Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 10/
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Daniela Calai
JUDECĂTOR 2: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 485/21.10.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect contestație în anulare, partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul, lipsă fiind intimata.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termen și este legal timbrat cu suma de 3 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, se constată că prin registratura instanței a fost depusă la dosar de către intimata întâmpinare prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsă și a invocat excepția inadmisibilității prezentului recurs.
Pârâtul recurent depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 3 lei și concluzii scrise.
Instanța pune în discuția părților excepția inadmisibilității recursului invocată de intimată prin întâmpinarea depusă la dosar, potrivit disp. art. 137 alin. 1.pr.civ. și art. 320 alin. 3 pr.civ. și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Pârâtul recurent lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 458/21.10.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C-S a respins contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 262/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, hotărârile pot fi atacate când dezlegarea dată este rezultatul unor greșeli materiale.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate să fie formulată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.
Față de dispozițiile susmenționate, s-a constatat că soluția instanței de recurs nu este rezultatul unei greșeli materiale în accepțiunea art. 318 Cod procedură civilă. Recalificarea unei căi de atac nu este o greșeală materială acestui text de lege.
Pentru stabilirea valorii imobilului din litigiu și implicit stabilirea valorii litigiului, instanța de fond a efectuat o primă expertiză, în care valoarea imobilului a fost stabilită la suma de 71.080 lei, la care se adaugă valoarea bunurilor mobile, de 6.359 lei, în total 77.439 lei, deci sub 100.000 lei, astfel încât competența materială de soluționare a cauzei și calea de atac a fost stabilită în raport cu suma rezultată din această expertiză și nu cu sumele ulterior stabilite printr-o altă expertiză.
Prin chiar calea de atac formulată, contestatorul a solicitat instanței a se lua în considerare valoarea imobilului cea mai mică, aceea de 71.080 lei, deci valoarea litigiului, în accepțiunea contestatorului, este sub 100.000 lei, sens în care s-a constatat că, în cauză, calea de atac, față de dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă, este recursul și nu apelul, așa cum afirmă contestatorul în prezenta cerere.
Greșeala materială, în accepțiunea art. 318 Cod procedură civilă, are în vedere erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Pe această cale nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. De asemenea, este necesar ca această greșeală materială să fie esențială, adică să fi determinat soluția instanței de recurs, or calificarea sau recalificarea unei căi de atac nu determină soluția instanței, soluția fiind dată de probele de la dosar.
Față de cele mai sus expuse, s-a concluzionat că recalificarea sau calificarea unei căi de atac nu reprezintă o greșeală materială, deoarece aceasta ar implica reaprecierea probelor, interpretarea dispozițiilor 2821Cod procedură civilă, respectiv reexaminarea fondului.
Față de dispozițiile art. 319 Cod procedură civilă, de faptul că decizia Tribunalului C-S este susceptibilă de executare, s-a constatat că prezenta contestație nu a fost tardiv formulată, ea fiind introdusă cu respectarea termenului prevăzut de art. 319 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs contestatorul, solicitând casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C-S, în calea de atac a apelului.
In motivare, se arată că, în dosarul nr-, în mod greșit a fost calificată calea de atac promovată împotriva sentinței primei instanțe, ca fiind recurs, față de valoarea stabilită pe cale de expertiză judiciară pentru apartamentul supus partajului ( la suma de 142.160 lei) și de prev. art. 282 indice 1.pr.civ. Se mai arată că și valoarea de impunere stabilită de Primăria Municipiului C pentru imobil depășește suma de 100.000 lei.
In drept, se invocă disp. art. 312 raportat la art. 304 pct. 3.pr.civ.
Intimata a solicitat, prin întâmpinarea depusă, respingerea prezentului recurs, ca inadmisibil, față de prev. art. 320 alin. 3.pr.civ. soluția pronunțată de Tribunalul C-S fiind o hotărâre irevocabilă, ce nu mai poate fi atacată.
Procedând la examinarea cu prioritate a excepției inadmisibilității prezentului recurs invocată de intimată, potrivit disp. art. 137 alin. 1.pr.civ. și art. 320 alin. 3.pr.civ. Curtea constată că această excepție este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 320 alin. 3.pr.civ. hotărârea dată în contestația în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Calea extraordinară de atac reglementată de disp. art. 317, 318.pr.civ. are un caracter accesoriu din punct de vedere procedural, în raport de judecata propriu-zisă, în fond sau în recurs.
In situația în care contestația în anulare este introdusă împotriva unei decizii prin care s-a soluționat o cerere de recurs, decizia fiind irevocabilă, potrivit disp. art. 377 alin. 2 pct. 4.pr.civ. hotărârea pronunțată în soluționarea contestației este, de asemenea irevocabilă, potrivit disp. art. 320 alin. 3.pr.civ. nefiind susceptibilă de a mai fi atacată pe calea apelului sau a recursului.
Ca atare, cum contestația în anulare, în speță, a fost formulată împotriva unei decizii date în recurs, ce este irevocabilă, recursul de față, declarat împotriva hotărârii prin care a fost respinsă această contestație, apare a fi inadmisibil.
Pentru aceste considerente, constatând că excepția invocată este întemeiată, potrivit disp. art. 137 alin. 1 coroborat cu art. 320 alin. 3.pr.civ. Curtea o va admite și va respinge, în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. prezentul recurs, ca inadmisibil, fără a mai analiza motivele invocate cu susținerea recursului, față de prioritatea excepției reținute ca întemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 485/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 ianuarie 2010.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.:/14.01.2010
Tehnored./K/ 2 ex./22.01.2010
Inst.fond.: jud.
Inst.recurs:jud.,
Președinte:Daniela CalaiJudecători:Daniela Calai, Claudia Rohnean, Maria Lăpădat
| ← Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia... | Plasament. Decizia 802/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
