Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1354/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1937/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1354
Ședința publică de la 20 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.84 din 22.05.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. -, în contradictoriu cu intimata pârâtă și cu Autoritatea Tutelară PRIMĂRIA COMUNEI și PRIMĂRIA COMUNEI.
are ca obiect - încredințare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, în baza împuternicirilor avocațiale nr. 252 din 17.08.2009 și nr.257 din 15.10.2009, eliberate de Baroul Giurgiu și avocatul, în calitate de reprezentant al intimatei pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr.33 din 16.10.2009, eliberată de Baroul Giurgiu, lipsind Autoritățile Tutelare Primăria comunei și Primăria comunei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocatul recurentei-reclamante depune la dosar chitanța CEC, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță în sumă de 4 lei, timbru judiciar în valoare 0,5 lei și două copii de pe motivele de recurs pentru a fi comunicate autorităților tutelare.
Avocatul intimatei-pârâte depune la dosar întâmpinare și comunică un exemplar recurentului-reclamant.
Curtea constată că întâmpinarea a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut de art.308 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Avocatul recurentului-reclamant solicită acordarea unui termen pentru a depune înscrisuri în raport de conținutul întâmpinării.
Avocatul intimatei-pârâte precizează că este de acord cu cererea de amânare formulată de recurentul-reclamant.
Curtea, după deliberare, având în vedere conținutul întâmpinării care se referă în mod exclusiv la probe și la critica motivelor de recurs și față de faptul că întâmpinarea a fost depusă cu depășirea termenului procedural, respinge cererea de amânare formulată de recurentul - reclamant și reține dosarul la a ordinea listei de recursuri.
La reluarea cauzei se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, avocatul, în calitate de reprezentant al intimatei pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr.33 din 16.10.2009, eliberată de Baroul Giurgiu, lipsind Autoritățile Tutelare Primăria comunei și Primăria comunei.
Curtea, din oficiu pune în discuția părților excepția nulității recursului pentru imposibilitatea încadrării criticilor în motivele de recurs prevăzute de art.304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, având în vedere că, în actuala structură a recursului, nu mai pot fi criticate probele sau situația de fapt consecutivă aprecierii acestora.
Avocatul recurentului-reclamant apreciază că motivele de recurs pot fi încadrate în motivele prevăzute de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, având în vedere că, din lecturarea motivelor de recurs, rezultă că au fost încălcate dispozițiile art.44 din Codul Familiei.
Susține că instanța de apel a ignorat probele existente la dosar și nu a ținut cont de concluziile referatului de anchetă socială efectuat la domiciliul părinților săi. În concluzie, solicită respingerea excepției nulității recursului pentru faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
Avocatul intimatei-pârâte solicită admiterea excepției și a se constata nulitatea recursului, având în vedere că motivele de recurs nu se încadrează în dispozițiile prevăzute de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
Curtea, în temeiul art.137 alin.1 din Codul d e procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra excepției procesuale a nulității recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6893/11.11.2008, Judecătoria Giurgiua admis în parte acțiunea reclamantului, astfel cum a fost precizată, formulată împotriva pârâtei și autoritățile tutelare Primăria comunei, județul G și Primăria comunei, județul G; a admis cererea reconvențională formulată de pârâtă; a reîncredințat reclamantului spre creștere și educare pe minorul -, născut la data de 15.05.1997; a încredințat pârâtei spre creștere și educare pe minorul -, născut la data de 17.08.2006; a obligat părțile să contribuie la întreținerea minorilor, astfel cum le-au fost încredințați.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din relația de concubinaj a părților au rezultat minorii: -, născut la data de 15.05.1997 și -, născut la data de 17.08.2006, iar, prin sentința civilă nr.3299/22.09.2000 a Judecătoriei Giurgiu, minorul -, născut la data de 15.05.1997, a fost încredințat mamei spre creștere și educare.
S-a mai reținut că pârâta este de acord ca minorul -, născut la data de 15.05.1997 să fie încredințat tatălui.
De asemenea, s-a reținut din probele administrate că părțile au plecat împreună cu copii în Spania, iar după o perioadă de timp aceștia au fost aduși de pârâtă în domiciliul mamei acesteia.
La scurt timp, bunica maternă a dus pe minorul - în domiciliul bunicilor paterni, iar când reclamantul s-a întors din Spania a luat și pe minorul.
Având în vedere că minorul - se află în grija bunicilor paterni și că pârâta este de acord ca aceasta să rămână în domiciliul reclamantului, instanța de fond, în temeiul art. 44 Codul Familiei, l-a încredințat tatălui spre creștere și educare.
În ceea ce privește încredințarea celuilalt minor, instanța a apreciat că pârâta dispune de condiții materiale optime la domiciliul mamei acesteia, că reclamantul dorește să plece cu ambii copii în Spania, unde are un loc de muncă, însă acesta nu a făcut dovada că în acea țară ar avea un domiciliu stabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând încredințarea spre creștere și educare a ambilor copii, arătând că are un loc de muncă stabil și un venit salarial consistent ce îi dă posibilitatea să le ofere ambilor copii condiții optime de creștere și îngrijire în Spania.
