Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 24
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Iolanda Mioara Grecu
JUDECĂTORI: Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Aurelia
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în B, B-dul - -,.5,.D,.70, cod poștal -, județul B, cu domiciliul ales la Cabinetul Av., cu sediul în B, B-dul -,.9.D,.12, cod poștal -, județul B, împotriva deciziei civile nr.262 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în B, B-dul - -,.5,.D,.70, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul pârât asistat de avocat din cadrul Baroului B și intimata reclamantă -, personal.
Procedura îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei potrivit chitanțelor nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.- din 06.11.2008 și timbre judiciare în valoare de 1,5 lei, ce s-au anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că intimata a depus la dosar întâmpinare și acte, respectiv, dovada veniturilor sale, copia mandatului de trimitere a pensiei alimentare, copie contract de vânzare-cumpărare nr.2519, testament nr.428/21.05.1974 și certificatul de înmatriculare al autoturismului 1300, -.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în susținerea și dezbaterea recursului.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul pârât, susține oral motivele de recurs, arătând în esență că ambele hotărâri pronunțate în cauză sunt nelegale și netemeinice, fiind afectate de nelegalitățile prevăzute de dispozițiile art.304 pct. 7 și 9 cod pr. civilă, în sensul că au fost pronunțate cu încălcarea dispozițiilor legale imperative prevăzute de art.741, 742, 6739cod civil.
În acest sens, arată că în mod greșit și cu încălcarea dispozițiilor legale menționate anterior, instanța de fond a dispus partajarea bunurilor comune, imobile și mobile, în varianta solicitată de reclamantă, atribuindu-i recurentului pârât totalitatea bunurilor mobile și imobile, iar intimata reclamantă urmând să primească, cu titlu de sultă, suma de aproximativ un miliard de lei vechi, dat fiind faptul că din probatoriul administrat în cauză rezultă că recurentul este pensionar MApN, a cărei pensie este grevată de două credite în valută, în cuantum de 310 euro lunar, că are în întreținere copilul minor rezultat din căsătoria părților și că nu dispune de alte venituri sau economii bănești pentru plata sultei împovărătoare de aproximativ un miliard lei vechi.
Solicită admiterea recursului în temeiul art.312 cod pr.civilă, modificarea ambelor hotărâri în sensul omologării variantei a II a din raportul de expertiză privind lotizarea bunurilor imobile, respectiv apartamentul și conform variantei a III a din raportul de expertiză G privind lotizarea bunurilor mobile, respectiv să se facă împărțirea în natură a bunurilor mobile, cu achitarea sultei de 36.400 lei de către recurent, pentru egalizarea loturilor.
Solicită obligarea intimatei la cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Intimata reclamantă, având personal cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea celor două hotărâri pronunțate în cauză, ca legale și temeinice.
Referitor la susținerea recurentului în sensul că deține o altă locuință la țară, arată că nu este adevărată, având în vedere că această casă este deținută în indiviziune cu sora sa, fiind primită prin testament de la bunica paternă, că în realitate, este vorba de o casă bătrânească de cca 35 mp, singura utilitate este curentul electric, situată în comuna, jud.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
În subsidiar, intimata declară că este de acord să i se dea și ei în lot bunuri mobile, dar fără autoturismul Renault Megan.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 7555/200 din 11.09.2007, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, împărțirea bunurilor comune realizate în timpul căsătoriei, în proporție de .
În motivare, reclamanta a arătat că părțile sunt căsătorite din septembrie 1988 și că s-au despărțit din 01.08.2007, când s-a mutat în locuința tatălui său.
S-a învederat instanței că, potrivit sentinței civile nr. 4453/05.09.2007, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților.
Reclamanta a susținut că în timpul căsătoriei au fost dobândite următoarele bunuri comune: apartament cu 3 camere situat în mun. B, b-dul -,.5,.D,.70 - achiziționat în anul 1997; autoturismul Renault cu nr. de înmatriculare - - achiziționat în anul 2005; bibliotecă; canapea, două fotolii, mobilă dormitor, cameră tineret, colțar bucătărie, corpuri suspendate, cuier hol, cameră video Sony, cameră foto, televizor LG, televizor (2), frigider, calculator IV, 3 corpuri de iluminat, combină audio, 4 galerii, 4 perdele, set vase inox, 24 pahare de.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, la prima zi de înfățișare, 01.11.2007, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii principale, în sensul de a se constata că nu fac parte din bunurile comune calculatorul IV și camera de tineret, urmând să se includă la masa bunurilor comune și datoriile de 4510 euro credit și dobândă contractat la BRD și de 8832 euro credit și dobândă contractat la Bank, în cote de .
