Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 421/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.421/2008-
Ședința publică din 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâtul din O, str. -, nr.4. jud. B, în contradictoriu cu intimata reclamantă din comuna de, sat, nr.70, Cod poștal -, jud. B, și cu intimatul pârât din O,-, jud. B, împotriva deciziei civile nr.863/A din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost desființată sentința civilă nr.337 din 03 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Aleșd, în dosar nr.1342/2004, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul pârât personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei prin chitanța nr.70-1-1 din 10.03.2008 emisă de Primăria Municipiului O - Direcția Finanțe Locale și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că la data de 06.03.2008 a parvenit la dosar prin registratura instanței, întâmpinare din partea intimatei reclamante, după care:
Recurentul pârât arată că și-a angajat avocat, dar că nu cunoaște motivul pentru care acesta nu este prezent în instanță la termenul de azi.
Instanța, constată că la dosarul cauzei nu se află delegația avocatului ales al recurentului pârât. Pune în discuția părții prezente, excepția de nulitate a recursului, acesta nefiind depus la dosar și motivat în termenul prevăzut de lege.
Recurentul pârât solicită respingerea excepției de nulitate a recursului, admiterea recursului așa cum a fost formulat și respingerii acțiunii intimatei reclamante, cu cheltuieli de judecată în sumă de 100 lei.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.337/2007, pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosar nr-, a fost respinsă excepția privind neacceptarea în termen a succesiunii rămasă de pe urma defunctei, excepție invocata în cauză de reclamanta pârâtă reconvențională; s-a admis în parte acțiunea principală formulata de reclamanta pârâtă reconvențională împotriva pârâtului și împotriva pârâtului reclamant reconvențional; s-a admis în parte acțiunea reconvenționala formulata de reclamantul pârât reconvențional; s-a constatat că de pe urma defunctei decedată la data de 16.12.2000, au rămas ca moștenitori legali în calitate de fiică, reclamanta pârâtă reconvențională, pârâtul de rând 1, cât și pârâtul reclamant reconvențional, în această calitate fiecăruia revenindu-i cota de 1/3 parte din bunurile ce formează masa succesorală rămasă de pe urma acestei defuncte; s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei mai sus arătate se compune din următoarele bunuri imobile: casa și anexele gospodărești cu teren aferent în suprafață de 1177mp înscrisă pe nr. topo 184 înscris în CF. 1366, din cota de 5465/15765 părți din imobilul cu nr. topo 1996, din nr. topo. 1997 în întregime, în suprafață de 2241 mp. din nr. topo 181 înscris în CF. 234 în suprafață de 267 mp, imobilul cu nr. top.182 în suprafață de 411 mp. imobilul cu nr. top. 267, în suprafață de 267 mp. - înscrise în CF. 234, imobilul cu nr. top. 957 în cotă de 1363/5454 mp. teren, imobilul cu nr. top. 258 în cotă de 1235 /12348 mp teren - înscris în CF. 1306, imobilul cu nr. top. 316 înscris în CF. 316 în întregime, imobilul cu nr. top. 2009 în întregime, imobilul cu nr. top. 2010 în cotă de 8652/ 8919 mp. imobilul cu nr. top. 183 în întregime; s-a dispus totodată predarea moștenirii rămase de pe urma defunctei în favoarea moștenitorilor legali ai acesteia; s-a luat act de declarația expresă a pârâtului de rând 1 privind cesiunea părții sale de 1/3 parte din masa succesorală, în favoarea surorii sale - reclamanta - pârâtă reconvențională - acesteia revenindu- finalmente cota de 2/3 parte din masa succesorala rămasă de pe urma defunctei; s-a dispus serviciului de carte funciara întabularea în CF. a dreptului de proprietate dobândit de părți cu titlu de moștenire în cotele mai sus arătate asupra imobilelor ce formează masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, conform dispozitivului hotărârii; au fost respinse restul pretențiilor formulate în cauză de către părți și au fost compensate în întregime cheltuielile de judecata avansate de părți. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta parata reconvențională, alături de paratul de rând 1 și pârâtul reclamant reconvențional, sunt cu toții fii defunctei, decedata la data de 16.12.2000, iar din probele administrate în cauză instanța de fond a reținut că toți cei trei fii ai defunctei au acceptat succesiunea rămasă de pe urma mamei lor, inclusiv pârâtul reclamant reconvențional acceptat tacit succesiunea rămasă de pe urma mamei sale, aspect ce reiese din declarația martorei audiată in cauză, care relatat instanței că, după data decesului mamei părților, pârâtul reclamant reconvențional s-a interesat de averea rămasă, de bunurile imobile, că a încercat partajarea acestora cu frații săi, însă între pârâtul reclamant reconvențional și reclamanta pârâtă reconvențională au existat neînțelegeri privitoare la partaj, aspect care coroborat cu existența cererii de reconstituire formulată de pârâtul reclamant reconvențional în temeiul Legii fondului funciar, pentru terenurile ce au aparținut defunctului său tată, și existența adeverinței nr. 953/14.12.1992 emise de către Comisia Locală de Aplicare a Legii fondului funciar, cât și cu faptul că în anul 2002 pârâtul reclamant reconvențional împreună cu sora sa reclamanta s-au prezentat la Notarul Public pentru dezbaterea succesorală de pe urma părinților lor, însă datorită neînțelegerilor asupra partajului, procedura succesorală s-a suspendat prin încheierea din data de 2.09.2002 pronunțată de Notarul Public în dosar succesoral nr. 221, 222/20.08.2002, aspecte care au condus la concluzia că acceptarea succesiunii rămasă de pe urma mamei sale de către pârâtul reclamant reconvențional s-a făcut în mod tacit, în termenul legal prevăzut de art. 700 cod civil.
Referitor la masa succesorala rămasa de pe urma defunctei decedata la data de 16.12.2000, potrivit extraselor de carte funciara depuse la dosar în probațiune, prima instanță a reținut că masa succesorala rămasă de pe urma acestei defuncte se compune din casa și anexe gospodărești cu teren aferent în suprafață de 1177mp. înscris pe nr. topo 184 înscris în CF. 1366, din cota de 5465/15765 părți din imobilul cu nr. topo 1996, din nr. topo 1997 în întregime, în suprafață de 2241 mp. și din nr. topo. 181 înscris in CF. 234 în suprafață de 267 mp. - imobilul cu nr. top. 182 în suprafață de 411 mp; - imobilul cu nr. top. 267, în suprafață de 267 mp - înscrise în CF. 234; -imobilul cu nr. top. 957 în cotă de 1363 /5454 mp teren;- imobilul cu nr. top. 258; în cotă de 1235 /12348 mp teren - înscris în CF. 1306; -imobilul cu nr. top. 316 înscris în CF. 316 în întregime;- imobilul cu nr. top. 2009 în întregime; - imobilul cu nr. top. 2010 în cotă de 8652/ 8919 mp;- imobilul cu nr. top. 183 în întregime și ținând seama totodată de dispozițiile art.669 cod civil și art. l litera a din Legea nr.319/1944 coroborat cu prevederile Legii nr.603/1943 privind simplificarea procedurii împărțelilor judiciare si Legii nr.36/1995, instanța de fond a constatat calitatea de moștenitori legali de pe urma defunctei, în calitate de fiica a reclamantei pârâte reconvenționale, a paratului de rând 1 în calitate de fiu și a pârâtului reclamant reconvențional, calitate în care fiecăruia le revine cota de 1/3 parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, dispunându-se totodată și predarea moștenirii
