Divort. Decizia 844/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 844
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în comuna Măneciu,-,. 3,. 2, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei civile nr. 273 pronunțată la 8 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna Măneciu, str. Ta-uții, -. B,. 9, Cod poștal -, Județ
Recurs scutit de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns intimatul-reclamant asistat de avocat din Baroul Prahova, lipsind recurenta-pârâtă și autoritatea tutelară.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru intimat, arată că singura critică a pârâtei este cea referitoare la cuantumul pensiei de întreținere stabilit de instanță, susținându-se că nu s-au avut în vedere toate veniturile permanente realizate de intimat.
Susținerile recurentei nu sunt reale, întrucât, în decizia recurată, la pagina 3, alineatul 7, se arată că instanța a avut în vedere adeverința nr. 12852/2008 eliberată de SA, din care reiese că apelantul, pe lângă venituri cu caracter permanent, realizează și venituri ocazionale, respectiv adaos material de Paște, adaos de Ziua și primă de vacanță.
De asemenea, s-a reținut că apelantul a fost de acord ca la determinarea pensiei de întreținere să fie avute în vedere și veniturile ocazionale, iar tribunalul a lua act de această manifestare de voință.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând să se dispună desfacerea căsătoriei din vina ambilor soți, încredințarea către pârâtă a minorilor Adreea și, reluarea numelui anterior de către pârâtă, cu obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreținere.
În motivare, s-a arătat că, din cauza lipsei de încredere și respect, lipsei de comunicare și manifestărilor de gelozie nejustificată, s-a produs despărțirea în fapt a soților, la data de 16 mai 2008, prin plecarea reclamantului din domiciliul comun.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea acțiunii principale și desfacerea căsătoriei, din culpa exclusivă a reclamantului-pârât, încredințarea minorilor, obligarea reclamantului-pârât să plătească pensie de întreținere pentru aceștia și reluarea numelui anterior căsătoriei, acela de.
În motivarea cererii reconvenționale, s-a arătat că de la data despărțirii în fapt, prin plecarea reclamantului-pârât din domiciliul comun, copii au rămas în grija pârâtei-reclamante.
Susține pârâta-reclamantă că reclamantul-pârât are o contribuție exclusivă la destrămarea familiei, prin părăsirea domiciliului comun, din cauza unei relații extraconjugale, relație ce nu a constituit o excepție.
Prin sentința civilă nr. 2041/2008 a Judecătoriei Vălenii d Muntes -a respins acțiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată și s-a admis cererea reconvențională, dispunându-se desfacerea căsătoriei încheiată la 28 aprilie 1990 și înregistrată sub nr. 474 din 28 aprilie 1990 în registrul de stare civilă al Consiliului Local P, din vina exclusivă a reclamantului-pârât, urmând ca pârâta-reclamantă să revină la numele avut anterior căsătoriei,acela de.
De asemenea, s-au încredințat pârâtei-reclamante, spre creștere și educare, minorii, născută la 28 februarie 1997 și -, născut la 10 februarie 2003 și a fost obligat reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante în favoarea minorilor, suma de 1.482 lei, cate 741 lei, pentru fiecare copil, cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data formulării cererii reconvenționale, 13 octombrie 2008 și până la majoratul minorilor.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la 28 aprilie 1990 s-a încheiat căsătoria dintre reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă, căsătorie din care au rezultat minorii, născută la 28 februarie 1997 și, născut la 10 februarie 2003.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța de fond a concluzionat că există motive temeinice pentru a aprecia că relațiile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, vina aparținând, însă, în exclusivitate, reclamantului-pârât.
Având în vedere acordul părinților în acest sens, opinia exprimată de minora în Camera de consiliu și constatările anchetei sociale, prima instanță a apreciat că este în interesul copiilor ca aceștia să fie încredințați spre creștere și educare pârâtei-reclamante, care prezintă suficiente garanții materiale și morale.
În temeiul art. 42 alin. 3 raportat la art. 86 alin. 1 și 3 și art. 97 alin. 1 din Cod familiei, instanța a obligat pe reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante, în favoarea minorilor, în mod egal, o pensie lunară de întreținere, al cărui cuantum a fost stabilit prin raportarea cotei legale prevăzută de art. 94 alin. 3 din Cod familiei, la venitul realizat de reclamant la SA - Hidrotehnica Câmpina, în sumă de 4.482 lei
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul-pârât, care a arătat că în mod nelegal și netemeinic prima instanță a stabilit cuantumul pensiei de întreținere, făcându-se o greșită aplicare a dispozițiilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei.
Astfel, venitul în funcție de care prima instanță a stabilit pensia de întreținere, este compus din suma veniturilor permanente și ocazionale, așa cum reiese din adeverința nr. 12852/2008 eliberată de SA - Hidrotehnica Câmpina.
Apelantul susține că în mod corect au fost avute în vedere toate veniturile lunare, dar în mod incorect s-a stabilit un cuantum lunar prin însumarea veniturilor permanente cu cele ocazionale, care a fost aplicat și în lunile în care nu existau venituri ocazionale.
