Validare poprire. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 370/2009
Ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către creditoarea reprezentant legal al minorului împotriva deciziei civile nr.181/A din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- având ca obiect validare poprire, în contradictoriu cu intimatul debitor și intimata terț poprit
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru intimata SC - SRL, și avocat pentru creditoarea recurentă -, lipsind recurenta și intimatul debitor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și netimbrat.
Se constată că la dosar s-a depus prin registratură întâmpinare din partea intimatei SC - SRL.
Avocatul recurentei depune la dosar chitanța de onorariu și taxa de timbru de 5 lei având atașate timbre judiciare în sumă de 0,45 lei.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu avocatul recurentei, care nu solicită termen pentru studiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru recurenta creditoare solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat de terțul poprit și pe cale de consecință menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr.596/2009 pronunțată de Judecătoria Deva. Solicită cheltuieli de judecată.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris, arătând, în esență, că hotărârea din apel este nelegală, dată cu încălcarea legii, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
Susține că terțul poprit nu poate discuta validarea popririi în lipsa unui apel formulat de debitor, el neavând calitate. Mai arată că validarea popririi se dispune, potrivit legii, de către instanța de fond deîndată ce hotărârea este executorie. Pe fond, arată că obligația de întreținere a minorului s-a născut în luna februarie 2008, în luna decembrie 2008 s-a comunicat terțului poprit încheierea de înființare a popririi iar acesta a efectuat plăți către creditoare doar în lunile ianuarie și februarie 2009 deși obligația de plată a început la data promovării acțiunii. Mai arată că dovada celor două plăți s-a făcut doar în fața instanței de apel, putând fi considerate probe noi.
Reprezentantul intimatei terț poprit solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei recurate. Arată că intimata și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege și a achitat creditoarei pensia de întreținere în luna imediat următoare după primirea încheierii de validare a popririi, respectiv 2.12.2008 și nu în luna ianuarie 2009, așa cum susține recurenta. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Prin sentința civilă nr.596/2008 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr- a fost admisă cererea formulată de creditoarea -, reprezentant legal al minorului în contradictoriu cu debitorul și cu terțul poprit în SC - SRL dispunându-se validarea popririi înființate prin încheierea dată în ședința din camera de consiliu din data de 18.09.2008 în dosar nr- al Judecătoriei Deva pentru suma de 1599 lei datorată de către debitorul și a fost obligat terțul poprit să plătească această sumă creditoarei.
S-a aplicat terțului poprit o amendă în sumă de 300 lei pentru neîndeplinirea obligației de efectuare a popririi.
Terțul poprit a fost obligat să plătească creditoarei 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin încheierea din camera de consiliu din data de 18.09.2008, pronunțată de Judecătoria Deva, în dosar nr-, s-a înființat poprirea pentru suma de 1599 lei, din veniturile nete lunare pe care debitorul le primește de la terțul poprit SC - SRL, începând cu data de 12.02.2008 și până la majoratul minorului.
Potrivit disp.art.460 al.1 cod pr.civ.: "Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, cxreditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi."
În speță, terțul poprit nu și-a îndeplinit ce-i revenea și nu a efectuat poprirea înființată prin încheierea civilă sus-menționată.
Apărările acestuia, în sensul că reținerile lunare nu pot depăși J din salariul obținut de către angajatul său, nu pot fi reținute de către instanță, câtă vreme acesta trebuia să se conformeze dispozițiilor instanței.
Mai mult, acesta apărări pot fi valorificate doar de către creditorul obligației de întreținere și doar folosind un alt mijloc legal.
Prin decizia civilă nr.181/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost admis apelul introdus de terțul poprit împotriva sentinței primei instanțe care a fost schimbată integral în sensul respingerii cererii creditoarei. A fost înlăturată obligarea terțului poprit la sumele reprezentând amendă și cheltuieli de judecată la fond.
În considerentele deciziei s-a reținut că încheierea de înființare a popririi asupra veniturilor debitorului a fost comunicată terțului poprit la 5.11.2008 conform ștampilei poștei aplicată pe plicul de comunicare (15). Potrivit art.460 cod procedură civilă terțul poprit avea trei luni la dispoziție pentru a pune în executare încheierea de înființare a popririi. Acesta conformându-se prevederilor legale a efectuat plata datorată creditoarei - cu OP nr.24/22.01.2009 (19) și OP nr.26 din 11.02.2009 (18) astfel că cererea acesteia de validare a popririi este neîntemeiată. Cu atât mai mult apare ca nejustificată și măsura dispusă de instanța de fond de antrenare a terțului poprit pentru neexecutarea cu rea credință a obligației de poprire.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs creditoarea solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii apelului terțului poprit în baza disp.art.304 pct.7-9.pr.civ.
În motivarea recursului se arată că hotărârea instanței de apel este lipsită de temei legal fiind incidente disp.art.304 pct.9 pr.civ. deoarece în mod nelegal instanța de apel a schimbat în tot sentința atacată, terțul poprit neavând calitate de a contesta poprirea ci doar amenda ce i-a fost aplicată în lipsa unui apel formulat de debitor în speță.
Consideră că instanța de apel a ignorat dispozițiile art.453 pct.3 pr.civ. și că terțul poprit avea posibilitatea să atace hotărârea de validare a înființării popririi numai sub următoarele aspecte: și-a îndeplinit în întregime obligația stipulată sau debitorul obligației de întreținere nu mai este angajatul societății terțului poprit.
Susține că terțul poprit nu poate aduce în discuție veniturile realizate de către debitorul obligației de întreținere și nici nu are calitate și interes să susțină calea de atac sub această motivație.
