Divort. Decizia 38/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - divorț -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.38
Ședința publică din data de 18 martie 2009
PREȘEDINTE: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 2: Rusu Maria
JUDECĂTOR 3: Maierean Ana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în, județul S, împotriva deciziei civile nr.391 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-, reclamantă intimată fiind, cu același domiciliu.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pârâtul recurent, asistat de avocat - și reclamanta intimată, asistată de avocat, lipsă fiind reprezentantul Autorității Tutelare de pe lângă Primăria.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se atașată la dosar, prin Serviciul arhivă al instanței, raportul de întrevedere și adresa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Avocat - depune la dosar o caracterizare a pârâtului recurent, întocmită de preotul paroh al localității de domiciliu a acestuia. Totodată arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Avocat, pentru reclamanta intimată depune la dosar înscrisuri privind situația școlară a minorilor, o adresă emisă de Poliția orașului și două chitanțe, reprezentând onorariu avocat.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat -, pentru pârâtul recurent, solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr.391 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava, motivând că pârâtul recurent are condiții mult mai bune pentru creșterea și educarea minorilor, având o locuință dotată corespunzător și s-ar ocupa împreună cu părinții săi, așa cum o face și reclamanta, de copii față de care are o puternică afecțiune. Mai arată că reclamanta nu realizează venituri și, așa cum rezultă și din ancheta socială, aceasta locuind în casa părinților săi, împreună cu o soră și copilul acesteia.
Mai arată că deși pârâtul nu și-a vizitat copiii, decât la școală, datorită stării tensionate existentă între el și familia reclamantei nu înseamnă că acesta nu manifestă interes față de minori, apreciind că este în interesul acestora să fie încredințați pârâtului spre creștere și educare.
Avocat, pentru reclamanta intimată, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe, fiind în interesul minorilor să locuiască împreună cu mama lor, care le oferă un climat sănătos pentru o creșterea și dezvoltare armonioasă. Mai arată, așa cum rezultă din întreg materialul probator, vizitele pârâtului au creat tensiune și intimidare, fiind făcute în stare de ebrietate. Solicită cheltuieli de judecată, conform chitanțelor pe care le depune la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 15.11.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâtul la data de 8.11.1998, din culpa pârâtului; să revină la numele avut anterior încheierii căsătoriei, să-i fie încredințați spre creștere și educare minorii, născut la data de 19.09.1999, născut la data de 7.08.2000, născută la 7.01.2001, născut la data de 4.09.2003; obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere; să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că relația dintre ei s-a deteriorat datorită amestecului permanent al mamei pârâtului în căsnicia lor și datorită conduitei pârâtului care consumă frecvent băuturi alcoolice, provoacă scandal, o insultă, amenință, exercitând deseori acte de violență asupra sa, chiar și în prezența minorilor, treptat atmosfera din casă a devenit de nesuportat iar la data de 20.09.2007 pârâtul, fiind în stare de ebrietate a lut-o la bătaie, reușind cu greu să fugă din domiciliul conjugal împreună cu cei patru minori, la părinții săi.
Reclamanta a precizat că minorii sunt atașați de ea și între ei, prezentând garanții morale și materiale pentru creșterea și educarea lor.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu cererea de divorț deoarece nu se mai înțeleg, nu mai pot conviețui, nu mai sunt relații sentimentale între ei, soția părăsind domiciliul la data de 20.09.2007, în urma unor certuri semnificative.
Ulterior pârâtul a formulat și cerere reconvențională, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa reclamantei, să-i fie încredințați spre creștere și educare cei patru minori, obligarea reclamantei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că neînțelegerile dintre ei au început în anul 2005, soția neavând loc de muncă, el fiind cel care întreținea întreaga familie, soția pleca de acasă în mod nejustificat, lăsa copiii nesupravegheați, neîngrijindu-se de ei și nici de el, la data de 20.09.2007 reclamanta pârâtă a părăsit domiciliul conjugal luând cu ea doi dintre copii iar pe ceilalți doi i-a luat forțat de la școală.
Prin sentința civilă nr.1284 din 07.03.2008 Judecătoria Suceavaa admis cererea reclamantei și a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârât, dispunând desfacerea căsătoriei încheiată între părți din vina pârâtului; a dispus apoi ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de "", încredințând acesteia spre creștere și educare pe minorii, născut la 19.09.1999, născut la 07.08.2000, -, născută la 07.01.2001 și născut la 04.09.2003, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor și a cheltuielilor de judecată.
S-a reținut în motivare că deși pârâtul a solicitat ca desfacerea căsătoriei să se dispună din culpa reclamantei, din probele administrate în cauză nu a rezultat și vina acesteia în destrămarea relațiilor de căsătorie.
Cu privire la încredințarea minorilor, s-a motivat că reclamanta le oferă copiilor condiții materiale și morale bune de creștere și educare, fiind sprijinită și de părinții săi, întrucât minorii se află la o vârstă fragedă.
Împotriva sentinței civile sus menționate pârâtul a declarat apel, criticând hotărârea pe aspecte de nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr.391/11.11.2008, a respins ca nefondat apelul și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a reținut că încredințarea minorilor către reclamantă s-a realizat ținându-se seama numai de interesele acestora și prin luarea în vedere a criteriilor și factorilor care determină o astfel de măsură.