În motivare, pârâtul-reclamant a arătat că soții au avut ultimul domiciliu comun în apartamentul care face parte din masa bunurilor și în care locuiește împreună cu minorul, astfel încât toate bunurile mobile se află în posesia sa.
Pârâtul a apreciat că reclamanta a supraevaluat bunurile care urmează să-i fie atribuite și că nu a făcut referire la cele două credite contractate de soți în timpul căsătoriei.
Cu privire la camera de tineret și calculatorul IV, pârâtul a susținut că acestea sunt bunurile copilului, pe care părinții i le-au dăruit pentru o pregătire școlară superioară, astfel încât nu pot fi partajate între soți.
În ședința publică din 23.11.2007 s-a luat act de faptul că reclamanta se numește, în urma sentinței civile de divorț nr. 4453/05.09.2007.
În urma probelor administrate, cu acte, martori și interogatorii, Judecătoria Buzăua pronunțat o încheiere de partaj în data de 18.02.2008, prin care a constatat că părțile, foști soți, au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, de fiecare, următoarele bunuri: apartament cu 3 camere situat în mun. B, b-dul -,. 5,.D,.70 - achiziționat în anul 1997, autoturism Renault cu nr. de înmatriculare - achiziționat în anul 2005, bibliotecă, canapea, 2 fotolii, mobilă dormitor, cameră tineret, colțar bucătărie, corpuri suspendate, cuier hol, cameră video Sony, cameră foto, televizor LG, televizor (2), frigider, 3 corpuri de iluminat, combină audio, 4 galerii, 4 perdele, set vase inox, 24 pahare de.
A constatat că soții au datorii comune, în cote egale de: 4510 euro credit cu dobândă contractat la BRD și de 8832 euro credit cu dobândă contractat la Bank, reținând de asemenea că nu face parte din comunitatea de bunuri calculatorul IV și a respins cererea pârâtului-reclamant, în sensul de nu a se reține în masa bunurilor comune camera de tineret.
Prin aceeași încheiere, pentru evaluare și lotizare, s-a dispus efectuarea expertizelor de specialitate, lucrări întocmite de experții G, și -.
După administrarea de probatorii, așa cum au fost menționate mai sus, prin sentința civilă nr. 3052/26.05.2008, s-a admis cererea principală și în parte cererea reconvențională și s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de soți în timpul căsătoriei, astfel: s-a atribuit pârâtului-reclamant în deplină proprietate toate bunurile dobândite de părți în timpul căsătoriei, în lotul acestuia fiind incluse și datoriile comune contractate la BRD și Bank, urmând să plătească sultă reclamantei-pârâte, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, suma de 65679,5 lei și 6479 euro sau contravaloarea în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.
În ceea ce privește pe reclamanta-pârâtă, instanța a stabilit că are un drept de 87032,5 lei și 6479 euro, asupra lotului său imputându-se și din datoria comună de 21.353 lei.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte - cheltuieli de judecată în sumă de 1700 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie prin încălcarea dispozițiilor prevăzute de art. 741 și 742 Cod civil, în sensul că la formarea și compunerea loturilor să se dea fiecărei părți aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare.
A arătat că, instanța a încălcat dispozițiile legale în materie prin atribuirea în totalitate în lotul său a tuturor bunurilor, iar în lotul reclamantei-pârâte a stabilit plata unei sulte.
Deși în cauză s-au efectuat expertize de specialitate construcții, auto, merceologie și contabilitate, întocmindu-se mai multe variante de împărțire a bunurilor și a solicitat omologarea, în varianta a III-a sau a IV-a - prin care fiecare parte primea bunuri în natură, instanța nu a ținut cont de acest aspect și nici de faptul că a preluat toate datoriile.
Un alt aspect invocat de apelant este acela că nu poate achita sulta stabilită, fiind pensionar Ap. nu mai realizează alte venituri și are în întreținere un copil - ce i-a fost încredințat prin sentința civilă nr. 4453/05.09.2007.
Solicită admiterea apelului, în sensul de a se schimba în tot hotărârea atacată și de a se omologa rapoartele de expertiză în varianta III sau IV și de a fi inclus în lotul intimatei autoturismul Renault, bunurile mobile propuse de expert G și plata sultei de 10 lei.
