Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 1049/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr. 240,-
DECIZIA NR.1049
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare a deciziei nr. 649 pronunțată la 1 octombrie 2009 de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatoarea, domiciliată în P, str. - -,. 7,. 1,. 9, Cod poștal -, Județ D în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în B,-,. 35,. A,. 8,. 33, Cod poștal -, sector 6.
Cerere timbrată cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul asistat de avocat din Baroul Dâmbovița, lipsind contestatoarea -.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că s-a depus la dosar o notă telefonică prin care apărătorul contestatoarei solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece nu se poate deplasa datorită condițiilor meteo nefavorabile.
Avocat, având cuvântul, arată că nu este de acord cu cererea de amânare formulată de apărătorul contestatoarei.
Curtea, având în vedere caracterul contestației în anulare, care se judecă de urgență și cu precădere, respinge cererea de amânare formulată de apărătorul contestatoarei și lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns contestatoarea - asistată de avocat din Baroul Dâmbovița și intimatul asistat de avocat din Baroul Dâmbovița.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, arată că recurenta - nu a intrat în posesia citației pentru terenul din 1.10.2009, întrucât aceasta a fost lăsată de factorul poștal la un angajat al unei societăți comerciale aflată în aproprierea casei recurentei.
Pe data de 28.09.2009, fiica recurentei s-a întâlnit cu vânzătoarea care primise citația, iar aceasta i-a comunicat că mama sa este chemată în instanță pe data de 1.10.2009.
Mai arată că recurenta era în localitatea Lungă, județ D, la sora sa, care era bolnavă și avea nevoie de ajutor, iar fiica sa nu i-a putut comunica să se prezinte la proces, întrucât în zonă nu este semnal la telefon.
În aceste condiții, fiica recurentei a sunat o cunoștință care locuia în și a rugat-o să achite taxa de timbru și să depună o cerere de amânare din partea recurentei.
La primul termen de judecată, instanța a respins cererea de amânare, motivat de faptul că din luna mai și până în luna octombrie recurenta a avut timp suficient să-și angajeze un apărător și a rămas în pronunțare, încălcând dispozițiile art. 156 pct. 2 pr.civilă, care prevăd că atunci când instanța refuză amânarea judecății, va amâna pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Din actele dosarului se poate observa că taxa judiciară de timbru este achitată pe numele altei persoane, iar semnătura de pe cererea de amânare nu-i aparține recurentei.
Este evident că s-au încălcat prevederile codului d e procedură civilă și prevederile art. 6 din Convenția CEDO privitoare la dreptul de apărare, recurenta fiind în imposibilitate de a-și susține cauza.
În temeiul art. 317 alin. 1 pct. 1 pr.civilă, solicită admiterea contestației, anularea hotărârii și fixarea unui nou termen pentru rejudecarea recursului.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimat, arată că citația recurentei a fost afișată pe data de 3 septembrie 2009, că recurenta a achitat taxa judiciară de timbru și a depus o cerere de amânare, astfel că, nu se poate susține că nu a avut cunoștință de termenul de judecată.
De asemenea, nu se poate pune problema unei apărări incorecte, atât timp cât avocatul care a apărat-o pe recurentă în apel a formulat motivele de recurs.
Celelalte susțineri ale contestatoarei, în sensul că a fost plecată din localitate, că poștașul a lăsat citația la o societate comercială și că fiica sa a aflat de termen cu 3 zile înainte de proces, nu au fost dovedite.
Faptul că, de la declararea recursului, timp de cinci luni, contestatoarea nu a depus diligențe să-și angajeze un apărător, conduce la ideea unei lipse de interes din partea acesteia, astfel că, nu se poate imputa instanței de recurs că nu a acordat un teren pentru lipsă de apărare.
De altfel, faptul că nu s-a acordat contestatoarei un termen pentru a-și angaja apărător, nu poate constitui un motiv pentru a se formula contestație în anulare. Solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pucioasa sub nr. 240 din 8.02.2008, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul solicitând să se dispună partajarea imobilului dobândit de părți în timpul căsătoriei, respectiv apartamentul nr.9 din strada -,. 7, oraș P Județul
Ulterior reclamanta a completat cererea de partaj solicitând introducerea la masa de împărțit și a unui autoturism marca 1100, bun de asemenea dobândit în timpul căsătoriei părților.
La data de 17.06.2008 Judecătoria Pucioasaa pronunțat o încheiere interlocutorie de partaj, prin care a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament situat în P, str. -,. 1. 9 și un autoturism marca 1100, valorificat la REMAT pentru suma de 43,6 lei, iar la dobândirea acestor bunuri contribuția a fost egală.
Prinsentința civilă nr. 1098 din 14.10.2009, Judecătoria Pucioasaa admis acțiunea și a dispus partajarea bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei, conform variantei I din raportul de expertiză întocmit de expert -, atribuind reclamantei bunul imobil, cu obligația la plata unei sulte în favoarea pârâtului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, iarTribunalul Dâmbovița - Secția civilă prin Decizia civilă nr. 112/25.03.2009a admis apelul, a schimbat în parte hotărârea atacată și a dispus partajarea bunurilor comune conform variantei a II-a a raportului de expertiză atribuind apelantului-pârât apartamentul, cu obligarea la plata de sultă către intimată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate, iar prindecizia nr. 649/1 octombrie 2009 Curtea de APEL PLOIEȘTIa respins recursul, ca nefondat, reținând că reclamanta -, recurentă în litigiul de față, a investit inițial Judecătoria Pucioasa cu o cerere având ca obiect partajarea bunurilor comune, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâtul, intimat în prezenta fază procesuală.
