Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 60/2007. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 60
Ședința publică de la 24 aprilie 2007
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTORI: Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
- -
Grefier: - --
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe revizuenta (), domiciliat în I,-,. 642,. A,. 1,. 4, jud. I în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - partaj bunuri comune - contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 90/02.07.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimatul. Lipsește revizuenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că revizuienta, prin apărător, a depus prin serviciul de registratură cerere prin care solicită aplicarea dispozițiilor art. 242 pct. 1 Cod procedură civilă motivat de faptul că părțile au încheiat propria lor tranzacție.
Av. pentru intimat se opune la cererea de suspendare formulată de revizuentă.
Instanța constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul pe fond.
Av. pune concluzii în sensul respingerii cererii de revizuire întrucât nu sunt îndeplinite condițiile limitative prevăzute de art. 322 pct. 1, 2, 3 din Codul d e procedură civilă.
Cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra revizuirii de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 492/45/20.07.2007 (fostă ) a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 90/02.07.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, susținând că dispozitivul deciziei nu se poate aduce la îndeplinire, revizuenta neavând nici posibilitatea morală nici pe cea legală de a intra în stăpânirea de fapt și de drept a imobilului atribuit, întrucât fostului ei soț, are drept de abitație asupra imobilului ce i-a fost atribuit revizuentei.
Se arată că art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă prevede criterii cu caracter orientativ și nu limitativ, de care orice instanță de judecată trebuie să țină seama fără a considera că primul dintre aceste criterii are prioritate față de ultimul; instanțele trebuind să se raporteze în aplicarea acestor criterii, la posibilitatea practică și efectivă a oricărei părți de a uza de bunul atribuit. Contractul de vânzare-cumpărare pentru imobilul din str. -, încheiat cu intimatului, numita, a avut în vedere relațiile dintre vânzătoare și intimat, aceasta sperând ca în caz de nevoie să fie ajutată de către nepotul său. Această legătură de rudenie nu există între revizuentă și titulara dreptului de abitație, c atare revizuenta se află în imposibilitatea absolută a folosirii bunului.
Al doilea aspect criticat vizează faptul că prin modalitatea în care a procedat instanța, intimatului i s-a dat mai mult decât a cerut, respectiv ambele apartamente din comunitatea de bunuri, fiind încălcate dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă.
Ultimul aspect invocat se circumscrie dispozițiilor art. 322 pct. 3 Cod procedură civilă deoarece atribuindu-i-se revizuentei apartamentul din str. -, asupra căruia există și operează un drept de abitație, ne aflăm, de fapt, în situația în care acesteia i s-a dat un bun care nu este în ființă, asupra proprietății căruia revizuenta nu poate intra.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de revizuire invocate dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.
În pricina dedusă judecății, prin decizia civilă nr. 90/02.07.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘIa fost admis recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 61 din 29 ianuarie 2007 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o modifică în tot.
A fost respins apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 5062 din 13 iunie 2005 Judecătoriei Iași, hotărâre pe care o păstrează.
S-a respins cererea lui, vizând acordarea cheltuielilor de judecată în apel.
A fost obligată intimata să-i plătească recurentului suma de 1215 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de recurs a reținut următoarele:
În motivarea recursului arată că tribunalul a încălcat dispozițiile de principiu ale art. 673 indice 9 Cod procedură civilă.
Recurentul a învederat că domiciliul său a fost și este în strada -, intimata fiind stabilită în Italia încă din 2001.
a susținut că pentru apartamentul din strada - există dreptul de habitație al vânzătoarei, clauza incomodând-o mult mai puțin pe reclamantă, decât pe dânsul, care are nevoie imperioasă de locuință.
întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului. Ea a arătat că singura problemă juridică pe care o are de soluționat instanța de recurs este aceea vizând aplicarea dispozițiilor art.673 indice 9 Cod procedură civilă. Textul - pretinde intimata - enumără criterii orientative, și nu limitative de atribuire. La aplicarea acestor criterii, instanțele trebuie să se raporteze la posibilitatea efectivă, practică, a fiecărei părți de a uza de bunul atribuit.