În lotul său solicită să fie inclus apartamentul și bunurile mobile de uz gospodăresc din varianta III sau IV și creditele bancare.
În cauză s-a formulat întâmpinare de către intimata, prin care a solicitat respingerea apelului.
Astfel, intimata a arătat că susținerea apelantului în sensul că, fiind pensionar, nu poate achita sulta stabilită este neîntemeiată, deoarece acesta este pensionar militar la cerere, cu o pensie mare, iar la trecerea în rezervă a primit o sumă substanțială - pe care nu a solicitat-o la partaj, cu convingerea că va fi folosită la întreținerea fiului lor.
În ipoteza în care se vor completa probatoriile, a solicitat înscrisuri noi, cu care să dovedească faptul că apelantul nu se află în stare de insolvabilitate.
Chiar dacă apelantului i-au fost atribuite toate bunurile, sulta stabilită în sarcina acestuia nu este de natură să-i împiedice asigurarea unui trai decent.
Apelantul urmărește să-i fie atribuit autoturismul, deși la data achiziționării acesta avea numai 37.000 km, în prezent are peste 80.000 km, acesta fiind cel care l-a folosit exclusiv. Dacă i s-ar atribui acest autoturism, având în vedere modul cum l-a folosit până în prezent, acesta nu va mai valora nimic, iar salariul său nu-i permite să-l întrețină.
Acest autoturism a fost folosit în permanență de pârât atât pentru copil, dar și pentru excursii în Europa, acesta este uzat și nu mai are valoarea de la achiziționare.
În ceea ce privește mobila de tineret, aceasta a fost achiziționată special pentru camera fiului lor și în mod corect instanța a atribuit-o în lotul acestuia.
Cu privire la datoriile contractate, o parte au fost folosite pentru achiziționarea autoturismului, iar o parte a fost folosită exclusiv de apelant în perioada conflictelor dintre părți.
După examinarea sentinței apelate prin prisma criticilor formulate și în raport de probele administrate, Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr.262 din 01 octombrie 2008 a anulat apelul ca nefondat, reținând următoarele considerente:
Părțile au fost căsătorite, perioadă în care au dobândit, în cote de fiecare, bunurile reținute prin încheierea de admitere în principiu și s-au despărțit prin divorț conform sentinței civile nr. 4453/05.09.2007.
De la data despărțirii în fapt a părților, toate bunurile dobândite au rămas în posesia exclusivă a apelantului, care le-a folosit așa cum a recunoscut și acesta.
Este de necontestat că atât apartamentul, cât și bunurile mobile au rămas în posesia apelantului, de asemenea și autoturismul, ceea ce denotă că acestea au fost uzate, că nu mai pot avea aceeași valoare ca la data despărțirii, că această depreciere a bunurilor nu poate fi imputată intimatei, iar prin atribuirea autoturismului și a unei părți din bunurile mobile, așa cum cere apelantul (prin opțiunea de partaj), aceasta ar fi prejudiciată. Folosirea exclusivă de către apelant a autoturismului de la data separării în fapt a părților și până în prezent, este cert că are un kilometraj cu mult peste cel care era la data despărțirii, că acesta s-a uzat și nu mai poate avea aceeași valoare.
Dacă s-ar atribui intimatei acest autoturism, având în vedere valoare stabilită de expert și chiar dacă s-ar calcula o anumită uzură în raport de criteriile tehnice prevăzute în normative, intimata ar fi prejudiciată, având în vedere că un astfel de autoturism nu mai poate fi valorificat pentru a se obține o sumă de natură să-i permită acesteia achiziționarea unei locuințe alături de sulta ce s-ar stabili.
Bunurile au fost atribuite apelantului în mod corect, având în vedere că acesta le-a folosit o mare perioadă de timp, că minorul a vrut să rămână la acesta și are nevoie de confort.
care urmează să fie primită de intimată nu este de natură a-i permite acesteia să-și achiziționeze o altă locuință, iar prin atribuirea autoturismului acesteia ar scădea simțitor posibilitățile intimatei de a-și cumpăra o locuință.
Faptul că i-a fost încredințat copilul spre creștere și educare apelantului s-a avut în vedere și i s-au atribuit apartamentul, autoturismul și bunurile mobile, pentru ca minorul să se bucure de același confort de care a beneficiat cât părinții au fost împreună. De altfel, intimata a fost obligată și la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, de 225 lei lunar, pentru a asigura minorului aceleași condiții de dezvoltare.
