Ordonanță președințială. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

Complet specializat de familie și minori

DECIZIA CIVILĂ NR.231

Ședința publică din 4 martie 2008

PREȘEDINTE: Daniela Calai

JUDECĂTOR 2: Erica Nistor

JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.2/PI/CC/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Ministerul Public ca fost reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în recurs.

Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra recursului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr.128/30/9.01.2008 reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Tas olicitat în contradictoriu cu pârâții și plasamentul în regim de urgență al minorei la doamna asistent maternal profesionist și delegarea drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la minora în favoarea asistentului maternal profesionist, doamna.

În motivare reclamanta a invederat că minora s-a născut la data de 28.01.2001 în T din părinții și.

A mai precizat că minora provine dintr-o relație de concubinaj a mamei, fiind recunoscută de către tată.

În data de 11.12.2007 Direcția a fost sesizată în legătură cu situația de neglijare severă a copilului.

În urma investigațiilor efectuate s-a constatat că minora împreună cu frații săi au fost părăsiți de către mamă și se aflau în îngrijirea bunici materna, într-o locuință murdară, insalubră, compusă dintr-o cameră cu ferestre sparte în care era extrem de frig, în aceasta locuind 7 persoane.

minorilor a declarat că este de acord cu luarea unei măsuri de protecție față de copii.

Prin sentința civilă nr.2/PI/CC/9 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a fost admisă cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T în contradictoriu cu pârâții și.

A fost instituită măsura plasamentului în regim de urgență privind copilul, născută la data de 28.01.2001 în T, județul T din părinți și la doamna, asistent maternal profesionist, începând cu data pronunțării hotărârii și până la luarea unei alte măsuri de protecție privind copii.

S-a dispus de asemenea delegarea drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului, în favoarea doamnei, asistent maternal profesionist, și cu privire la bunurile minorilor în favoarea Președintelui Consiliului Județean

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Serviciul Telefonul Copilului - 983 fost sesizat de către d-na lucrător social în cadrul Primăriei, cu privire la situația de neglijare severă a copiilor de către bunicii materni, conform listei de convorbire nr.599/11.12.2007.

În urma deplasării la domiciliul familiei de către referenții Primăriei din data de 11.12.2007 s-a constatat că imobilul în care locuiește familia are în componență o cameră cu ferestre sparte, insalubră și fără căldură, și o bucătărie în care locuiesc toți cei 7 membrii ai familiei. Mama copiilor nu se află la domiciliu, iar cei patru copii prezentau semne evidente de neglijare severă.

Conform declarației nr.C 3982/11.12.2007 d-na, maternă a celor patru copii rezultă faptul că în urmă cu aproximativ o lună, mama copiilor a plecat la piață și nu s-a mai întors acasă, aflând ulterior că a plecat în Italia.

copiilor a solicitat instituirea unei măsuri de protecție specială pentru cei patru nepoți deoarece nu se poate ocupa de creșterea și educarea lor.

În data de 04.01.2008 d-na s-a prezentat la sediul reclamantei conform declarației înregistrate sub nr.C 5/04.01.2008 a refuzat instituirea unei măsuri de protecție pentru cei 4 copii.

Având în vedere condițiile improprii pentru creșterea și educarea copiilor, s-a apreciat că acestora nu le este asigurat un climat minim necesar unei bune creșteri și educări, recomandându-se instituirea plasamentului temporar la un asistent maternal profesionist până la posibilitatea asigurării unor condiții bune pentru creșterea acestora.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal pârâta recurentă.

În motivarea cererii de recurs a arătat că a lipsit de la domiciliu, fiind plecată în străinătate, perioadă în care și-a lăsat copii (inclusiv pe minora în cauză) în grija bunicii.

A invederat că datorită condițiilor de la domiciliul bunicii a hotărât să se mute în locuința fratelui său în comuna M, acesta fiind de acord s-o sprijine în creșterea minorilor.

În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii formulată de reclamantă.

Recursul nu a fost motivat în drept.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivului invocat de recurentă în raport de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea a constatat că recursul este nefondat.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.64 alin.1 din Legea 272/2004, plasamentul în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește în situația copilului abuzat sau neglijat iar conform art.65 alin.2 din același act normativ, măsura plasamentului de urgență se stabilește de către instanța judecătorească în condițiile art.94 alin.3 care reglementează procedura emiterii ordonanței președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial.

Din probatoriul existent la dosar a rezultat că minora împreună cu frații săi a fost lăsată de mamă, aceasta plecând în Italia, la sa, într-un imobil compus dintr-o cameră, insalubră, cu ferestre sparte, fără căldură, locuință în care domiciliază șapte persoane în condiții improprii.

Raportat la starea de fapt reținută, având în vedere că minora a fost aflată într-o situație de neglijare severă în mod corect instanța de fond urând de dispozițiile legale incidente, a instituit măsura plasamentului în regim de urgență a copilului la un asistent maternal profesionist.

Susținerea pârâtei recurente potrivit cu care după întoarcerea din străinătate aceasta s-a mutat la domiciliul fratelui ei unde are condiții pentru creșterea copiilor săi nu poate constitui motiv pentru reformarea hotărârii primei instanțe, măsura dispusă pe calea ordonanței președințiale fiind oportună și necesară față de situația de neglijare a minorei.

Întrucât plasamentul copilului în regim de urgență este o măsură de protecție specială cu caracter temporar, pârâta recurentă are posibilitatea de a solicita reintegrarea copilului în familie deoarece conform art.94 al.4 din Legea 272/2004, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului are obligația de a sesiza instanța judecătorească în termen de 48 ore de la data executării ordonanței președințiale prin care s-a dispus plasamentul în regi de urgență, pentru a decide cu privire la înlocuirea măsurii.

Față de considerentele expuse mai-sus, Curtea urmează ca în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă să respingă recursul de față ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.2/PI/CC/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - - -

GREFIER

- -

Red.EN/6.03.2008

Dact./10.03.2008

Tribunalul Timiș -judecător

2 ex.

Președinte:Daniela Calai
Judecători:Daniela Calai, Erica Nistor, Maria Lăpădat

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanță președințială. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Timisoara