Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 545/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 545
Ședința publică de la 21 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 487 din data de 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 2853 din data de 11 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect partaj de bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât reprezentat de avocat R cu de pentru avocat și intimata reclamantă reprezentată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței întâmpinarea formulată de intimata reclamantă, după care;
Avocat R pentru recurentul pârât, a depus concluzii scrise.
Instanța, constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat R pentru recurentul pârât, a solicitat admiterea recursului conform motivelor invocate în scris, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata reclamantă, a depus concluzii scrise, în raport de care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2853 din 11.04.2008 pronunțată Judecătoria Tg.-J în dosarul nr- a fost admisă în parte cererea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta împotriva pârâtului, s-a constatat că cei doi soți au dobândit împreună, cu o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, apartamentul compus din două camere, baie, bucătărie, debara și balcon situat în Târgu-J, str. - -,.2,.1,.4,.12. județul
A fost majorat lotul reclamantei cu contravaloarea sumei de 101.800 lei ROL (10,18 lei RON), actualizată, în funcție de indicele de inflație, în perioada martie 1991-aprilie 2007, respectiv cu suma de 7955,77 lei.
A fost omologat raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experți tehnici judiciari, și, sub aspectul evaluării.
S-a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie asupra bunului imobil mai sus menționat, astfel:
RECALMANTĂ:
S-a atribuit în lotul reclamantei, în natură, apartamentul compus din două camere, baie, bucătărie, debara și balcon situat în Târgu-J, str. - -,.2,.1,.4,.12. județul G, în valoare de 161.963. lei RON.
Valoare cuvenită: 88.937,27 lei.
- din valoarea de circulație a apartamentului, respectiv suma de 80.981,50 lei.
- valoarea actualizată a sumei de 101.800 lei ROL (10,18 lei RON), cu indicele de inflație, în perioada martie 1991-aprilie 2007, respectiv cu suma de 7955,77 lei
Valoare atribuită: 161.963 lei.
Obligă reclamanta să achite pârâtului cu titlu de sultă suma de 73.025.73 lei.
PÎRÎT:
Valoare cuvenită: 73.025.73 lei.
- din valoarea de circulație a apartamentului, respectiv suma de 80.981,50 lei, din care se scade suma de 7955,77 lei, cu care s-a majorat lotul reclamantei.
Valoare atribuită: 0 lei.
Primește cu titlu de sultă de la reclamanta suma de 73.025.73 lei.
Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul la plata a sumei de 225 lei cheltuieli de judecată și s-a luat act de renunțarea părților la partajarea bunurilor mobile, conform precizării de la fila 58 din dosar.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, cu motivarea că instanța a interpretat eronat probatoriul administrat și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale, referitoare la partajarea bunurilor comune.
O primă critică s-a referit la prețul stabilit prin expertiză pentru apartamentul în litigiu, pe care apelantul l-a considerat mult sub valoarea de circulație actuală, stabilit fără criterii obiective și fără o justificare a coeficienților de majorare, critici aduse și raportului efectuat în urma încuviințării contraexpertizei, cu mențiunea că au fost omise de la evaluare îmbunătățirile constând în centrală termică și geam termopan, de care formal s-a ținut cont la expertiza inițială.
O altă critică s-a referit la faptul că deși s-a reținut contribuția egală a părților la dobândirea apartamentului, a fost majorat arbitrar lotul reclamantei cu suma de 7955,72 lei deși s-a făcut dovada unei contribuții egale a soților la cheltuielile comune, inclusiv în privința restituirii creditului luat în vederea achiziționării apartamentului, astfel că reținerea sumelor reprezentând ratele pe ștatul de plată al reclamantei nu este de natură să conducă la concluzia că aceasta exclusiv ar fi suportat cota parte din credit.
A mai criticat sentința și sub aspectul formării loturilor în sensul că avându-se în vedere prețul subevaluat al apartamentului, acest imobil trebuia inclus în lotul său, cu obligarea de a plăti sultă reclamantei.
Prin decizia civilă nr.487din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorjs -a respins ca nefondat apelul declarat de pârât.
Instanța de apel a motivat că este corectă soluția adoptată de prima instanță, întrucât reținerea unei contribuții egale a părților la dobândirea bunurilor comune, nu exclude majorarea lotului reclamantei cu suma achitată exclusiv de aceasta pentru plata ratelor apartamentului, ce reprezintă un drept propriu de creanță față de pârât.
Referitor la evaluarea apartamentului s-a argumentat că prețul stabilit prin raportul întocmit de cei trei experți este fundamentat tehnic, că include îmbunătățirile aduse apartamentului, constând în instalație de încălzire centrală termică și tâmplărie termopan, valoarea de circulație fiind stabilită în funcție de zonă, de uzură, de suprafața acestuia, de starea apartamentului care necesită lucrări de igienizare și reparații - astfel că reprezintă valoarea reală a imobilului.
S-a reținut a fi neîntemeiat și motivul de apel privitor la atribuirea apartamentului, tribunalul reținând că majorarea lotului reclamantei cu suma achitată de aceasta pentru rambursarea împrumutului contractat de părți - justifică repartizarea apartamentului în lotul acesteia după criteriul sultei datorate.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul invocând motivele prevăzute de art.304 pct.7 și 9 din codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea primului motiv de recurs,prin care s-a susținut că decizia cuprinde motive contradictorii, s-a argumentat că reținând o contribuție egală a părților la dobândirea apartamentului - instanța nu mai putea să dispună majorarea lotului reclamantei cu suma reprezentând ratele din prețul apartamentului.