Și ancheta socială efectuată în apel a evidențiat că reclamanta intimată dispune de condiții materiale și morale necesare creșterii și educării minorilor rezultați din căsătoria părților; având în vedere concluziile acesteia, declarațiile martorilor audiați și vârsta fragedă a copiilor, tribunalul reține că întemeiat minorii au fost încredințați spre creștere și educare mamei, situație în care motivațiile apelantului sunt nejustificate.
Împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că în apel a criticat modul defectuos de administrare a probatoriului în fața primei instanțe, respectiv modul de întocmire a anchetelor sociale și de audiere a minorilor, însă, în apel s-a dispus refacerea anchetelor sociale și întocmirea unui raport psiho-social privind pe minorii rezultați din căsătorie, fără a-i mai reaudia pe aceștia; nu s-a avut în vedere că el obține venituri mult mai mari decât reclamanta, astfel încât apreciază că apelul a fost soluționat formal, fără o verificare atentă a criticilor formulate de el fondului cauzei.
Instanța de recurs a dispus, la cererea recurentului, reaudierea minorilor.
Analizând materialul probator administrat în cauză, Curtea constată nefondat recursul, pentru cele ce urmează:
Din reglementarea dispozițiilor art.42 al.1 Cod procedură civilă, rezultă că, odată cu pronunțarea divorțului, instanța va hotărî căruia dintre părinți vor fi încredințați copiii minori, scop în care se vor asculta părțile, copiii și se va solicita opinia autorității tutelare.
Conform principiului ce rezultă din dispozițiile legale sus menționate, condiția esențială funcție de care instanța are îndatorirea să hotărască încredințarea minorilor, o reprezintă interesul lor, care va fi stabilit în urma examinării tuturor criteriilor de apreciere, respectiv vârsta copiilor, condițiile pe care părintele (căruia urmează a i se încredința) le poate asigura, pentru o bună dezvoltare morală, intelectuală și fizică, atașamentul acestuia față de copii (precum și a copiilor față de părinte) precum și alte asemenea împrejurări.
În speță este vorba de 4 (patru) copii, de vârste apropiate: (născut la data de 19 sept.1999), - (născut la data de 7 aug.2000), - (născută la data de 7 oct.2001) și (născut la data de 4 sept.2003), pentru care reclamanta a manifestat interes și grijă, atât în timpul căsătoriei cu pârâtul cât și după despărțirea în fapt.
Această situație este evidențiată atât de declarațiile martorilor audiați (filele 32- 35; 38. 40 dosar fond) cât și prin referatele de anchetă socială (fila 19 dosar fond; fila 24 dosar apel), a raportului psiho-social, întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S (fila 32 dosar apel) și nu în ultimul rând, de aprecierile activităților școlare pentru primii trei copii și preșcolare, pentru (filele 46 - 53 dosar fond).
Conform acestor din urmă înscrisuri, copiii sunt bine îngrijiți, frecventează cursurile școlare, respectiv preșcolare, cu rezultate foarte bune la învățătură, mama fiind cea care supraveghează îndeaproape activitatea acestora, le oferă sprijin, se implică activ în activitatea școlară (fiind în comitetul de părinți), menținând permanent legătura cu școala și grădinița.
De asemenea, odată cu părăsirea domiciliului conjugal și revenirea reclamantei la domiciliul părinților săi și-a luat toți cei 4 (patru) copii, loc unde se ocupă în continuare de creșterea și educarea acestora în limita posibilităților materiale și financiare de care dispune, fiind ajutată și de părinții săi.
Mai mult, cei 3 (trei) copii audiați de instanța de recurs (filele 18-20 dosar) arată că le este foarte bine în locuința bunicilor materni, mama și bunicii au grijă să nu le lipsească nimic și toți "se simt bine împreună.".
Susține recurentul că el are venituri mult mai mari decât intimata.
Acest aspect, deși este un criteriu de apreciere nu poate fi determinant și ignorând celelalte criterii de apreciere, corect analizate și reținute de instanțele anterioare.
De altfel, practica judiciară a stabilit că dacă este în interesul copilului, acesta poate fi încredințat chiar și părintelui care nu dispune de suficiente mijloace materiale, deoarece ambii părinți au obligația de a contribui la întreținerea lui (culegere de critici pe anul 1981, fila 164).
Prin urmare, în condițiile în care reclamanta nu le va mai putea asigura condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare celor 4 (patru) copii minori, instanța, la solicitarea oricărei părți poate dispune modificarea măsurii luate inițial și toate acestea doar după examinarea tuturor criteriilor enumerate mai sus și care, potrivit legii, se subordonează interesului superior al copilului.
Așa fiind, în temeiul art.312 al.1cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
Cum cel care cade în pretenții este obligat la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat să plătească intimatei suma de 800 lei, cu acest titlu.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursului declarat de pârâtul, domiciliat în, județul S, împotriva deciziei civile nr. 391 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-, reclamantă intimată fiind, cu același domiciliu.
Obligă pârâtul recurent să plătească reclamantei intimate suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.RM
Tehnored.SP/25.03.2009
Nr.ex.2
Jud.fond:
Jud.apel:
Președinte:Frunză SandaJudecători:Frunză Sanda, Rusu Maria, Maierean Ana
| ← Divort. Decizia 2293/2009. Curtea de Apel Cluj | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
