Divort. Decizia 667/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 667
Ședința publică din data de 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul domiciliat în comuna, nr.3, -.24, județ P, împotriva deciziei civile nr. 301 din 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în comuna, nr.3, -,.24, județ P și autoritatea tutelară Consiliul local, cu sediul în, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât și intimata reclamantă C, lipsind autoritatea tutelară Consiliul local.
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente, având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și combaterea recursului.
Recurentul pârât având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Arată că este de acord cu plata pensiei de întreținere pentru minoră, dar să se țină cont că intimata reclamantă, mama fetei a fost plecată în Spania, iar minora a stat la recurent, acesta contribuind la întreținerea, creșterea și educarea copilului.
La solicitarea instanței recurentul arată că în luna august 2008 minora se afla în grija intimatei reclamante.
Depune în fața instanței, la dosar un memoriu. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimata reclamantă având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică, în sensul ca recurentul să plătească pensia de întreținere așa cum a fost obligat de instanță.
Depune în acest sens un set de acte, în copie, respectiv procura autentificată sub nr. 230/22 martie 2007 de notar public -, certificatul medical nr.599 din 29.01.2008 și o chitanță cu suma de 500 euro. Fără cheltuieli de judecată.
Recurentul pârât face precizarea că are cunoștință de actele depuse de intimata reclamantă.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr. 10591/281//2008, reclamanta Cac hemat în judecată pe pârâtul solicitând, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată de părți la data de 01.11.1986, din culpa pârâtului, aceasta să revină la numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de "", încredințarea spre creștere și educare a minorei -, născută la data de 21.06.1993, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 01.11.1986 și din căsătoria cu acesta au rezultat doi copii, dar în prezent numai -, născută la data de 21.06.1993 este minoră și datorită neînțelegerilor s-a produs despărțirea în fapt în mod repetat.
Reclamanta a mai precizat că pârâtul a provocat un scandal și alungat-o din domiciliu, atât pe aceasta, cât și pe minoră.
In dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat proba cu martorul, depunând la dosar, certificatul de căsătorie încheiată de părți și certificatul de naștere al minorei.
La data de 28.11.2008 reclamanta a depus la dosarul cauzei o precizare la acțiune, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu pârâtul din culpă comună, fără motivarea sentinței în ceea ce privește acest capăt de cerere, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, încredințarea minorei, precum și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere pentru minoră.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în instanță, a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa pârâtei-reclamante, reluarea de către aceasta a numelui avut anterior căsătoriei, precum și încredințarea minorei spre creștere și educare, în condițiile în care acesta dorește.
La data de 28.11.2008 pârâtul-reclamant a depus la dosarul cauzei o notă de susțineri intitulată "precizare", însoțită de un set de înscrisuri, prin care a reluat susținerile din cererea reconvențională.
În combaterea acțiunii și în dovedirea cererii reconvenționale, pârâtul-reclamant a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și audierea martorilor și.
In cauza, s-a efectuat ancheta socială de către Autoritatea Tutelară.
Prin sentința civilă nr. 11728/05.12.2008 Judecătoria Ploieștia admis acțiunea precizată formulată de reclamanta și în parte cererea reconvențională.
A fost desfăcută căsătoria încheiată de părți la data de 01.11.1986 și înregistrată în Registrul de stare civilă al Primăriei comunei, jud. P sub nr. 43/01.11.1986, din culpa ambilor soți, urmând ca pe viitor reclamanta - pârâtă să-și reia numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de ""
De asemenea a fost încredințată spre creștere și educare mamei reclamante-pârâte, minora -, născută la data de 21.06.1993.
A fost obligat pârâtul-reclamant la plata pensiei de întreținere pentru minora -, născută la data de 21.06.1993, în cuantum de 25% lunar din venitul net lunar realizat, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la majoratul minorei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta care a criticat sentința numai în ceea ce privește pensia de întreținere, susținând că în mod nelegal instanța de fond a dispus obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere de la data rămânerii definitive a sentinței, când corect era, potrivit practicii judiciare să plătească pensia de la data introducerii acțiunii.
