Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 178/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 178/R/2010
Ședința publică din 27 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos Tania Antoaneta Nistor
JUDECĂTORI:
--- -
--- -
-- -
GREFIER:
TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și, împotriva deciziei civile nr. 591/A din 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâtul G, precum și pe intervenienta - TURISM SA având ca obiect succesiune.
La apelul nominal la prima strigare a cauzei se prezintă reprezentantul reclamanților-recurenți, Și, avocat, lipsă fiind restul părților. Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posiblitatea tuturor părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților. Cauza este lăsată la a treia strigare.
La a treia strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamanților-recurenți, Și, avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 19 lei taxă judiciarăde timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 25 ianuarie 2010, intervenienta-intimată - Turism SA a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică. S-a comunicat un exemplar din întâmpinare reprezentantul recurenților, și s-a lăsar cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea acestuia de a lua la cunoștință conținutul acesteia.
La termenul de azi, reprezentantul reclamanților-recurenți depune la dosar delegația de reprezentare.
Reprezentantul reclamanților-recurenți învederează instanței nelegala citare la termenul de azi, a Statului Român prin Ministerul Finanțelor publice, având în vedere că și- precizat cadrul procesual prin extinderea de acțiune, și solicită acordarea unui termen în vederea citării acestui pârât.
Curtea, după deliberare, respinge excepția neîndeplinirii procedurii de citare precum și cererea de citare a Statului Român, având în vedere că procedura de citare pentru termenul de azi a fost legal îndeplinită, cu toate părțile care au calitatea de pârâți în prezenta cauză.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie, și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților-recurenți susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia și pe cale de consecință casarea hotărârii recurate, și în urma rejudecării cauzei să se admiterea apelului declarat de recurenți și desființarea în totalitate a sentinței pronunțate de prima instanță, cu cheltuieli de judecată. Consideră că opinia instanței de apel în sensul că nu se poate formula o extindere de acțiune în condițiile în care inițial trebuia să existe o persoană care să fi avut calitatea de parte în proces, este eronată întrucât extinderea de acțiune putea fi realizată. Nu se putea în această situație realiza introducerea în cauză a succesorilor. Arată că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu s-au pronunțat cu privire la extinderea de acțiune, deși aceasta a fost formulată în temeiul prevederilor art. 135 Cod procedură civilă. Învederează faptul că reclamanții-recurenți nu puteau cunoaște faptul că pârâtul G este decedat, întrucât din răspunsul primit de la serviciul informatizat al persoanei, nu rezultă faptul că acesta ar fi decedat, în adresă precizându-se doar că în urma verificărilor, acesta nu a putut fi identificat.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 9450/26.06.2009, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului; a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanții, Și, împotriva pârâtului G, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință și a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de către Turism, ca fiind rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, la data de 25 martie 2009 reclamanții au formulat o acțiune în contradictoriu cu G, același cu, cu domiciliul în C-N, srt. -, nr. 29, jud.
În registrul stării civile a fost înregistrat sub nr. 1632/14 septembrie 1968 decesul lui născut la data de 23 septembrie 1888 cu ultimul domiciliu domiciliul în C-N,-, jud.
În condițiile art. 41 al. 1 din Codul d e procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, iar per a contrario, nicio persoană care nu are capacitate de folosință nu poate fi parte într-un proces civil.
Instanța a reținut că un proces civil, condus într-o procedură contencioasă, adică prin care se tinde stabilirea unor drepturi pentru o parte în contra celeilalte părți, presupune existența în proces, pe poziții antagonice a cel puțin două părți: partea reclamantă și partea pârâtă. Reclamantul, în condițiile art. 112 are obligația de a arăta prin cererea introductivă de instanță numele și domiciliul părții căreia i se opune dreptul pe care îl invocă.
C târziu până la prima zi de înfățișare, adică termenul de judecată la care părțile legal citate, pot pune concluzii, trebuie stabilit cadrul procesual. În acest sens art. 132 al. 1 Cod proc.civ prevede în mod expres că la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum și pentru a propune noi dovezi.
Sub acest aspect regulile procesuale nu sunt supuse negocierii, nefiind de conceput ca partea care invocă un drept ce presupune un subiect pasiv, să nu cunoască identitatea sau elementele minime de identificare a subiectului pasiv.
Reprezentantul reclamanților a formulat la termenul de judecată din data de 26 iunie 2009 o extindere a acțiunii față de Statul Român în calitate de succesor în drepturile pârâtului și a invocat lipsa de procedură cu Statul Român. Instanța a reținut că în drept reclamanții au uzat de disp. art. 243 al. 1 pct. 1 Cod proc.civ. care prevede că judecata pricinilor se suspendă de drept prin moartea uneia din părți, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moștenitorilor.
Instanța a mai reținut că pentru a introduce în cauză moștenitorii, trebuie ca persoana pentru care se introduce în cauză moștenitorii să fi avut calitatea de parte.
Judecătoria a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și a respins acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuale de folosință.
Cât privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de către Turism, instanța a reținut că aceasta nu mai poate fi încuviințată în principiu în condițiile art. 52 al. 1 Cod proc.civ. întrucât în lipsa unui proces legat a rămas fără obiect.
Prin decizia civilă nr. 591/A/10.11.2009 a Tribunalului Cluja fost respins ca nefondat apelul declarat de, împotriva sentinței civile nr. 9450/26.06.2009, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost menținută.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, dispozițiile art. 41 alin. 1. proc. civ. au fost în mod corect aplicate de instanța de fond, deoarece doar o persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Așa fiind, în mod legal a statuat instanța de fond faptul că față de prevederile art. 41 sus menționat nu se poate formula o extindere de acțiune în condițiile în care inițial trebuia să existe o persoană care să fi avut calitatea de parte în proces, în sensul prevăzut de art. 112. proc. civ. Prin urmare, este corectă reținerea instanței de fond în sensul că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a putut să dobândească calitatea de succesor în drepturile pârâtului, în condițiile în care pârâtul inițial era decedat la momentul introducerii acțiunii.