Intimata a învederat că se află în imposibilitate absolută de a folosi apartamentul din strada -, situație în care finalitatea urmărită de legiuitor prin dispozițiile art. 673 indice 5 cod procedură civilă - a fost nesocotită de judecătorie.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea a constatat că recursul este fondat, în cauză fiind incident motivul de modificare a hotărârii de sub punctul 9 al art. 304 cod procedură civilă, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
În partajul de față, elementul în litigiu îl reprezintă modalitatea de ieșire din indiviziune, prin atribuirea celor două imobile ce fac parte din masa bunurilor comune. Corect au reținut primele două instanțe că dispozițiile relevante sunt acelea ale art. 673 indice 5 alineat (2) Cod procedură civilă și art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, modul de aplicare a prevederilor respective fiind diferit.
Curtea de Apel a constatat - contrar celor stabilite de tribunal - că singurul imobil a răspunde unei nevoi locative este cel din I, strada -. Pentru apartamentul din strada - există dreptul de habitație înscris în contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 31836 din 12 noiembrie 1993, în favoarea numitei, pe toată durata vieții acesteia. Ca atare, nici unul dintre cei doi foști soți nu poate intra în stăpânirea de fapt a apartamentului până la sfârșitul vieții beneficiarei dreptului de habitație, sub acest aspect fiind lipsite de relevanță relațiile personale (cordiale ori tensionate) între vânzătoare și cumpărători.
Instanța de recurs a constatat că - prin argumentarea atribuirii apartamentului din strada - lui - tribunalul tinde a-l constrânge pe acesta să încalce dreptul de habitație al lui.
Odată stabilit că doar apartamentul din strada - - poate fi utilizat ca locuință, revine instanței care dispune atribuirea în natură să evalueze care dintre codevălmași are o mai mare nevoie de această locuință.
Evaluând situația celor două părți curtea a conchis - astfel cum judicios a reținut și JUDECĂTORI: Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela că nevoia lui de a rămâne în locuința din I, strada - este stringentă, depășind cu mult nevoia lui de a i se atribui același bun, pe care dânsa nu l-ar folosi drept locuință cât timp domiciliază în străinătate.
Față de cele ce preced, Curtea reține că aspectele invocate prin prezenta revizuire reiterează solicitările din întâmpinarea depusă în recurs de intimata.
Astfel cum arătam anterior, revizuirea își are legitimarea în săvârșirea unor greșeli care se raportează la elemente de fapt ale judecății.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă nu este operant în cauză, textul implicând îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: hotărârea să cuprindă dispoziții potrivnice, dispozițiile potrivnice să fie cuprinse în chiar dispozitivul hotărârii, dispozițiile potrivnice să fie ireconciliabile, adică să nu poată fi aduse la îndeplinire.
Or, dispozitivul deciziei pronunțate de Curtea de APEL IAȘI are inserată dispoziția referitoare la admiterea recursului formulat de împotriva deciziei Tribunalului Iași, care a fost modificată în tot, în sensul respingerii apelului formulat de împotriva sentinței civile nr. 5062/13.06.2005 a Judecătoriei Iași, hotărâre ce a fost păstrată.
De asemenea, a fost respinsă cererea lui vizând acordarea cheltuielilor de judecată în apel, dispunându-se obligarea intimatei de a-i plăti lui cheltuielile de judecată ocazionate de derularea recursului.
Nici motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă nu este operant în cauză, instanța atribuind lui doar un imobil din cele 2 care compuneau masa bunurilor comune, critica revizuientei fiind fără nici un fel de suport.
Împrejurarea că imobilul atribuit revizuientei este grevat de dreptul de abitație al numitei nu este de natură a duce la concluzia că "acest bun nu mai este în ființă". Revizuienta este proprietara de drept a imobilului, stăpânirea în fapt urmând să o dobândească după decesul acestei persoane.
La momentul dobândirii proprietății asupra respectivului bun, toate părțile și-au exprimat acordul în legătură cu constituirea dreptului de abitație.
Pentru considerentele expuse anterior urmează a fi respinsă cererea de revizuire formulată de împotriva deciziei civile nr. 90/02.07.2007 a Curții de APEL IAȘI, hotărâre ce va fi menținută ca legală și temeinică.
În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă urmează a fi respinsă cererea intimatului privind obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată întrucât acesta nu a produs dovezi legate de această împrejurare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de împotriva deciziei civile nr. 90 din 02 iulie 2007 Curții de APEL IAȘI, hotărâre pe care o menține.
Respinge cererea intimatului, vizând obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 aprilie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Curtea de APEL IAȘI:,
,
20.05.2008
2 ex.-
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
| ← Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Decizia 64/2008.... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