Principiul împărțirii în natură este cel care guvernează partajul, dar având în vedere situația expusă și dispozițiile art. 6739Cod pr. civilă, tribunalul a apreciat că apelul este neîntemeiat și, în conformitate cu art. 296 Cod pr. civilă, l-a respins ca atare.
Împotriva deciziei civile sus menționate a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate, invocând aceleași critici ce au fost prezentate și în fața instanței de apel, în sensul că prin atribuirea în totalitate în lotul său a bunurilor imobile și mobile, cât și a datoriilor comune ce alcătuiesc patrimoniul comun, au fost încălcate dispozițiileart.741 și art.742 cod civil, precum și art.673 pct.5 alin.2 cod pr. civilă, care prevede că " la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare".
Legat de această critică, recurentul a menționat că sulta la care a fost obligat este împovărătoare, întrucât în prezent este pensionar, are în îngrijirea sa copilul rezultat din căsătoria părților și nu dispune de economii bănești sau de alte posibilități materiale, toate aceste aspecte nu au fost analizate de către instanțele anterioare.
O altă critică, formulată de către recurent, este aceea că instanța de apel, fără nici o motivație, a menținut sentința primei instanțe printr-o argumentare contradictorie, străină de natura pricinii.
Cu referire la această critică recurentul a arătat că în contextul nemulțumirilor invocate, încadrate în dispozițiile art.304 pct.7 cod pr. civilă, motivația atribuirii în totalitate a bunurilor mobile, imobile, datorii comune, în lotul său prin escaladarea faptului posesiei, la data soluționării cauzei de partaj, este străină de natura pricinii și contradictorie în același timp, întrucât s- separat în fapt de soția sa în prima parte a anului 2007, până la acea dată au locuit împreună în același apartament, dar în camere separate, astfel că și aceasta beneficiat de toate bunurile comune.
În acest sens, recurentul a exemplificat, că autoturismul dobândit în timpul conviețuirii, reținut la masa de partaj și în legătură cu care, instanța de apel motivează că, prin folosirea exclusivă de către el a autoturismului, de la data separării în fapt, este cert că are un kilometraj mai mare decât cel la data despărțirii și deci, o uzură mai mare, ori este de observat că instanța nu a lecturat cererea de chemare în judecată a reclamantei intimate prin care aceasta menționat că bunul se află în posesia sa, fără a se solicita și stabilirea unei uzuri în sarcina sa de plată, calculată de la separația în fapt.
Un argument în plus, la această critică adus de recurent este faptul că apărătorul reclamantei intimate nu a formulat obiecțiuni la expertizele efectuate în cauză, ceea ce denotă că valoarea stabilită pentru autoturism a fost apreciată de către aceasta, motiv pentru care instanța de apel, în mod greșit a respins apelul său în condițiile în care a solicitat includerea în lotul intimatei reclamante a autoturismului, făcând precizarea că aceasta posedă permis de conducere.
A mai precizat recurentul că, pe același motiv de nelegalitate, prevăzut de art.304 pct.7 cod pr.civilă, sunt și celelalte motivații ale instanței de apel în legătură cu reținerea împrejurării că intimata reclamantă este lipsită de locuință, ceea ce nu este adevărat întrucât, aceasta este coproprietară alături de tatăl său a unui apartament cu patru camere, cât și proprietară a unei locuințe situată în apropierea municipiului B, dobândită prin moștenire legală de la bunicii săi.
Instanța de apel, în mod greșit motivează legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin faptul că, întrucât i-a fost încredințat spre creștere și educare minorul, s-a urmărit prin atribuirea apartamentului, autoturismului și a tuturor bunurilor mobile, asigurarea aceluiași confort minorului, fără însă a analiza și posibilitatea sa reală de a plăti intimatei reclamante, în termen de 6 luni, sulta în valoare de 68.946,7 lei, în condițiile situației sale personale și anume, așa cum s-a precizat mai sus, fiind pensionar, fără alte venituri din muncă, chirii, cu credite de achitat în sumă de 13.342 euro, până în luna martie și respectiv septembrie 2010.
Totodată, a mai arătat recurentul că, pe lângă bunurile de valoare ce i-au fost acordate, instanța i-a mai atribuit și alte bunuri aparatură electrocasnică, electronică, covoare, trei televizoare color, două garnituri de mobilă dormitor, diverse servicii de masă, băuturi, tot în considerarea existenței minorului, motivare care este nelegală, fără a se analiza situația reală și fără o respectare a dispozițiilor legale în ceea ce privește partajarea bunurilor.
