Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 192/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 192/2009
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
Judecător: - - -vicepreședinte
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de către reclamantul, precum și de către pârâții, și, împotriva deciziei civile nr.249/A din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr.unic - având ca obiect succesiune, în contradictoriu cu pârâții intimați și .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, personal și asistat de avocat - și pârâta recurentă, personal și asistată de avocat - cu împuternicire în reprezentarea tuturor recurenților pârâți, lipsind celelalte părți.
Având în vedere absența motivată a titularului completului de recursuri C3, doamna judecător, care lipsește din motive obiective potrivit procesului verbal de absență întocmit, conform art. 98 și următoarele din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu desemnat în lista de permanență pentru data de 10 Aprilie 2009, respectiv doamna: - - -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de serviciu, după care:
Avocat - declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat -, de asemenea, arată că nu are alte cereri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat -, având cuvântul, asupra recursului declarat de reclamant, solicită instanței admiterea acestuia, modificarea în parte a deciziei tribunalului, admiterea apelului cu consecința alegerii variantei I din expertiză. Se susține că prin decizia atacată s-a dispus sistarea stării de indiviziune din CF nr. 1468 prin atribuirea acestui imobil în folosință, însă instanța de apel a respins apelul în ceea ce privește celelalte imobile în litigiu pe considerentul că reclamantul nu ar fi solicitat efectuarea unui raport de expertiză agricolă, instanța de apel în mod greșit considerând că în speță ar fi aplicabil art. 129 alin 5 Cod procedură civilă. Mai arată că dacă în considerentele sale instanța de apel a considerat că se impune adoptarea variantei I din expertiza efectuată de expert, învederează că acest lucru nu a fost pus în discuție, iar în mod nelegal susținerile reclamantului cu privire la această variantă au fost respinse, netemeinic cu atât mai mult cu cât prin varianta aleasă la fond reclamantul nu ar mai avea acces la terenul său și ar fi fost obligat la o soluție de instituire a unei servituți de trecere. Cu privire la lotizare, consideră că varianta I corespunde necesității accesului reclamantului la loturile atribuite. În concluzie, față de recursul pârâților reclamanți reconvenționali, conform art. 302 alin 1 Cod procedură civilă invocă excepția nulității recursului întrucât nu se indică numărul deciziei atacate, lucru obligatoriu în orice cale de atac. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța acordă cuvântul și asupra excepției nulității recursului.
Avocat -, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului declarat de pârâți împotriva deciziei Tribunalului Alba, în principal casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de apel. Asupra excepției invocate, consideră că este în speță un singur dosar, o singură decizie a tribunalului care este atacată și solicită instanței respingerea ca neîntemeiată a acestei excepții. Pe fond, arată că reclamantul aduce critici cu privire la alegerea variantei de expertiză, însă expertul a răspuns tuturor obiectivelor formulate, chiar a făcut și o completare, varianta II fiind un răspuns la obiectivele formulate de pârâți, lotul 3 este atribuit fără drept de acces, știut fiind că una din parcele este fără cale de acces. Astfel, consideră că instanța a ales varianta completă, decizia tribunalului fiind corectă, însă se impune casarea pentru completarea raportului de expertiză. În subsidiar, solicită modificarea în întregime a deciziei tribunalului și respingerea apelului pe considerentul că instanța de apel nu a avut justificare pentru a schimba varianta de partaj, deși atât la fond cât și la apel s-a reținut corect starea de fapt asupra imobilelor. Concluzionând, solicită admiterea recursului declarat de pârâți și respingerea recursului reclamantului.
Avocat -, având cuvântul în replică, solicită instanței respingerea recursului reclamanților reconvenționali, instanța de apel în mod corect respingând obiecțiunile formulate de aceștia, varianta I privind imobilele din CF 1468 fiind cea corectă și echitabilă pentru părți și este normal să fie așa întrucât altfel cele două parcele ar fi rămas în interiorul proprietății, fapt ce ar fi generat conflicte, varianta expertului nefiind una valabilă. Solicită respingerea recursului reclamanților reconvenționali, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de mandatarii părților, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față,
Prin sentința civilă nr. 725/2007 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților, și, a fost admisă cererea reconvențională formulată de cei patru pârâți - reclamanți reconvenționali în contradictoriu cu pârâții - reconvenționali, și și în consecință:
S-a constatat că reclamantul și pârâții sunt moștenitori legali, în cote de 1/5 părți fiecare, ai defuncților și.