În sprijinul celui de-al doilea motiv de recurs, privitor la nelegalitatea deciziei, recurentul pârât a adus următoarele argumente:
Apartamentul s-a dobândit în timpul căsătoriei - fiind bun comun de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare - astfel că în masa partajară urma a fi trecut întregul apartament la valoarea lui de circulație și odată stabilită valoarea de circulație a apartamentului, se stabilește contribuția părților la plata avansului și la achitarea ratelor de împrumut, iar nu separat contribuția pentru plata avansului și a ratelor pentru că s-ar ajunge ca avansul să aibă regimul juridic al bunului comun, iar ratele să constituire bun propriu al reclamantei.
Pentru a se reține o cotă de contribuție mai mare a intimatei la dobândirea apartamentului, instanțele trebuiau să indice probele relevante iar nu argumente contrare legii, respectiv că ratele au fost achitate exclusiv de către reclamantă prin rețineri lunare din salariu.
A accepta această argumentare înseamnă a stabili regimul juridic de bun propriu al salariului contrar legii și doctrinei, salariul nefiind enumerat prin lege în categoria bunurilor proprii.
Pe de altă parte s-ar fi putut proceda la majorarea lotului reclamantei cu valoarea ratelor reținute din salariu doar dacă veniturile obținute de recurent nu ar fi fost afectate gospodăriei comune ori în situația în care soții erau separai în fapt în perioada achitării ratelor nu și în situația conviețuirii acestora, când uzanța era ca reținerea ratelor să se facă doar din salariul unuia dintre soți, celălalt figurând ca debitor garant.
Singura rațiune a majorării lotului valoric al reclamantei a fost ca să constituie un criteriu pentru instanțe în atribuirea apartamentului în lotul reclamantei, în lipsa oricăror alte criterii dintre cele precizate de art-.6739pr.civ.
În final, recurentul pârât a solicitat atribuirea apartamentului în lotul său, arătând că reclamanta realizează în prezent venituri mai mari care i-ar permite să-și achiziționeze un alt apartament.
Recursul este nefondat.
Decizia atacată cu recurs nu conține considerente contradictorii. Dimpotrivă, în motivarea deciziei se precizează că reținerea unei contribuții egale a soților la dobândirea bunurilor comune nu exclude majorarea lotului valori al unuia dintre soți cu contribuția exclusivă la plata unei datorii comune.
Instanța de apel a avut în vedere considerentele sentinței prin care prima instanță a argumentat reținerea pe de o parte a unor cote contributive egale ale soților la dobândirea apartamentului și majorarea lotului valoric al reclamantei cu valoarea ratelor rambursate din împrumutul contractat de soți pentru plata prețului apartamentului, printr-un raționament logic lipsit de contradicții.
S-a argumentat că prima instanță nu a reținut o contribuție de 90 % a reclamantei la dobândirea apartamentului, așa cum aceasta a solicitat prin acțiune pentru că nu s-a achitat prețul de piață al apartamentului, ci prețul reglementat prin Decretul -Lege 61/90.
S-a reținut că apartamentul nu a fost cumpărat la prețul de circulație practicat pe piață ci la un preț mult inferior stabilit printr-o metodologie reglementată prin.Lg.61/1990astef că reținerea unei cote contributive mai mari a reclamantei la dobândirea apartamentului calculată din prețul de circulație actual al apartamentul, ar fi constituit o inechitate pentru că părțile nu au plătit prețul real ci unul subvenționat în scopul ajutării ambilor soți dar că trebuia reținută contribuția mai mare a acesteia la achitarea datoriei comune a soților.
Pe baza probatoriului administrat în cauză, instanțele au stabilit că suma de 101.800 lei a fost achitată exclusiv de către reclamantă care realiza venituri mai mari decât pârâtul, astfel că se impunea majorarea lotului acesteia cu valoarea actualizată a sumei ca urmare a inflației din perioada martie 1991 - aprilie 2007 - de 7955,77 lei.
Și sub aspect juridic se justifică soluția adoptată de instanțe - întrucât trebuie făcută distincția dintre activul, pasivul patrimoniului și dintre contribuția soților la dobândirea bunurilor comune și la plata datoriilor.
Împrumutul contractat împreună de soți pentru plata ratelor din prețul apartamentului constituie o datorie comună, și cum reclamanta a suportat într-o cotă mai mare rambursarea ratelor din împrumut, a dobândit un drept de creanță față de pârât pentru recuperarea diferenței ce revenea acestuia din datoria comună.
Instanțele nu au reținut o altă natură a veniturilor salariale ale reclamantei decât cea de bunuri comune, și nici nu au stabilit cote contributive distincte ale soților din avansul și ratele din prețul apartamentului - cum susține recurentul, astfel că aceste critici aduse deciziei sunt neîntemeiate.
În privința atribuirii apartamentului reclamantei, instanțele au justificat-o prin valoarea sultei pe care și-o datorează soții.
Cum pârâtul recunoaște că reclamanta realizează și în prezent venituri mai mari, iar pe de altă având în vedere că lotul valoric al acesteia este mai mare - prezintă mai multe garanții de solvabilitate și de a achita sulta datorată pârâtului. astfel că se justifică modalitatea de atribuire a apartamentului în lotul acesteia.
Prin urmare, nu se poate reține nici incidența art.304 pct.9 pr.civ. fiind corect aplicate. dispozițiile legale.
Față de aceste considerente, nu se constată temeiuri de modificare a deciziei, urmând a se respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 487 din data de 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 2853 din data de 11 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
06.05.2009
Red.jud.-
Trehn.MC/2 ex.
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Stela Popa
← Divort. Decizia 173/2009. Curtea de Apel Craiova | Divort. Decizia 755/2009. Curtea de Apel Craiova → |
---|