A menționat apelantul că intimata locuiește în Spania, astfel că este lipsit de relevanță faptul că la domiciliul mamei sale dispune de condiții optime, copilul nefiind încredințat bunicilor, ci părinților.
Prin întâmpinarea formulată la data de 13.03.2009. intimata - pârâtă a solicitat respingerea apelului, arătând că apelantul reclamant nu are posibilități materiale de creștere și educare a minorului, nefăcând dovada cine va sta cu copilul atâta timp cât acesta va fi la serviciu.
A precizat intimata că minorul este foarte bine îngrijit la domiciliul său, ea trimițându-i bani atunci când era plecată în Spania, având condiții materiale mai bune decât ale apelantului pentru creșterea copilului.
În cauză a fost administrată proba cu acte și martori.
Au fost audiați martorii Valeri și.
Prin decizia civilă nr.84/22.05.2009, Tribunalul Giurgiua respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul reclamant în contradictoriu cu intimata pârâtă și Autoritățile Tutelară - Primăria Comunei și Primăria Comunei.
În raport de probatoriile administrate, Tribunalul a reținut că apelul formulat de reclamant este nefondat, acesta nefăcând dovada unor posibilități materiale și morale superioare pârâtei privind creșterea și educarea ambilor minori.
Având în vedere faptul că pârâta realizează venituri materiale asemănătoare cu ale reclamantului, faptul că, deși muncește în Spania, vine periodic în România, locuind la mama sa, care are în proprietate un imobil, compus din 5 camere bine mobilate, oferind condiții bune pentru creștere și educarea minorului și, ținând seama, de asemenea, de vârsta copilului, acesta având numai 2 ani, având nevoie de afectivitate și siguranță, de un mediu familial sănătos pentru o dezvoltare fizică și psihică normală, a considerat că este oportună încredințarea minorului spre creștere și educare pârâtei.
În termen legal a declarat recurs reclamantul, susținând că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, a fost dată cu aplicarea greșită a legii, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
În motivarea apelului, recurentul a arătat că instanța de apel a analizat în mod unilateral probele dosarului, comentând exagerat de mult declarația martorei.
A precizat că în mod greșit a reținut tribunalul lipsa dovezilor pentru posibilități materiale superioare în vederea întreținerii copiilor, cât timp din înscrisurile depuse la dosar rezultă că recurentul este cel care trimitea bani din Spania pentru întreținerea minorilor. Astfel, la filele 21 - 26 din dosarul tribunalului reiese că recurentul este angajat în Spania din data de 3.07.2007, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și realizează un venit lunar de 1467,57 Euro. Instanța de apel nu a analizat aceste probe utile cauzei, dând dovadă de subiectivism.
Aceeași instanță de apel nu a ținut seama de concluziile referatului de anchetă socială efectuat la domiciliul părinților recurentului, care stabilește că imobilul este compus din 2 camere și bucătărie racordată la rețeaua de energie electrică, că încălzirea pentru acesta se realizează cu sobe.
Recurentul a învederat și lipsa din considerentele deciziei recurate a mențiunilor referitoare la declarația martorului Valeri.
În final, recurentul a solicitat ca instanța de judecată să țină seama că ambii copii se află în îngrijirea sa și a părinților săi de peste 1 an de zile, că acesta este de acord ca intimata să viziteze minorii în condiții legale.
Curtea, din oficiu, în ședința publică din 20.10.2009, a pus în discuția părților excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor formulate prin motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
Examinând cu prioritate excepția invocată, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.3021alin.1 lit. c Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art.306 alin.3 Cod procedură civilă indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă;per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art.304 Cod procedură civilă, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.
În speță, deși recurentul reclamant s-a conformat exigențelor art.3021alin.1 lit. c Cod procedură civilă, indicând motivele de nelegalitate din art.304 pct.9 Cod procedură civilă, pe care își întemeiază recursul, nu a formulat însă critici care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, rezumându-se la criticarea probelor administrate, aspect irelevant în reținerea vreunui motiv de nelegalitate din art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Această susținere a recurentului, legată de analiza declarațiilor martorilor audiați în apel, de dovada posibilităților materiale superioare pe care le are în raport de intimată, de concluziile referatului de anchetă socială întocmit în cauză, este insuficientă pentru declanșarea controlului judiciar în recurs, atâta timp cât nu a fost însoțită de argumente care să se circumscrie ipotezei vreunuia din cele 9 puncte ale art.304 Cod procedură civilă, care dau limitele căii extraordinare de atac a recursului; mai mult, în prezent art.304 pct.10 Cod procedură civilă a fost abrogat, astfel încât recurentul reclamant nu mai poate invoca aspecte legate de netemeinicia deciziei recurate.
Având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art.304 Cod procedură civilă, iar criticile formulate de recurent nu se circumscriu acestui cadru legal, Curtea urmează să constate nulitatea recursului declarat de reclamantul, conform art.3021alin.1 lit. c Cod procedură civilă coroborat cu art.306 alin.3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE;
Constată nul recursul declarat de recurentul reclamant împotriva deciziei civile nr.84/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă și Autoritatea tutelară - PRIMĂRIA COMUNEI - JUDEȚ G și PRIMĂRIA COMUNEI - JUDEȚ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- -
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/29.10.2009
---------------------------------
G -
-
G -
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 759/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 428/2009. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
