Uzucapiune. Decizia 1487/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIIVLĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1487/R/2008
Ședința publică din 22 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Aurora Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Galeș
JUDECĂTOR 3: Maria Galeș
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil introdus de recurenta reclamantă, domiciliată în, nr. 34, județul în contradictoriu cu intimatele pârâte, ambele domiciliate în, nr. 19, județul împotriva deciziei civile nr. 307/A din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 91 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș, având ca obiect: uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în reprezentarea recurentei reclamante, lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 139 din 22 octombrie 2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, intimata pârâtă -, lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru o nouă soluționare.
În motivare arată că au fost încălcate drepturilor procesuale ale recurentei prin neacordarea unui termen de pronunțare, chiar dacă cererea de amânare a fost respinsă.
Intimata pârâtă - solicită respingerea recursului, menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 91 din 24.01.2008 a Judecătoriei Beiuș, a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamanta împotriva pârâților și și admisă cererea reconvențională formulată de reclamantele reconvenționale și - împotriva pârâtei reconvenționale și, în consecință:
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului decedat la 08.05.1942 este compusă din imobilele nr. top. 135, 136 și 1107, înscrise în CF 270.
S-a stabilit că vocație succesorală la succesiune o are defunctul în calitate de fiu - în cotă de parte și - fiică, în cotă de parte.
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului, decedat la 09.10.2003 este formată din cota de parte din imobilele cu nr. top. 135, 136 și 1107 din CF 270.
S-a stabilit că vocație succesorală are reclamanta reconvențională în calitate de soție supraviețuitoare în cotă de parte și - în calitate de fiică în cotă de parte.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate la CF, fiind obligată reclamanta pârâtă reconvențională la suma de 39,3 lei cu titlu cheltuieli de judecată către reclamantele reconvenționale.
În motivarea hotărârii a arătat că - nu poate fi admisă cererea formulată de reclamanta - prin care se solicită anularea în parte a încheierii de intabulare 3626/2006, precum și a inscripției de CF de sub B 1 din CF 438 - privind imobilul cu nr. top. 1088 - și a se dispune restabilirea situației anterioare de CF 270 - deoarece, potrivit dispozițiilor art. 34-36 din Legea nr. 115/1938 aceasta este neîntemeiată - atâta timp cât titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost anulat.
Capătul de cerere din acțiunea introductivă prin care se solicita stabilirea unui drept de proprietate cu titlu de succesiune, uzucapiune, asupra imobilelor cu nr. top. 1088 și 1107 - nu poate fi admis deoarece nr. top. 1088 - formează proprietatea pârâților în baza unui titlu valabil care produce efecte atâta timp cât nu a fost anulat - iar în ceea ce privește nr. top. 1107 - nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1294 cod civil.
În ceea ce privește acțiunea reconvențională formulată de pârâtele reconvenționale instanța a constatat că imobilele cu nr. top. 135,136,1107 înscrise în CF 270 provin de la defunctul, care a avut ca moștenitori pe și pe reclamanta în calitate de fii. Reclamanta reconvențională este soția supraviețuitoare a defunctului, iar reclamanta reconvențională - este fiica defunctului, în speță fiind îndeplinite dispozițiile art. 650 și următoarele cod civil, motiv pentru care a admis acțiunea reconvențională astfel cum fost formulată și constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului, decedat la 08.05.1942, este compusă din imobilele nr. top. 135, 136 și 1107 înscrise în CF 270; a stabilit că vocație succesorală la prezenta succesiune are defunctul, în calitate de fiu, în cotă de parte și - fiică, în cotă de parte; a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului, decedat la 09.10.2003, este formată din cota de parte din imobilele cu nr. top. 135, 136 și 1107 din CF 270 și a stabilit că vocație succesorală la prezenta succesiune are reclamanta reconvențională, în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de parte și -, în calitate de fiică, în cotă de parte.
În temeiul dispozițiilor art. 43-46 din Legea 115/1038 a dispus intabularea dreptului de proprietate la CF.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta - solicitând modificarea în totalitate a sentinței - în sensul admiterii acțiunii principale - consecutiv cu respingerea cererii reconvenționale.
Prin decizia civilă nr. 307/A din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta în contradictoriu cu intimatele și împotriva sentinței civile nr. 91 din 24.01.2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș, pe care a păstrat- în totalitate.
Din considerentele deciziei se reține că apelul este o cale de atac devolutivă, ceea ce înseamnă, prin definiție, că în limitele cererilor formulate în primă instanță și a ceea ce se atacă, provoacă o nouă judecată în fond - fiind posibilă readministrarea probelor de la prima instanță și administrarea oricăror probe noi. Caracterul devolutiv rezultă din prevederile art. 292 cod procedură civilă.
