Divort. Decizia 187/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 187/R-MF
Ședința publică din 05 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.264/A/ din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-pârât, asistat de avocat I și intimata-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.5/2009, emisă de Baroul Vâlcea -Cabinet individual.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrelor judiciare în valoare de 0,30 lei și a chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 20,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei-reclamante.
Apărătorul recurentului-pârât precizează că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și nu solicită termen în acest sens; depune note scrise; o declarație a numitului, autentificată sub nr.459/04.02.2009.
Părțile precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat I, având cuvântul pentru recurentul-pârât, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris și solicită admiterea acestuia, modificarea deciziei tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se administra probatoriul în faza apelului. Arată că în apel s-au depus niște certificate medicale pe care recurentul le-a contestat iar instanța de apel nu a admis probele solicitate și a trecut la judecarea apelului. Dacă totuși instanța apreciază că probatoriul este suficient, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate și pe fond respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată; să se constate că cei doi sunt în vârstă și că nu au copii, iar rudele intimatei nu doresc decât pensia acesteia și apartamentul.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale. S-a dovedit că această căsnicie nu mai poate continua. Intimata a fost agresată chiar și de curând, la ieșirea din biserică, așa cum rezultă și certificatul medico-legal depus la dosar; recurentul i-a schimbat yala de la ușă, a pus lacăt pe frigider, nu a lăsat-o să-și ia hainele din casă.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22.04.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei și revenirea sa la numele purtat anterior, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta arată că este căsătorită cu pârâtul de circa 50 de ani, neavând copii, între ei existând neînțelegeri încă de la început, deoarece pârâtul a avut mai multe relații extraconjugale și, ulterior, a început să consume alcool și să aibă un comportament agresiv față de reclamantă.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, întrucât motivele invocate în cererea de chemare în judecată nu sunt reale, reclamanta fiind bolnavă psihic și necesitând internarea într-o clinică de specialitate.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin sentința civilă nr.4115 din 1 iulie 2008, admis cererea de divorț, a dispus desfacerea căsătoriei din vina pârâtului și revenirea reclamantei la numele purtat anterior, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța a reținut, în esență, din probele administrate, că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei, din vina exclusivă a pârâtului, care are un comportament necorespunzător vieții de familie.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului se arată că hotărârea este superficial motivată, motivele invocate de reclamantă nu sunt reale, între ei neexistând discuții la începutul căsătoriei, nu a avut relații extraconjugale și nu este consumator de alcool.
Apelantul a mai susținut: că intimata-reclamantă a fost influențată de fratele ei și soția acestuia, care, profitând de faptul că cei doi soți nu au copii, vor să beneficieze de averea agonisită de ei, că martorii G și C au dat declarații mincinoase, instanța de fond nu a luat în considerare martorii propuși de apărare.
În apel, instanța a insistat în împăcarea celor doi soți, datorită vârstei înaintate și perioadei lungi de căsătorie, dar intimata-reclamantă nu a fost de acord.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.264/A/ din 14 noiembrie 2008, respins apelul declarat de pârâtul, cu consecința obligării acestuia la 300 lei cheltuieli de judecată către intimata.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a constatat că instanța de fond a motivat corespunzător hotărârea atât în fapt cât și în drept, referindu-se la probele administrate, la depozițiile martorilor, pe care le-a analizat în parte. S-a reținut că susținerile apelantului privind declarațiile martorilor audiați la cererea intimatei-reclamante sunt nedovedite, astfel că, în mod legal, au fost avute în vedere la stabilirea situației dintre cei doi soți.
Relațiile dintre cei doi soți s-au deteriorat datorită comportamentului pârâtului, care consumă alcool, devine violent și a avut și relații extraconjugale. Mai mult, chiar din declarațiile martorului, audiat la cererea apelantului-pârât, a rezultat că acesta consumă băuturi alcoolice, uneori când "bea mai mult, rămânea la mine și pleca a doua zi".
Chiar dacă părțile sunt căsătorite de o perioadă lungă de timp, au ajuns la o vârstă la care au nevoie de liniște, fără scandaluri generate de consumul de alcool, nemaiputând continua o căsătorie odată ce relațiile dintre cei doi sunt compromise.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului statuat de art.301 din același cod, împotriva deciziei a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Se susține că decizia pronunțată de instanța de apel este dată cu greșita aplicare a legii.
Pentru a se putea declara desfacerea căsătoriei în temeiul dispozițiilor art.38 alin.1 Codul familiei, este obligatoriu să existe motive temeinice, care să fi condus la vătămarea gravă a raporturilor dintre cei doi soți, cu consecința imposibilității continuării căsătoriei.