Pentru toate considerentele sus menționate, în conformitate cu disp.art.312 cod pr.civilă, solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor recurate și pe fond omologarea rapoartelor de expertiză în varianta a III a, în sensul includerii în lotul reclamantei autoturismul Renault cu număr înmatriculare BZ - 05-, bunurile mobile din această variantă, evaluate de către expert G, precum și creditele contractate de 4510 euro cu dobânda legală și 8830 euro cu dobânda legală, aceste două credite fiind achitate parțial de el, după separarea în fapt, fiind în derulare până în lunile martie și septembrie 2010.
La dosar, s-a formulat de către intimata și o întâmpinare la motivele de recurs prin care s-a solicitat respingerea acestora ca nelegale și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, așa cum au fost prezentate mai sus, apreciază că toate criticile formulate cu privire la împărțirea bunurilor comune, sunt întemeiate, instanța de apel nu a analizat situația de fapt dedusă judecății, precum și dispozițiile legale ce au incidență în cauza de față.
Astfel, dispozițiile art.741 cod civil, prevăd că "a formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare", iar dispozițiile art.742 cod civil prevăd că "inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani".
Mai mult decât atât și dispozițiile art.6735cod pr.civilă prevăd că "instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani".
În contextul dispozițiilor legale sus menționate, dispoziții care guvernează partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, bunuri de toate categoriile, instanța de apel, în mod greșit a procedat la atribuirea, în totalitate, în lotul recurentului, a tuturor bunurilor imobile, mobile, datorii comune, ce alcătuiesc patrimoniul comun, fără a analiza și situația reală a acestuia dovedită cu acte, în sensul că este pensionar, având o pensie lunară de 3.081 lei, grevată de plata celor două credite în valută, în condițiile în care în lotul său au fost atribuite și cele două împrumuturi contractate în timpul căsătoriei, că nu realizează alte venituri, având sub îngrijirea sa pe minorul rezultat din conviețuirea părților pentru care primește cu titlu de pensie doar suma de 400 lei lunar.
De asemenea, curtea apreciază că în mod greșit, instanța de apel a reținut că atribuirea în lotul recurentului a tuturor bunurilor mobile, respectiv autoturism și bunuri de mobilier, aparatura electrocasnică, aparatură electronică, covoare, veselă diverse servicii de masă, de băuturi, s-a efectuat în considerarea încredințării minorului către acesta, fără a observa din cererile părților că există mai multe bunuri de același gen, respectiv trei televizoare color, două calculatoare, trei covoare, 24 pahare, 2 garnituri de mobilă dormitor, precum și alte bunuri ce au fost atribuite în mod nelegat recurentului.
Totodată, din expertizele ce s-au efectuat în cauză, cu ocazia primei judecăți, rezultă că bunurile au fost evaluate de experții numiți în cauză, stabilind diverse valori pe care instanța le-a preluat în varianta de lotizare, fără a se efectua și o expertiză centralizatoare cu toate bunurile supuse partajării, considerente pentru care, în baza dispozițiilor art.312 cod pr. civilă, urmează a se admite recursul, a se casa decizia pronunțată de Tribunalul Buzău și a se trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării, instanța va avea în vedere, în conformitate cu disp.art.315 cod pr. civilă, pe lângă aspectele sus menționate și dispozițiile legale ce au incidență, așa cum au fost precizate, astfel încât formarea și compunerea loturilor trebuie să se stabilească prin atribuirea fiecărei părți, pe cât se poate, în aceeași cantitate de bunuri mobile și imobile de drepturi sau de creanță, de aceeași natură și valoare, pentru a se evita împovărarea numai a uneia dintre părți, așa cum greșit s-a reținut în cauza de față.
De asemenea, procedând la rejudecarea cauzei, instanța va avea în vedere toate apărările de care părțile înțeleg să se folosească pentru susținerea cererilor lor, în vederea pronunțării unei soluții legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în B, B-dul - -,.5,.D,.70, cod poștal -, județul B, cu domiciliul ales la Cabinetul Av., cu sediul în B, B-dul -,.9.D,.12, cod poștal -, județul B, împotriva deciziei civile nr.262 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în B, B-dul - -,.5,.D,.70, cod poștal -, județul
Casează decizia sus menționată cu trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
Red.dact.AP/CC
3.ex.26.01.2009
apel- Tr.
apel.;
fond- Jud.
fond
operator date cu caracter personal; notificare nr.3120
Președinte:Iolanda Mioara GrecuJudecători:Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Aurelia
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