Apreciază apelantul că instanța trebuia să stabilească cuantumul pensiei de întreținere în cota de 1/3 din venitul net realizat, ceea ce ar fi fost echitabil atât pentru apelant, cât și pentru minori.
S-a solicitat, cu ocazia dezbaterilor, schimbarea în parte a sentinței, în sensul stabilirii pensiei de întreținere în cuantum de o treime din veniturile lunare realizate, inclusiv cele ocazionale.
Prin decizia nr. 273 pronunțată la 8 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul, a schimbat în parte sentința civilă nr. 2041/10.11.2008 a Judecătoriei Vălenii d Munte, în sensul că a obligat apelantul să plătească intimatei pensie de întreținere în favoarea minorilor, născută la 28 februarie 1997 și, născut la 10 februarie 2003, în cuantum de câte 16,5% din venitul lunar net obținut, pentru fiecare minor, de la data de 13.10.2008 până la majoratul minorilor.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 86, alin. 1 din Codul familiei, obligația de întreținere există între soț și soție, părinți și copii, cel care adoptă și adoptat, bunici și nepoți, străbunici și strănepoți, frați și surori, precum și între celelalte persoane prevăzute de lege. Alineatul 3 al aceluiași articol prevede că descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află.
S-a mai arătat că, în cazul în care debitor al obligației este părintele, ca în cauza de față, cuantumul pensiei de întreținere se determină prin raportare la dispozițiile art. 94 alin. 3 din Codul Familiei, potrivit cărora, când întreținerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o Jp entru trei sau mai mulți copii.
În determinarea câștigului din muncă în raport cu care se calculează pensia de întreținere, trebuie avute în vedere veniturile cu caracter permanent pe care le realizează debitorul.
Instanța de apel a reținut că din adeverința nr. 12852/2008 eliberată de, reiese că apelantul, pe lângă venituri cu caracter permanent, realizează venituri ocazionale, respectiv adaos material de Paște, adaos de Ziua și primă de vacanță.
De asemenea, s-a reținut că, în cauza de față, apelantul a fost de acord ca la determinarea pensiei de întreținere să fie avute în vedere și aceste venituri ocazionale, iar Tribunalul va lua act de această manifestare de voință, care este în interesul minorilor.
Se mai arată că modul în care veniturile ocazionale trebuie avute în vedere, a fost greșit apreciat de către prima instanță. Astfel, prima instanță a calculat o medie a tuturor veniturilor, din care a defalcat cota de 1/3, stabilind, ulterior, în cuantum fix, pensia de întreținere în favoarea minorilor.
Tribunalul apreciat că, procedând în această manieră, instanța de fond l-a prejudiciat pe apelant, întrucât în lunile în care nu obține aceste venituri suplimentare este obligat să plătească o pensie de întreținere al cărei cuantum depășește cota maximă prevăzută de legiuitor.
instanța de apel că pensia de întreținere trebuie stabilită în cotă procentuală, baza de calcul fiind venitul lunar net obținut, această modalitate de stabilire fiind echitabilă atât pentru minori, care în lunile în care tatăl va obține venituri suplimentare vor beneficia de pensie mai mare, cât și pentru apelant, întrucât în nici o lună din an cuantumul pensiei de întreținere nu va depăși limita maximă a veniturilor sale din muncă.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahovaa formulat recurs intimata pentru următoarele motive:
Consideră că sentința este nelegală și netemeinică deoarece instanța de apel nu a avut în considerare, la stabilirea pensiei de întreținere, toate veniturile permanente realizate de apelant, veniturile ocazionale obținute de apelant, astfel cum rezultă din actele de la dosar.
Intimații, deși au fost citați cu mențiunea de a depune întimpinare, nu au depus-o până la data judecății.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Curtea apreciază că este nefondată critica formulată, întrucât instanța de apel a avut în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în favoarea minorilor, atât veniturile permanente, cât și veniturile ocazionale, chiar a motivat care este modalitatea corectă de calcul referitoare la veniturile permanente și ocazionale, făcând trimitere la adeverința nr.12852/2008 eliberată de SC. SA.
A apreciat că se impune stabilirea unei cote procentuale din veniturile nete lunare ce le obține.
Față de aceste considerente, în baza art.312 alin.1 pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 274 pr.civilă, va fi obligată recurenta, către intimat, la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței aflată la fila 10 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta, domiciliată în comuna Măneciu,-,. 3,. 2, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei civile nr. 273 pronunțată la 8 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna Măneciu, str. Ta-uții, -. B,. 9, Cod poștal -, Județ
Obligă recurenta-pârâtă, către intimatul-reclamant, la 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - - - - -
Grefier,
Red.ES
Tehnored.PJ
5 ex/6.11.2009
f- Judecătoria Vălenii d e
a- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
| ← Divort. Decizia 241/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 920/2009. Curtea de... → |
|---|