Ca urmare, judecata nu s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, așa cum susțin apelanții, ci dimpotrivă instanța de fond a soluționat corect cererea de chemare în judecată prin punerea în discuție a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului G, excepție peremptorie care a dus la stingerea litigiului.
Pe de altă parte, s-a constatat că, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 135. proc. civ. deoarece nu ne aflăm în prezența instituției procesuale a "introducerii unei alte persoane în judecată", în sensul cerut de art. 49 -66. proc. civ. pentru a se putea pune în discuție disjungerea unor astfel de cereri, care procesual vorbind trebuie făcute în termenii cererii de chemare în judecată.
Mai apoi, invocarea nelegalității sentinței din punctul de vedere al soluționării cererii de intervenție a - Turism SA, este lipsită de interes în condițiile în care partea direct interesată, respectiv - Turism SA, nu a declarat apel.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând instanței casarea deciziei civile cu consecința admiterii apelului împotriva sentinței civile și desființarea acesteia în totalitate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod nelegal instanța de apel a reținut că reclamanții nu puteau să-și formuleze o extindere de acțiune în condițiile art. 135 Cod proc.civ. Recurenții au invocat faptul că și-au extins acțiunea față de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și această cerere trebuia comunicată persoanei pârâtei nou introduse în cauză, aceasta trebuia citată și după aceea instanța să se pronunțe în cauză.
Recurenții au solicitat citarea în calitate de intimat a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Deși extinderea de acțiune trebuie făcută până la prima zi de înfățișare, instanța de apel nu analizează și ipoteza în care cererea reconvențională sau introducerea unei alte persoane în judecată vor fi formulate după prima zi de judecată, situație în care, aceste cereri se vor disjunge de cererea principală și se vor judeca separat.
În cazul de față, recurenții au apreciat că nu se poate vorbi de prima zi de înfățișare, deoarece la primul termen dosarul a fost amânat pentru lipsă de procedură și pentru comunicarea cererii de intervenție.
Recurenții au mai învederat faptul că nu aveau cunoștință despre decesul pârâtului G, deoarece din răspunsul de la serviciul informatizat al persoanelor nu rezultă că acesta ar fi fost decedat.
Prin întâmpinare, intervenienta - Turism SA a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivele de recurs invocate de reclamanți fiind doar o reiterare a motivelor de apel invocate.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Reclamanții au investit instanța cu o acțiune împotriva pârâtului G având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. S 61/1962 eliberat de notariatul de Stat Regional C, constatarea dreptului de opțiune succesorale a pârâtului, exclusiv a moștenirii legale
Deși acțiunea a fost promovată în 2009, din evidențele Direcției Județene de Evidență a Persoanelor din C - Serviciul Evidență Persoane rezultă că a decedat în 13.09.1968, cu mulți ani înainte de promovarea prezentei acțiuni.
În aceste circumstanțe în mod corect instanța de fond și instanța de apel au făcut aplicarea disp. art. 41 și au admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului, deoarece acesta era decedat la data formulării acțiunii.
În mod corect instanțele au arătat că o procedură contencioasă presupune stabilirea unor drepturi față de o persoană fizică sau juridică care trebuie să aibă capacitate de folosință și de exercițiu.
În cazul de față, persoana chemată în judecată nu are capacitate de folosință și, prin urmare, în mod corect s-a stabilit că nu pot fi aplicabile disp. art. 243 alin. 1 Cod proc.civ. deoarece aceste dispoziții legale sunt incidente numai în situația în care o parte dintr-un proces decedează în timpul derulării acestuia. Numai în această situație disp. art. 243.Pr.Civ. permit acordarea unui termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor.
Deși reclamanții susțin că și-au extins acțiunea față de un al pârât, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și că acesta nu a fost citat de instanțe, curtea nu poate primi aceste critici, deoarece Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a fost chemat în judecată în calitate de pârât față de care reclamanții să aibă pretenții proprii, ci în calitate de moștenitor al pârâtului G, invocând dispozițiile moștenirii vacante.
În aceste circumstanțe, în mod corect Statul Român nu a fost citat, deoarece nu este un pârât în cauză, ci ar fi putut avea eventual, calitate de moștenitor al pârâtului inițial, în ipoteza în care pârâtul inițial ar fi decedat în timpul procesului.
Procesul dintre reclamanți și pârâtul inițial, persoană fără capacitate de folosință nu s-a putut lega, deoarece a fost chemată în judecată o persoană decedată și, în aceste circumstanțe nu sunt incidente disp. art. 243 Cod proc.civ.
Deși recurenții invocă disp. art. 135 Cod proc.civ. curtea apreciază că în mod corect s-a stabilit de către tribunal că în cauză nu operează aceste dispoziții legale, deoarece nu este o extindere de acțiune și se circumscrie după cum a fost formulată disp. art. 243 Cod proc.civ.
Dispozițiile legale prev. de art. 85, 100 și 135 Cod proc.civ. nu au fost nelegal aplicate, cum susțin recurenții, deoarece Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de moștenitor al succesiunii vacante a defunctului G nu putea fi citat atâta vreme cât pârâtul era decedat la data promovării acțiunii, deoarece acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu o persoană fără capacitate de folosință.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. raportat la art. 312 Cod proc.civ. curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 591/A din 10 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 591/A din 10 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința din 27 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
8 ex/5.02.2010
Jud.apel:,
Președinte:Marta Carmen Vitos Tania Antoaneta NistorJudecători:Marta Carmen Vitos Tania Antoaneta Nistor