Intimatul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului, susținând că din anul 2006 și până în ianuarie 2008 minora s-a aflat în întreținerea sa deoarece apelanta era plecată în Spania, precizând că și după această dată când minora a fost luată de apelantă a contribuit cu diverse sume de bani la întreținerea minorei.
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 301 din 17 aprilie 2009, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă C, a schimbat în parte sentința atacată în sensul ca a obligat intimatul - pârât la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei -, născută la data de 21.06.1993, începând cu data introducerii acțiunii de divorț - 18.08.2008 și până la majoratul minorei și a menținut în rest dispozițiile sentinței.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat desfacerea căsătoriei, încredințarea minorei și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere a fost înregistrată pe rolul instanței de fond la data de 18.08.2008, iar instanța de fond a obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere începând cu data rămânerii definitive a sentinței, fără să arate motivele pentru care a luat în considerare această dată, soluția fiind nelegală deoarece la stabilirea pensiei se ține seama de data de la care se solicită pensia și de întreținerea acordată de fiecare părinte în mod concret și nu de data la care a rămas definitivă hotărârea sub aspectul încredințării minorei și al obligării celuilalt părinte la plata pensiei de întreținere.
În speță, minora s-a aflat o perioadă în grija nemijlocită a pârâtului, însă așa cum a arătat și acesta în concluziile scrise depuse în apel, începând cu ianuarie 2008 minora s-a aflat în întreținerea reclamantei.
Ca atare, pârâtul datorează pensia de întreținere de la data de la care s-a cerut, când minora nu se mai afla în întreținerea sa, respectiv de la data introducerii acțiunii - 18.08.2008, practica judiciară a instanței supreme fiind constantă în sensul că pensia de întreținere se stabilește de la data introducerii acțiunii.
Intimatul-pârât a susținut că după ianuarie 2008 continuat să presteze întreținere minorei din proprie inițiativă, cu diferite sume de bani, însă nu a depus nicio dovadă în acest sens, astfel că instanța, în baza art.296 pr.civ. art.86 și 94 fam. a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că obligat intimatul - parat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei -, născută la data de 21.06.1993, începând cu data introducerii acțiunii de divorț - 18.08.2008 și până la majoratul minorei, și a menținut în rest dispozițiile sentinței.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal recurentul pârât, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că în mod greșit a fost obligat să plătească pensie de întreținere pentru minora de la data introducerii acțiunii fără a se avea în vedere faptul că aceasta s-a aflat în întreținerea sa o perioadă mare de timp, când intimata era plecată în străinătate, el a fost cel care i-a asigurat toate cele necesare traiului zilnic, asistenței medicale și pregătirii școlare.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Prin sentința civilă nr.11728/5 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploieștis -a desfăcut căsătoria părților din culpă comună, a fost încredințată minora născută la 21 iunie 1993 intimatei și obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere pentru minoră în cuantum de 25%lunar din venitul net lunar realizat, cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței și până la majoratul minorei.
Prin decizia civilă nr.301/17 aprilie 200 Tribunalul Prahova admițând apelul reclamantei, a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâtul recurent la plata pensiei cu începere de la data introducerii acțiunii de divorț respectiv 18 august 2008, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut corect că pensia de întreținere trebuie prestată de la data când se solicită plata acesteia, respectiv de la momentul introducerii acțiunii 18 august 2008, cu atât mai mult cu cât minora la acel moment se afla în întreținerea reclamantei intimate, chiar dacă anterior acestei date o perioadă s-a aflat în grija recurentului pârât.
Recurentul însuși a recunoscut că la data introducerii acțiunii minora se afla în grija reclamantei intimatei, astfel că pensia trebuie prestată de la acest moment,așa cum corect a apreciat tribunalul, motive pentru care recursul de față este nefondat urmând a fi respins ca atare, nefiind incidente în cauză motivele de casare sau de modificare a hotărârii prevăzute de art.304 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul domiciliat în comuna, nr.3, -.24, județ P, împotriva deciziei civile nr. 301 din 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în comuna, nr.3, -,.24, județ P și autoritatea tutelară Consiliul local, cu sediul în, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.EM/BA
5 ex./7.10.2009
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.-
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 8/2009. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