Se arată că în cauza dedusă judecății, motivele invocate de reclamantă sunt nereale, dacă părțile ar fi avut probleme de la începutul căsătoriei reclamanta nu ar fi stat 50 de ani alături de pârât. Arată recurentul că nu a avut relații extraconjugale și nu a fost niciodată un mare consumator de alcool, așa cum susține reclamanta. În tot timpul a muncit foarte mult, a fost deosebit de respectat la locul de muncă și în comunitate, iar relațiile dintre soți au fost dintre cele mai bune.
Se mai susține că, întrucât părțile nu au copii, reclamanta a fost influențată de fratele ei și soția acestuia, care au fost și martori, să introducă acțiune de divorț, crezând că astfel vor fi singurii beneficiari ai întregii averi agonisite.
În mod greșit și cu nerespectarea legii instanța de apel a reținut că susținerile apelantului sunt simple afirmații, neconfirmate de alte probe, de aceea a solicitat prelungirea probatoriului în apel, solicitare ce a fost respinsă.
Martorii G și C au declarat mincinos în fata primei instanțe. Declarațiile acestora sunt șocante, încercând să-i creeze o imagine înfiorătoare, care în niciun caz nu corespunde realității. De altfel, în prezent martorii insistă ca părțile să se împace, dându-și seama probabil că au destrămat o familie prin declarațiile neadevărate pe care le-au dat.
Se mai susține că martorii audiați la cererea recurentului nu au fost luați în considerare de instanța de fond și nici de instanța de apel.
În apel, intimata a depus un certificat medico-legal care atestă că a suferit anumite leziuni. A precizat recurentul că nu a agresat-o în niciun fel pe soția sa. De la cunoștințele comune a înțeles că intimata a fost atacată în seara de 04 septembrie pe stradă (când a plecat din domiciliul comun) și astfel se explică acele leziuni.
Față de cele arătate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea deciziei criticate și trimiterea cauzei la Tribunalul Vâlcea, pentru administrarea probei cu martori pe care a solicitat-o, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei criticate în sensul admiterii apelului și respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă ca fiind nefondată.
Verificând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Prima critică vizează greșita aplicare a prevederilor art.38 din Codul familiei și este privită ca neîntemeiată.
Potrivit art.38 din acest cod, instanța de judecată poate desface căsătoria prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Textul de lege citat dă expresie principiului constituțional al căsătoriei liber consimțite și al egalității între soți și determină condițiile în care instanțele judecătorești pot pronunța divorțul. Condiționarea pronunțării hotărârii judecătorești de desfacere a căsătoriei, de respectarea unor cerințe stabilite în mod imperativ de lege, demonstrează grija legiuitorului pentru menținerea instituției căsătoriei și protejarea familiei.
Pronunțarea divorțului din vina ambilor soți se va face numai atunci când culpa concurentă a soțului pârât este gravă și bine stabilită și ar fi putut duce ea singură la desfacerea căsătoriei, situație ce nu se regăsește în speță.
Temeiul divorțului constă în îndeplinirea cumulativă următoarelor condiții:
- existența unor motive temeinice, apreciate cu grijă de către instanța judecătorească;
- aceste motive să fi vătămat grav raporturile dintre soți încât continuarea căsătoriei este vădit imposibilă;
- imposibilitatea continuării căsătoriei să existe pentru cel care cere desfacerea ei.
În cauză se constată că în mod just instanțele au pronunțat desfacerea căsătoriei, întrucât din actele și lucrările dosarului rezultă că relațiile dintre soți sunt atât de grav vătămate încât continuarea căsătoriei a devenit imposibilă pentru reclamantă, care a și solicitat desfacerea ei.
motivare dată căii de atac, vizează de fapt netemeinicia soluției adoptată de instanța de apel, cu privire la interpretarea și analizarea materialului probator administrat în cauză și excede analizei de față, urmare abrogării punctelor 10 și 11 ale art.304 din Codul d e procedură civilă, statuarea asupra situației de fapt fiind atributul instanțelor de fond.
Față de considerentele mai sus expuse, recursul este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă.
Văzând cererea intimatei, prevederile art.274 Cod procedură civilă și constatând că recurentul a căzut în pretenții, va fi obligat la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în recurs, dovedite cu înscrisurile de la filele 82, 83 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.264/A/ din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta .
Obligă pe recurentul-pârât la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./23.02.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Mariana
| ← Plasament. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Pitesti | Divort. Decizia 169/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
