Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1502/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1502
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Oana Ghiță
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 386 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINAȚELOR PUBLICE, DGFP D, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat - și consilier juridic pentru intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finațelor Publice- DGFP
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat -, pentru recurenta reclamantă depune practică judiciară și pune concluzii de admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
Susține că Statul Român are calitate procesuală pasivă, susținând că soluția pronunțată de Tribunalul Dolja fost dată cu încălcarea legii.
Arată că acțiunea promovată de reclamantă are ca temei legal dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, reclamantă solicitând să se constate calitatea sa de unic moștenitor acceptant tacit al succesiunii autorului său, iar instanța de fond a examinat solicitările reclamantei prin prisma cerințelor textului lega, admițând în parte acțiunea.
Consilier juridic, pentru intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finațelor Publice-DGFP D, susține că atât timp cât există un moștenitor legal, Statul Român nu are calitate procesuală pasivă în această cauză.
Pune concluzii de respingere a recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei pronunțate de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.215 din 06.03.2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, constatându-se deschisă succesiunea defunctului, la data de 14.05.2000 și că reclamanta este singura moștenitoare a acestuia.
S-a constatat că masa succesorală a defunctului se compune din: teren în suprafață totală de 3,88 ha, cu amplasamentele și vecinătățile indicate în nr.844-14908/15.08.1995 și în suprafață de 3,8 ha, cu amplasamentele și vecinătățile indicate în nr.895-14908/11.09.1995, ambele emise pe numele autorului.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, fără însă a-l timbra corespunzător.
Prin decizia civilă nr.447 din 23 septembrie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Dolja anulat ca netimbrat apelul declarat de apelantul pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin DGFP D, împotriva sentinței civile nr. 215 din - pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Conform art.20 alin.1 din Legea 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii, în baza art.20 alin.3 din aceeași lege.
La dosar se află încunoștințarea în scris a apelantului, privind obligația sa de plată a taxei de timbru, odată cu citarea pentru termenul din 10.06.2008.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice D pentru Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul încălcării dispozițiilor art.17 din Lg.146/1997 privind plata taxelor de timbru, care prevede că sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora.
Prin decizia civilă nr.993 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, a fost admis recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI D pentru pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva deciziei civile nr. 447 din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
A fost casată decizia menționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că potrivit art.17 din Lg.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
Rezultă din textul legal citat că cererile în justiție, inclusiv căile de atac, formulate de Ministerul Finanțelor Publice, sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, indiferent de obiectul acestora.
Ca atare, soluția de anulare a apelului ca netimbrat, cu consecința nesoluționării pe fond a apelului declarat de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, este nelegală.
Potrivit art.312 alin.5 Cod pr.civ. în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau alte instanțe de același grad.
Cum, în speță, în mod greșit Tribunalul a soluționat apelul pe excepție, neintrând în cercetarea fondului, în raport de dispozițiile art.312 alin.5 Cod pr.civ. soluția care se impune este de admitere a recursului, casarea deciziei tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru soluționarea pe fond a apelului.
Dosarul a fost înregistrat, în vederea rejudecării apelului, pe rolul tribunalului sub nr-. În apel s-au efectuat adrese la Consiliul Local și la Consiliul Local pentru depunerea la dosar a anexei privind sesizarea de deschidere a procedurii succesorale de pe urma defunctului Gh., răspunzându-se prin adresele nr. 4263/2009, 2402/2009, 2406/2009, 5930/2009 și 6738/2009.
Prin decizia civilă nr.386 din 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelantul pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- PRIN DGFP D, împotriva sentinței civile nr. 215/06-03-2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă .
S-a schimbat sentința civilă atacată, în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamanta .
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că nu există identitate între persoana pârâtului Statul Român și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, întrucât potrivit art. 680 Cod civil, statul culege o moștenire numai în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, iar o atare ipoteză nu se regăsește în speță, defunctul având moștenitori din prima clasă.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, a declarat recurs reclamanta,criticând-o pentru nelegalitate.