S-a constatat componența masei succesorale după acești defuncți și s-a dispus sistarea stării de indiviziune și formarea de loturi conform rapoartelor tehnice întocmite, după cum urmează:
Lotul nr. I - format din nr. top 1709/a/1/1/1, 1709/b/1/1, 1487/1 și 1309/2/1 situate pe raza localității, a fost atribuit reclamantului principal în cotă de 1/1 părți;
Lotul nr. II - format din nr. top 1709/a/1/1/2, 1709/b/1/2, 1487/2 și 1309/2/2, situate pe raza localității, a fost atribuit reclamanților reconvenționali în cotă de părți fiecare.
Lotul nr. III - format din nr. top 1709/a/1/1/3, 1709/a/1/1/4 și imobilele din titlul de proprietate nr- a fost atribuit în indiviziune reclamantului și pârâților, în cotă de 1/5 părți fiecare.
Bunurile mobile din masa succesorală au fost atribuite pârâtelor și, care au fost obligate să plătească reclamantului sultă.
S-au constatat stinse drepturile de uzufruct viager înscrise în CF 1855 și 1593 și s-a dispus radierea acestora.
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate al părților conform sentinței, s-au compensat cheltuielile de judecată și a fost respinsă cererea reclamantului privind constatarea că din masa succesorală fac parte doi viței mici.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că părțile sunt moștenitori, în calitate de descendenți, ai defuncților și, care sunt coproprietari tabulari ai imobilelor înscrise în CF 1855, 1593, 1468 și 517.
Pe baza probelor testimoniale instanța a reținut că în compunerea masei succesorale intră, alături de imobile, și bunuri mobile constând într-o vacă și un vițel.
Prima instanță a dispus efectuarea a două expertize pentru identificarea și evaluarea bunurilor imobile, terenuri și construcții.
Pe baza probatoriului administrat instanța a dispus sistarea stării de indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi conform variantei a II-a din raportul de expertiză întocmit de expert - și a variantei a II-a din raportul de expertiză întocmit de expert
HGÎmpotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o în ce privește modalitatea de partajare a imobilului înscris în CF 1468, nr. top 1709/a/1/1, acesta susținând că instanța de fond i-a creat o situație juridică defavorabilă întrucât nu-și va putea exercita atributele de coproprietar asupra casei și anexelor gospodărești, neavând acces direct la acest lot.
În ce privește terenurile înscrise în CF 1593 și CF 1855, apelantul susține că loturile care i-au fost atribuite au cea mai proastă amplasare atât din punct de vedere agricol cât și prin prisma depărtării de pădure și a lipsei pomilor.
Aceasta deoarece este de notorietate că în zonă sunt achiziționate terenuri de către societatea Montană, care oferă sume de bani inclusiv pentru pomii aflați pe terenurile cumpărate.
Prin decizia civilă nr. 249/A/2008, Tribunalul Albaa admis apelul reclamantului și a schimbat în parte sentința primei instanțe numai sub aspectul modalității de partajare.
Procedând la o nouă judecată în aceste limite, instanța de apel a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor înscrise în CF 1468 nr. top 1709/a/1/1 - fânaț -, prin formare de loturi și atribuirea lor conform variantei I din expertiza întocmită în apel d e expert, după cum urmează:
Lotul nr. I - format din nr. top nou 1709/a/1/1/1, fânaț, a fost atribuit reclamantul în cotă de 1/1 părți.
Lotul nr. II - format din nr. top nou 1709/a/1/1/2, fânaț, a fost atribuit pârâților în cotă de părți fiecare.
Lotul nr. III - format din nr. top nou 1709/a/1/1/3, casă, grajd, bucătărie de vară și fânaț, a fost atribuit în indiviziune reclamantului și pârâților în cotă de 1/5 părți fiecare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, iar pârâții au fost obligați să-i plătească reclamantului apelant suma de 2030 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că varianta I propusă prin raportul de expertiză întocmit în apel răspunde cel mai bine criteriilor de sistare a indiviziunii în ce privește imobilul înscris în CF 1468.
Referitor la imobilele înscrise în CF 1593 și CF 1855 instanța de apel a reținut că reclamantul nu a solicitat nici în fond nici în apel probe pentru a face dovada că terenurile ce i-au fost atribuite au o amplasare defavorabilă pentru considerente arătate în motivele de apel, astfel că nu au putut fi verificate aceste aspecte.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâții, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantul solicită modificarea în parte a deciziei în sensul admiterii în întregime a apelului și stabilirea loturilor conform variantei I din expertiza întocmită de expert, pentru toate terenurile în litigiu.
În expunerea motivelor, reclamantul arată că instanța de apel avea obligația de a exercita rolul activ și de a ordona, conform art. 129 alin 5 proc. civ. administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. Ca urmare, această instanță avea posibilitatea de a pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize agricole dacă aprecia că nu are suficiente elemente pentru a dispune în sensul celor solicitate în apel.
