul de restituire în natură a imobilului -construcție, care a fost preluat în mod abuziv de stat, în suprafață utilă de 168,36., identificat în schița anexă la raportul de expertiză și supliment la raport cu indicativul "corp A".
Cu privire la terenul aferent celor două corpuri de construcție menționate anterior, care la data naționalizării a fost în suprafață de 791., conform anexei la Decret, din care, conform determinărilor raportului suplimentar de expertiză (268), suprafața de 346. este teren aferent construcției noi, inclusiv calea de acces la clădire, determinată pe schița anexă cu punctele, iar diferența de suprafață de 445., identificată în schița anexă prin punctele este afectată folosinței normale a corpului de clădire vechi.
În aceste condiții, conform dispozițiilor art. 10 alin.2 din Legea nr. 10/2001, pentru suprafața de 445. aferentă corpului de clădire vechi, reclamanții aveau dreptul la restituire, în timp ce pentru suprafața de 345. afectată corpului de clădire nou, edificat în mod legal, nefiind posibilă restituirea în natură, intimatul Primarul municipiului P cu obligația să înainteze Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor dispoziția cu propunere de acordare a despăgubirilor în echivalent.
Împotriva sentinței s-a declarat apel d e către contestatorii, și intimatul Primarul municipiului PN.
Ulterior, prin adresa nr. 14497/5 aprilie 2006, Primarul municipiului P a renunțat la apel ( fila 23 dosar apel ), renunțare de care instanța va lua act, conform art. 246 Cod procedură civilă.
În apelul declarat de contestatori hotărârea a fost criticată pentru următoarele considerente:
- terenurile nu au fost corect individualizate;
- terenul trebuia în întregime restituit în natură, întrucât construcțiile noi au fost edificate în 1975, fără autorizație de construcție.
S-a invocat, totodată, neconstituționalitatea art. 10 al.3 din Legea nr. 10/2001 astfel că, la 5 februarie 2007 Curtea de Apel a decis sesizarea Curții Constituționale.
Prin decizia 943/30.oct.2007, instanța de contencios constituțional a decis respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza a fost repusă pe rol la 17 decembrie 2007.
În timpul procesului au decedat și, apelul acestora fiind susținut de moștenitori prin mandatar.
S-a efectuat o expertiză, din care a rezultat că în ceea ce privește corpul nou de clădire ( corp A) al Grădiniței nr. 9, accesul se poate face și prin str. -, așa cum rezultă și din înscrisul ( planșa foto ) de la fila 153 dosar apel.
Întrucâtaccesul din str. - coincide cu fosta proprietate(așa cum este delimitată în planșa de lafila 33din dosar 1479/2004 al Tribunalului Neamț ), instanța a dispus emiterea unei adrese către Primarul municipiului P N, pentru a se comunica dacă proprietatea a fost revendicată sau există vreo notificare ( fila 182 dosar ). În caz afirmativ nu ar fi fost posibil accesul din str. -, fiind necesar un drum de servitute pentru asigurarea accesului la corpul nou al gradinitei, ceea ce ar fi dus la imposibilitatea admiterii pretențiilor apelanților -contestatori.
Întrucât răspunsul Primarului municipiului PNa fost în sensul inexistenței unei notificări care să privească fosta proprietate ( fila 188 dosar apel ) instanța apreciază că nu există vreun impediment pentru restituirea suprafeței totale de 562,50. ( conform art. 1 al.1 și art. 9 din Legea nr.10/2001).
Pentru restul suprafeței de 228,50. se va dispune înaintarea notificării Comisiei Centrale.
Va admite, deci, apelul, schimbând sentința apelată în sensul celor de mai sus.
Va menține din sentință dispozițiile referitoare la restituirea imobilului construcție, înlăturând dispozițiile contrare.
Va obliga partea căzuta in pretenții la suportarea cheltuielilor de judecata, conform art.274 Cod procedură civilă ( onorariul de expert).
Va extinde efectele apelului si asupra celorlalți contestatori, conf.art. 48 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunțarea apelantului Primarul mun.P N la judecata apelului, conform art. 246 Cod procedură civilă.
Admite apelurile contestatorilor-apelanți, împotriva sentinței civile nr. 817/C/22.12.2005 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 1479/C/2004.
Schimbă în parte sentința civilă apelată.
Admite contestația.
Anulează dispoziția 4244/2004 a Primarului mun.P-
Dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 562,50 mp identificat cu culoare pe schița anexă ( fila 167 dosar apel ) la raportul de expertiză G - aliniamentul F-E-D-5-C-1-
Pentru restul suprafeței de 228,50 mp obligă Primarul mun.P N să înainteze notificarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Menține din sentință dispoziția privind restituirea imobilului-construcție (corp A).
Înlătură dispozițiile contrare din sentința apelată.
Obligă intimatul-pârât Primarul mun.P- să plătească apelanților-contestatori suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în apel.
În baza art. 48.pr.civilă extinde efectele apelului și asupra celorlalți contestatori care nu au declarat apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.sent.
Red.apel.
Tehnored./14 ex.
09.07./11.07.
Președinte:Anamaria Monica BusuiocJudecători:Anamaria Monica Busuioc, Petrina Manuela Aștefănesei