Din acest caracter al apelului nu se poate ajunge la concluzia că este suficient să se fi exercitat calea de atac pentru ca instanța - în exercițiul rolului activ - să cerceteze din oficiu modul în care s-a desfășurat judecata înaintea primei instanțe.
Aceasta deoarece, în primul rând, apelul este o cale de atac. Prin intermediul ei se critică o hotărâre judecătorească, și ca atare - apelantul trebuie să arate în ce constau nemulțumirile sale față de soluția la care s-a oprit instanța.
Art. 292 cod procedură civilă trebuie înțeles în sensul că în cererea de apel, față de caracterul devolutiv al căii de atac, nu trebuie repetate motivele din cererea pe care partea a făcut-o în primă instanță - dar totuși apelantul trebuie să facă trimitere la ele - pentru că numai în aceste condiții poate fi reținută intenția părții de a le supune analizei instanței.
Ca urmare, dacă cererea nu cuprinde nici cel puțin o indicație în acest sens, ea va fi respinsă ca nemotivată.
Constatându-se că apelul de față se încadrează în situația mai sus expusă, cererea de amânare fiind respinsă raportat la prevederile art. 150 cod procedură civilă - față de data promovării apelului - 18.02.2008, acesta a fost respins ca nemotivat.
Împotrivadeciziei a declarat recurs reclamanta solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru o nouă soluționare, invocând încălcarea drepturilor sale procesuale prin neacordarea unui termen de pronunțare, chiar dacă cererea de amânare a fost respinsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că recurenta a formulat apel împotriva hotărârii instanței de fond la 18 februarie 2008, cererea fiind depusă la Judecătoria Beiuș.
Termenul fixat în cauză a fost 13 mai 2008, apelanta primind citația la 24 martie 2008. La 13 mai 2008 - dată la care cauza avea termenul fixat - apelanta depune prin registratura instanței o cerere de amânare a judecării cauzei, în vederea pregătirii apărării. Intimata s-a opus acordării unu nou termen, iar instanța a dat cuvântul acesteia pentru a pune concluzii în apel.
La același termen a fost pronunțată decizia civilă nr. 307/2008, prin care potrivit considerentelor apelul a fost respins ca nemotivat, în timp ce potrivit dispozitivului apelul a fost respins ca nefondat.
Raportat la considerente, se constată că apelul nu putea fi respins ca nefondat, instanța practic necercetând în nici un mod nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii instanței de fond cu motivarea că simpla declarare a apelului nu investește în nici un mod instanța dacă nu este formulată nici o critică.
Prin modul de soluționarea a cauzei, tribunalul a încălcat drepturile procedurale ale recurentei,hotărârea fiind afectată de prevederile art. 105 alin 2 cod procedură civilă.
În primul rând, potrivit art. 156 alin 2 cod procedură civilă, în măsura în care instanța refuză amânarea judecății pentru lipsa de apărare, va amâna pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Este adevărat că dispoziția nu este imperativă ci este determinată de cererea părții de acordarea unui astfel de termen,dar în condițiile în care cererea de amânare este formulată în scris, iar partea lipsește, acordarea termenului se impune.
Potrivit art. 287 alin 2 cod procedură civilă, cererea de apel va cuprinde, sub sancțiunea decăderii, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, dar aceste cerințe pot fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de înfățișare, iar aceasta este definită de art. 134 cod procedură civilă ca fiind ziua în care părțile, legal citate, pot pune concluzii.
Estre evident că partea care formulează o cerere de amânare, pentru pregătirea apărării, nu poate pune concluzii la termenul respectiv, astfel încât sancțiunea decăderii prevăzută de art. 287 alin 2 cod procedură civilă nu poate fi aplicată.
Așa fiind, instanța va casa decizia în temeiul prevederilor art. 304 pct 5 cod procedură civilă, și va trimite cauza pentru o nouă soluționare în apel, cu respectarea drepturilor procesuale ale apelantei.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de recurenta reclamantă, domiciliată în, nr. 34, județul în contradictoriu cu intimatele pârâte, ambele domiciliate în, nr. 19, județul împotriva deciziei civile nr. 307/A din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare laTribunalul Bihor.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2008.
Președinte Judecător, Judecător Grefier
- - - - - -
Red dcz
30.10.2008
Jud fond
Jud apel,
Dact IC
2ex/31.10.2008
Președinte:Aurora PopaJudecători:Aurora Popa, Maria Galeș, Maria Galeș