Mai arată că terțul poprit nu poate invoca în susținerea apelului plăți efectuate ulterior introducerii cererii de validare a popririi în scopul obținerii respingerii acțiunii iar instanța trebuia să verifice dacă terțul poprit și-a îndeplinit în întregime obligațiile stabilite, raportat la data formulării cererii de validare.
De asemenea, arată că obligația de plată a pensiei de întreținere era datorată începând cu data de 12.02.2008, ceea ce înseamnă că la data introducerii acțiunii suma restantă era de 17.589 lei, sumă care nu a fost achitată de terțul poprit.
Probele depuse în fața instanței de apel sunt ulterioare promovării cererii iar ultima este efectuată după data pronunțării instanței de fond. Oricum aceste plăți reprezintă o mică parte din suma supusă popririi și nu sunt de natură să îndepărteze reaua-credință a terțului poprit.
Mai arată că instanța de apel se substituie voinței legiuitorului atunci când reține, în mod greșit faptul că de la data comunicării încheierii de înființare a popririi nu a trecut termenul de 3 luni potrivit art.460 pr.civ. și că înăuntrul acestui termen ți-a îndeplinit obligația.
Precizează că reaua-credință a terțului poprit este dovedită și de aceea că reprezentantul legal al acestuia este chiar debitorul obligației de întreținere.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, terțul poprit a solicitat respingerea recursului arătând că SC - SRL este parte în proces iar hotărârile instanțelor îi sunt opozabile, că de fapt art.460 pr.civ. este temeiul acțiunii în validare a popririi și nu art.453 alin.2 pr.civ. la care face referire creditoarea și că începând cu data de 2.11.2008 până în prezent a plătit lunar creditoarei suma de 1599 lei.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport de normele legale incidente Curtea reține următoarele:
Așa cum corect a reținut și instanța de apel, terțului poprit i-a fost comunicată încheierea de înființare a popririi la 05.11.2008 (f-15 dosar apel).
În raport de data la care i s-a comunicat încheierea de înființare a popririi, terțul poprit a dovedit în fața instanței de fond achitarea debitului lunar începând cu data de 02.12.2008 și apoi la 23.01.2009 (8-11). Apoi în apel, terțul poprit a probat plata în continuare a debitului (18), primirea ca probă a acestui ultim înscris fiind perfect admisibilă în fața instanței de apel care este obligată la reanalizarea stării de fapt deduse judecății și implicit la administrarea oricăror probe pe care le consideră necesare.
Ca atare, corect s-a constatat că terțul poprit și-a executat obligațiile după comunicarea încheierii de înființare a popririi și nu se impunea a se da eficiență disp.art.460 pr.civ. nici sub aspectul admiterii cererii de validare a popririi și nici a reținerii relei-credințe a terțului poprit.
Prima plată pe care o justifică terțul poprit este din 02.12.2008 deci anterioară cererii de chemare în judecată iar celelalte două (din 22.01.2009 și 11.02.2009) nu puteau fi decât ulterioare cererii de chemare în judecată față de data promovării acesteia (06.01.2009). Prin urmare, susținerile recurentei legate de momentul efectuării plăților nu pot avea nicio relevanță din perspectiva disp.art.304 pct.9 pr.civ.
Faptul că plățile efectuate reprezintă o mică parte din suma totală restantă nu poate fi imputat terțului poprit care nu poate reține sume din salarii deja plătite (începând cu 12.02.2008) și care s-a conformat încheierii de înființarea popririi după comunicarea acesteia. În raport de aceasta nu se poate reține nici încălcarea disp.art.453 pct.2 pr.civ.
Aspectul referitor la faptul substituirii instanței de apel voinței legiuitorului nu este relevant în speță în condițiile în care terțul poprit a plătit debitul în luna următoare celei în care a primit încheierea iar plata s-a făcut în contul lunii noiembrie 2008 când s-a comunicat încheierea (în 02.12.2008 s-a efectuat plata pentru luna noiembrie 2008, în 22.01.2009 pentru decembrie 2008 iar în 11.02.2009 pentru ianuarie 2009 - filele 16-19 dosar apel), chestiuni de fapt care nu au fost contestate de recurentă.
Validarea popririi este o măsură care îl vizează direct la terțul poprit de vreme ce în ipoteza admiterii stabilește obligații de plată în sarcina acestuia.
Art.460 pr.civ. obligă instanța să verifice conduita terțului poprit după înființarea popririi și justifică pe deplin calitatea procesuală a acestuia în căile de atac atâta timp cât acestea pun în discuție îndeplinirea sau neîndeplinirea obligațiilor de către acesta. Ca atare, nu se poate susține cu temei că terțul poprit nu avea posibilitatea să atace sentințe primei instanțe.
Faptul că terțul poprit a adus în discuție veniturile realizate de debitor nu a prezentat nicio relevanță în conturarea soluției adoptate de instanța de apel, astfel nu pot fi reținute ca fondate criticile recurentei formulate în această privință.
În fine, împrejurarea că reprezentantul legal al terțului poprit este chiar debitorul obligației de întreținere nu este suficientă pentru a conduce la concluzia relei-credințe a terțului poprit în contextul în care, așa cum s-a reținut mai sus, acesta din urmă prin plățile efectuate s-a conformat până la data pronunțării instanței de apel încheierii de înființare a popririi.
Față de cele ce preced, cum nu se poate reține ca fondat niciunul din motivele de nelegalitate prev.de art.304 pct.7-9.pr.civ. Curtea, în temeiul art.312 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul creditoarei.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
Pentru acest motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea - împotriva deciziei civile nr.181/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.5ex/9.11.2009
Jud..
Jud.fond
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela Florentina Cojan