Reclamantul mai susține că în mod greșit a fost respins apelul cu privire la celelalte cereri fără a se observa că terenurile pe care le-a solicitat se află într-o zonă mai accesibilă și că, în caz contrar, nu ar avea acces la parcelele atribuite pentru că terenul este foarte accidentat.
Acesta mai critică și faptul că instanțele de fond nu au încuviințat cercetarea la fața locului solicitată pentru a se convinge că, în modalitatea stabilită prin hotărârea Judecătoriei Câmpeni, se creează o situație inechitabilă.
În drept, reclamantul invocă art. 304 pct. 9 proc.civ.
Prin recursul formulat, pârâții au solicitat în principal casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, iar în subsidiar, modificarea în întregime a deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii primei instanțe.
Aceștia susțin că instanța de apel a respins în mod nejustificat obiecțiunile formulate la expertiza topografică efectuată în apel și că modalitatea de partajare corectă și corespunzătoare voinței părților este cea stabilită de prima instanță. Instanța de apel nu a justificat în nici un fel schimbarea modalității de partajare și nu a ținut cont de criteriile prevăzute de art. 6739proc. civ.
În drept se invocă art. 304 pct. 7 și 9, art. 6739proc. civ.
Reclamantul a invocat în întâmpinare excepția nulității recursului pârâților, susținând că nu este indicată decizia atacată, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondat a recursului (fila 21 - 23).
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate de părți, Curtea reține următoarele:
În ce privește excepția nulității recursului pârâților, se constată că prin acest recurs pârâții au indicat dosarul în care a fost pronunțată hotărârea atacată. În aceste condiții, nu se poate reține că nu s-a arătat decizia atacată, întrucât recursul pârâților conține suficiente elemente pentru identificarea acestei decizii. Ca urmare, excepția invocată de reclamant urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
În pronunțarea deciziei civile nr. 249/A/2008, instanța de apel și-a exercitat rolul activ conform art. 129 alin 5 proc. civ. în sensul că a dispus administrarea tuturor probelor pe care le-a considerat necesare și utile pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
În acest sens, instanța de apel a dispus efectuarea unei noi expertize topografice și a încuviințat obiecțiunile părților (fila 131 dosar apel).
Trebuie reținut că rolul activ al instanței de judecată este limitat de principiul disponibilității care guvernează procesul civil. Astfel, conform art. 129 alin 6 proc. civ. judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. În cazul apelului, acest text legal este completat de art. 195 alin 1 proc. civ. care stabilește limitele efectului devolutiv al apelului. Potrivit acestui text legal, instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Față de aceste limitări ale rolului activ al instanței, Curtea constată că instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 129 alin 6 proc. civ. atunci când a pronunțat hotărârea atacată, astfel că această critică nu se circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 proc. civ.
Curtea nu poate primi nici critica părților referitoare la greșita interpretare a criteriilor de sistare a indiviziunii prevăzute de art. 6739proc. civ. Astfel, instanța de apel arată în considerentele hotărârii că, la formarea și atribuirea loturilor, a avut în vedere criteriile stabilite prin textul legal menționat care se referă la acordul părților, mărimea cotelor părți ce li se cuvin acestora, natura bunurilor atribuite.
Mai mult, justifică alegerea variantei de partajare prin faptul că varianta I din raportul de expertiză întocmit în apel asigură reclamantului accesul la imobilul rămas în indiviziune, putându-și exercitat astfel atributele dreptului de coproprietate asupra casei și anexelor gospodărești. Dar, instanța de apel a avut în vedere și faptul că varianta pentru care a optat face mult mai facilă pentru toate părțile exploatarea lotului rămas în indiviziune.
Celelalte critici ale părților referitoare la modalitatea de partajare și alegerea uneia sau alteia dintre variantele propuse de către experți, vizează netemeinicia hotărârilor pronunțate de instanțele de fond, iar aceste motive nu mai pot fi analizate de către instanța de recurs ca urmare a abrogării punctelor 10 și 11 ale art. 304 proc. civ.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de apel a pronunțat o soluție legală, interpretând și aplicând corect textele legale incidente, iar criticile formulate atât de reclamant cât și de pârâți nu se circumscriu niciunuia din motivele de recurs prevăzute de art. 304 proc. civ.
Pe cale de consecință, Curtea privește ca nefondate recursurile de față, urmând ca, în baza art. 312 alin 1 proc. civ. să le respingă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului declarat de reclamant.
Respinge recursurile declarate de către reclamantul și pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 249/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
- -
Grefier,
red.
Tehnored. L/2 ex/04.05.2009
Jud. fond:,:/
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Carla Maria Cojocaru