de declarația expresă a paratului de rând 1, făcută în ședința publică în fața instanței potrivit căreia acesta a înțeles că, cota sa parte ce îi revine acestuia în calitate de moștenitor al defunctei sale mame, să îi revină sorei sale reclamanta - pârâtă reconvențională, prima instanță a luat act de aceasta și constatat că reclamantei îi revine această cotă și în baza art.22 șiu rmătoarele din Legea 7/1996 reactualizată privind publicitatea imobiliară, a dispus înscrierea în CF. a dreptului de proprietate al pârâților, conform cotelor de proprietate stabilite în cuprinsul dispozitivul hotărârii, cu titlu de moștenire, dispunând compensarea cheltuielilor de judecată ale părților în totalitate, în temeiul art.276 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamanta, timbrat cu 31 lei taxă timbru, iar prin motivele de apel, redactate și depuse separat la dosar, a solicitat instanței de apel, admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii formulate de reclamantă și respingerea acțiunii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată, învederând instanței că din analiza argumentelor reținute de către instanța de fond în susținerea acceptării succesiunii defunctei de către intimatul rezultă că nici unul dintre aceste argumente nu confirmă acceptarea expresă sau tacită a moștenirii de către acest intimat, astfel, adeverința nr.953/1992 emisă de Comisia locală este combătută chiar de către această comisie prin adresa depusă la fila 99 dosar, în care se arată că intimatul a fost trecut în mod eronat în această adeverință și că acesta nu a depus nici o cerere de reconstituire în temeiul 18/1991, iar pe de altă parte, nu se poate considera o adeverință din anul 1992 act sau fapt de acceptare a succesiunii, atâta vreme cât moștenirea s-a deschis în anul 2000, la decesul defunctei de mai sus.
S-a mai arătat de către apelantă că prezentarea intimatului în anul 2002 la notarul public nu este o formă de acceptare în termen a unei succesiuni, mai ales în condițiile în care părțile nu s-au înțeles, iar depoziția martorei nici pe de parte nu face dovada acceptării tacite a succesiunii, o simplă discuție intervenită între martoră și intimat, discuție din care rezultă că intimatul s-a interesat de moștenire și că ar fi dorit partajarea acesteia cu frații, nu confirmă o acceptare tacită, considerente față de care se impune constatarea faptului că acest intimat este străin de moștenire.
Prin decizia civilă nr.863/A din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, a fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta,. în loc. nr.70, jud. B, în contradictoriu cu intimații,.în O,-, jud. B și,.în, Ut nr.11, Ungaria, cu. ales în O, str. - nr.32, jud. B, împotriva sentinței civile nr.337 din 3 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Aleșd, pe care a desființat-o cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de fond pentru o nouă judecare, ținând seama de considerentele prezentei decizii, urmând a fi avute în vedere cheltuielile de judecată, la rejudecarea cauzei în fond.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea principală formulată de către reclamanta s-a solicitat a se stabili masa succesorală rămasă în urma defunctei, care se compune din casă, anexe gospodărești și teren în suprafață de 1177. cu nr.top.184, înscris în CF. 1366, cota de 5465/15.765 părți din nr.top.1996, în întregime nr.top.1997, nr.top.181, nr.top.182 și nr.top.183, înscrise în CF. 234, să se stabilească calitatea de moștenitor acceptant a reclamantei și a pârâtului, constatându-se că pârâtul este străin de moștenire prin neacceptare în termenul legal.
Prin acțiunea reconvențională formulată la instanța de fond, pârâtul reclamant reconvențional a solicitat să se constate că masa succesorală după defuncții săi părinți decedat la data de 12.09.1977 și, decedată la 16.12.2000, se compune, pe lângă imobilele arătate de către reclamantă în acțiunea principală și din suprafața de 267. cu nr.top.267 înscris în CF. 234, cota de 1363/5454 din nr.top.957 și cota de 1235/12.348 din nr.258, ambele înscrise în CF. 1306, nr.top.316 înscris în CF. 316, cota de 1/1 părți din nr.top.2009, cota de 8652/8919 din nr.top.2010, cota de 1/1 din nr.top.183, toate înscrise în CF. 234 și să se constate calitatea sa de moștenitor după defuncții de mai sus, în calitate de fiu pentru cota de 1/3 părți din moștenire.