A susținut că soluția adoptată de Tribunal a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 111 cod civil și art. 680 Cod civil.
Astfel, reclamanta a solicitat instanței constatarea calității de unic moștenitor a autorului, iar obținerea acestei recunoașteri nu putea fi făcută decât în contradictoriu cu Statul Român, în temeiul dispozițiilor art. 111 Cod civil, și nu pe calea unei acțiuni în realizare, întrucât dreptul ei nu a fost încălcat încă, însă se află într-o situație de incertitudine juridică, existând riscul de a fi încălcat în viitor. Reclamanta nu tinde ca pârâtul să fie obligat la executarea unei prestații, ci numai la constatarea de către instanță a unor raporturi juridice, în cadrul cărora calitate procesuală pasivă are Statul, care, în lipsă de alți moștenitori legali sau testamentari, ar culege întreaga succesiune devenită vacantă.
Reclamanta a mai arătat că nerecunoașterea dreptului de a promova această acțiune față de pârâtul Statul Român nesocotește prevederile art.6 alin.1 din CEDO.
A solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei pronunțate în apel, iar pe fond, admiterea acțiunii.
La dosar s-au depus: dovada achitării taxei de timbru, timbru judiciar, copia deciziei civile nr. 897/30.05.2006, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 5804/civ /2006.
Recursul este nefondat.
Instanța de apel a apreciat în mod corect că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă în acțiunea în constatare dedusă judecății.
Calitatea procesuală pasivă, ca element al acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Potrivit art. 680 Cod civil, statul culege bunurile rămase la decesul unei persoane în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, valorificarea drepturilor succesorale urmând a se face după emiterea certificatului de vacanță succesorală.
Or, în speță, deși reclamanta a invocat că este moștenitoare din clasa I, în calitate de descendentă de gradul Iad efunctului, nu a făcut dovada inexistenței moștenitorilor din celelalte clase subsecvente care ar putea eventual să-i conteste drepturile succesorale, și care, în măsura în care ar fi înțeles să își exprime dreptul de opțiune succesorală în sensul acceptării, ar exclude posibilitatea declarării vacanței succesorale, și implicit a împrejurării ca statul să dobândească moștenirea vacantă.
În plus, reclamanta nu a făcut nici dovada interesului, condiție de exercițiu a acțiunii civile.
Interesul a fost definit ca folosul practic, imediat, personal și legitim urmărit de cel care declanșează procedura judiciară.
Reclamanta a promovat o acțiune în constatare interogatorie, prin care a chemat în judecată în mod preventiv o persoană juridică, respectiv Statul, despre care a susținut că ar putea eventual să îi conteste dreptul și calitatea de unică moștenitoare a autorului său.
Reclamanta nu a probat însă că pârâtul chemat în judecată o împiedică în exercițiul normal al dreptului sau că îl contestă, mai ales în condițiile în care deși a inițiat procedura succesorală notarială, prin cererea de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale ( fila 32 dosar nr.1565/2007al Judecătoriei Segarcea ) nu a finalizat valorificarea drepturile succesorale prin emiterea certificatului de moștenitor, și nici nu a invocat și dovedit existența unui impediment legal în acest sens, potrivit dispozițiilor Legii nr. 36/1995 privind activitatea notarială.
Soluția Tribunalului nu echivalează cu o încălcare a dreptului fundamental al reclamantei de acces la instanță, ca parte integrantă a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO, întrucât reclamanta are posibilitatea apărării drepturilor sale cu caracter civil, în măsura în care vor fi încălcate, în contradictoriu cu persoanele care îi vor aduce atingere sau i le vor contesta.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 111 și 680 Cod civil, astfel că nu subzistă motivul de modificare a deciziei reglementat de art. 304 pct.9 Cod pr. civ.
Văzând și dispozițiile art. 312 Cod pr.civ. recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 386 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINAȚELOR PUBLICE, DGFP
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. și tehnored.jud.-/2 ex./16.12.2009
Președinte:Sorin DrăguțJudecători:Sorin Drăguț, Costinela Sălan, Oana Ghiță