Împotriva acestei decizii a formulat la data de 14.10.2009 contestație în anulare contestatoarea - care a solicitat anularea deciziei și rejudecarea recursului.
În motivarea contestației, s-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 317 alin. 1 pct. 1.pr.civilă, contestația în anulare se exercită împotriva oricăror hotărâri judecătorești irevocabile, atunci când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legale.
Contestatoarea a arătat că nu a primit citația pentru termenul de judecată din 1.10.2009, întrucât factorul poștal a lăsat-o, din eroare sau în mod voit, la punctul de lucru al unei societăți comerciale din orașul P și a semnat de primire în locul său.
A mai susținut contestatoarea că fiica sa, în mod cu totul întâmplător, a aflat de existența citației pe data de 28.09.2009, însă nu i- putut comunica că peste 3 zile are loc judecata procesului, întrucât în acea perioadă se afla în localitatea Lungă, județ D, la sora sa care era bolnavă și avea nevoie de ajutor.
Arată contestatoarea că fiica sa a achitat taxa judiciară de timbru și a formulat, în numele său, o cerere pentru lipsă de apărare. Faptul că taxa judiciară de timbru nu a fost achitată pe numele său, iar semnătura de pe cererea pentru lipsă de apărare nu-i aparține, demonstrează că nu a avut cunoștință de data când s-a judecat procesul.
De asemenea, contestatoarea a arătat că instanța de recurs încălcat, în mod flagrant, prevederile codului d e procedură civilă și dispozițiile art. 6 din Convenția CEDO, cu privire la dreptul de apărare, ce constituie una din garanțiile procesuale care guvernează judecata, alături de celelalte garanții ce contribuie la desfășurarea unui proces echitabil.
Apreciază contestatoarea că instanța de recurs a avut o poziție părtinitoare față de intimat, întrucât nici măcar nu a amânat pronunțarea pentru a putea depune concluzii scrise.
În drept, se invocă dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2.pr.civilă.
Examinând contestația în anulare de față, raportat la motivele invocate de contestatoare, cât și la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ceea ce privește motivul contestației în anulare întemeiat pe dispozițiile art.317 alin.1 pct.1 cod pr.civilă, (greșit fiind menționat punctul 2 referitor la încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competență), instanța constată că, potrivit acestui text legal, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Arată contestatoarea că, deși a fost citată pentru termenul la care s-a soluționat dosarul de recurs, nu ar fi fost respectate dispozițiile art.89 și urm. cod pr.civilă, referitoare la înmânarea citației.
După cum se poate observa, la termenul din data de 01. 10 2009, recurenta contestatoare nu numai că a fost citată potrivit dispozițiilor procedurale, dar a depus cu cerere, prin serviciul registratură, taxa de timbru aferentă cererii de recurs, precum și o solicitare de amânare cauzei în vederea angajării unui apărător.
Deși contestatoarea a susținut că, în realitate, nu a avut cunoștință de proces și că semnătura de pe aceste cereri a fost efectuată de către fiica sa, nu a produs nicio dovadă în acest sens, iar cererea privind comunicarea cererii de recurs datează 28.07.2009, dată care excede cu mult perioadei invocată de către contestatoare, în cererea sa, ca nefiind prezentă la domiciliul său.
De asemenea, verificând dovada de îndeplinire a procedurii de citare atașată la dosarul cauzei, fila 12, se poate constata că recurenta a fost citată în conformitate cu dispozițiile legale, inclusiv art. 92 al. 2,3 pr.civilă, care prevăd posibilitatea afișării citației în cazul lipsei de la domiciliu a părții.
Faptul că pe o scurtă perioadă de timp recurenta s-a aflat în altă localitate, așa cum susține fără a dovedi, nu poate conduce la concluzia necitării legale a ei, câtă vreme aceasta nu anunțat, potrivit art. 98 pr.civilă, eventuala schimbare a domiciliului indicat inițial.
În condițiile în care nu erau îndeplinite dispozițiile art. 156 pr.civilă, pentru admiterea cererii de amânare a judecății, iar amânarea pronunțării se putea acorda numai la cererea părții și numai dacă instanța considera necesar, se constată ca nu a fost încălcat dreptul la apărare al contestatoarei, astfel că, nu sunt incidente dispozițiile art. 6 din CEDO, invocate.
Cum contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac ale cărei condiții de admisibilitate sunt strict și limitativ prevăzute de lege, iar procedura de citare a părților pentru termenul la care s-a soluționat cauza a fost îndeplinită potrivit legii, rezultă că prezenta cerere nu se încadrează în dispozițiile art.317 alin.1 pct.1 cod pr.civilă, pentru a fi admisă.
Pe cale de consecință, Curtea va respinge contestația în anulare formulată, ca nefondată și făcând aplicarea dispozițiilor art.274 cod pr.civilă, va fi obligată contestatoarea la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu apărător, conform chitanței nr. 90/2009, atașată la fila 15 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare a deciziei nr. 649 pronunțată la 1 octombrie 2009 de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatoarea, domiciliată în P, str. - -,. 7,. 1,. 9, Cod poștal -, Județ D în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în B,-,. 35,. A,. 8,. 33, Cod poștal -, sector 6.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 1000 lei, către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - - - - -
fiind în concediu fără plată fiind în concediu de odihnă
se semnează de se semnează de
Președintele instanței, Președintele instanței,
Grefier,
Red.
Tehnored. JP
4 ex/ 22.12.2009
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
| ← Divort. Decizia 1266/2009. Curtea de Apel Craiova | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