Din examinarea considerentelor și dispozitivului sentinței apelate, instanța de apel a reținut că prima instanță nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale formulate de către pârâtul reclamant reconvențional și, implicit, nu s-a pronunțat cu privire la succesiunea defunctului, tatăl părților, decedat la data de 12.09.1977.
De asemenea, instanța de apel a mai reținut că instanța de fond a inclus în masa succesorală a defunctei, decedată la 16.12.2000, imobile care nu au constituit proprietatea acestei defuncte la decesul său, și anume nr.top. 2009 înscris în CF, 234, care potrivit înscrierilor de carte funciară de sub 8, reprezintă în cotă de 1/1 parte proprietatea reclamantei apelante; cota de 8652/8919 din nr.top.2010, înscris în CF. 234, care este proprietatea reclamantei apelante, conform acelorași mențiuni de sub 8; cota de 1363/5454 din nr.top.957 din CF 1306, care reprezintă proprietatea reclamantei apelante; cota de 1235/12.348 părți din nr.top.958 înscris în CF 1306 și care potrivit înscrierilor de sub 8 reprezintă proprietatea apelantei reclamante.
De asemenea, cât privește casa și anexele gospodărești, cu teren în suprafață de 1177. aflată pe nr.top.184 din CF. 1366, din situația de carte funciară rezultă că asupra casei a fost notat sub 2 dreptul de proprietate al defunctului, iar asupra cotei de 1/1 teren s-au întabulat cu titlu de reconstituire în baza 18/1991 reclamanta apelantă și defuncta, după care, sub 5, s-a notat dreptul de proprietate în cotă de 1/1 asupra acestui teren în favoarea defunctei cu titlu de sistare indiviziune.
Instanța de apel, având în vedere că prezentul apel a fost declarat doar de către reclamanta, precum și disp.art.296 teza II pr.civ. potrivit căreia apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată, reținând că, așa cum s-a arătat și mai sus, o parte din imobilele incluse în masa succesorală a defunctei nu constituie conform situației de carte funciară, proprietatea acestei defuncte, așa cum mai sus s-a reținut și întrucât nu s-a criticat sentința apelată de către reclamantă apelantă și sub acest aspect, deși conform situație de carte funciară deține în proprietate o parte din imobilele incluse în masa succesorală a defunctei de mai sus, reținând totodată că instanța de fond nu s-a pronunțat și a lăsat nesoluționată cererea reconvențională cu care a fost investită privind succesiunea defunctului, pentru a nu fi prejudiciate părțile prin soluționarea direct în apel a tuturor acestor aspecte, a apreciat apelul ca fiind întemeiat, l-a admis în temeiul art.297 Cod procedură civilă și în consecință a desființat sentința apelată și a trimis cauza la aceeași instanță de fond pentru o nouă judecare, urmând a se avea în vedere la soluționarea cauzei obiectul acțiunii principale formulate de către reclamanta apelantă cât privește stabilirea și întinderea masei succesorale după defuncta, stabilirea masei succesorale după defunctul, cu care instanța de fond a fost investită prin cererea reconvențională, analizarea și a calității de moștenitor acceptant sau nu a intimatului, inclusiv prin prisma criticilor aduse sentinței apelate.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, legal timbrat, pârâtul reclamant, arătând că nu este de acord cu hotărârea pronunțată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca netimbrat și tardiv.
Examinând recursul, Curtea reține că hotărârea atacată a fost comunicată pârâtei la data de 13 noiembrie 2007, iar recursul a fost înregistrat la instanță în data de 27 decembrie 2007, cu depășirea termenului de recurs prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă.
Pe cale de consecință, Curtea urmează în temeiul art. 312 alineat 1 să respingă recursul ca tardiv, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă îl va obliga pe recurent la 150 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca tardiv introdus recursul civil declarat de pârâtul din O, str. -, nr.4. jud. B, în contradictoriu cu intimata reclamantă din comuna de, sat, nr.70, Cod poștal -, jud. B, și cu intimatul pârât din O,-, jud. B, împotriva deciziei civile nr.863 din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 150 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
Red.dec.- /28.03.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./02.04.2008
Ex.2
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
