Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 68/2008

Ședința publică de la 22 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție

JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica

JUDECĂTOR 3: Marius Aurel

Grefier Creța

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 270/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, având ca obiect partaj bunuri comune.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au răspuns:

- recurent Pârât - personal lipsind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Față de împrejurarea că părțile nu mai au alte cereri instanța în baza art. 150. declară închisă etapa dezbaterilor și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurentul arată că la pag. 244 sunt datorii de 12400 lei care nu sunt datorii comune. Mai arată că din două evaluări a luat 19.000 lei iar casa a doua este nouă. El solicită partajul la bunuri și nu la imobile. Cu privire la autoturism acesta este vechi.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Constată că prin sentința civilă nr.1479/2008 pronunțată de Judecătoria Hunedoaras -a admis în parte, acțiunea civilă principală formulată de reclamantul domiciliat în P, strada - -,. 3,. 1,. 10,. 66 județul H în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în,-, județul H, cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional în contradictoriu cu pârâtul-reclamant reconvențional precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta în interes propriu, și în consecință:

S-a constatat că imobilul situat în,- județul H, înscris în CF nr. 349- 988, construcție veche, este compus din camera 1 în suprafață de 15,80 mp, camera 2 în suprafață de 11,00 mp, camera 3 în suprafață de 15,47 mp, bucătărie în suprafață de 7,60 mp, baie în suprafață de 4,96 mp și coridor în suprafață de 6,75 mp.

S-a constatat că pe acest imobil este edificată și o construcție nouă compusă din cameră în suprafață de 16,50 mp, magazie și WC în suprafață de 21,12 mp și șopron în suprafață de 8,50 mp, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit în cauză de expert ( fila 133-144 dosar).

Valoarea de circulație a construcției noi este de 26.801 lei.

S-a dispus notarea construcțiilor în cartea funciară.

S-a constatat că reclamantul reconvențional împreună cu intervenienta în interes propriu au dobândit sub durata căsătoriei, cu contribuție de parte fiecare bunuri imobile și mobile:

1.-imobil, construcție nouă situat în,-, județul H, imobil ce se va nota în CF 349- 988,

În valoare de 26.801 lei

2.-colțar cu două fotolii și canapea în valoare de 550 lei

3.-bibliotecă cu 800 de volume în valoare de 450 lei

4.-două televizoare color marca Philips în valoare de 600 lei

5.-un receiver cu antenă satelit în valoare de 500 lei

6.-mobilă bucătărie, mașină se spălat vase, aragaz electric cu plită de sticlă, cuptor electric, frigider, chiuvetă inox cu baterie monobloc

În valoare de 2250 lei

7.-mașină de spălat în valoare de 400 lei

8.-aspirator

în valoare de 200 lei

9.-trei dulapuri haine, trei noptiere, trei comode în valoare de 1400 lei

10.-două covoare persane lână, trei carpete și două mochete

În valoare de 400 lei

11.-două mașini de cusut industriale( liniară și triploce)

În valoare de 2200 lei

12.-mașină cu cusut și brodat în valoare de 400 lei

13.-o mașină croi în valoare de 200 lei

14.-o bicicletă în valoare de 300 lei

15.-un autoturism Opel Astra în valoare de 6650 lei

16.-un aparat sudură în valoare de 150 lei

17.-o menghină în valoare de 100 lei

18.-un flex în valoare de 200 lei

19.-un polizor cu două pietre în valoare de 150 lei

20.-10 bucăți lenjerie pat, 5 plapume și 10 perne în valoare de 225 lei

21.- robot de bucătărie marca în valoare de 260 lei

22.-două scaune tapițate cu în valoare de 50 lei

23.-400 ml de furtun de și pentru irigații în valoare de 125 lei

24.-roabă de tablă în valoare de 75 lei

25.-servicii de cafea, vase, oale de 10-20kg, trei damigene de 30-50

În valoare de 450 lei

S-a constatat că părțile au dobândit sub durata căsătoriei un cîine pechinez în valoare de 100 lei și un cîine în valoare de 100 lei.

Valoarea bunurilor mobile și imobile dobândite de părți sub durata căsătoriei este de 45.486 lei.

S-a constatat că părțile au contractat sub durata căsătoriei o datorie comună în sumă de 12.316 lei.

S-a dispus sistarea comunității de bunuri prin formarea de loturi după cum urmează:

Lotul I s-a atribuit reclamantului reconvențional și este format din bunurile identificate la pozițiile 2;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13;14;15;16,17;18;19;20;21;22;23;24;25, în valoare de 18.035 lei.

Lotul II, s-a atribuit intervenientei în interes propriu și este format din bunurile identificate la pozițiile 1( imobil construcție nouă situat în,-, județul H, înscris în Cf nr. 349, nr. topo 988) și 3.

Tot în lotul intervenientei în interes propriu a fost inclus cîinele pechinez în valoare de 100 lei și cîinele în valoare de 100 lei.

Valoarea bunurilor atribuite în lotul intervenientei în interes propriu este de 27.451 lei.

Pentru egalizarea loturilor a fost obligată intervenienta în interes propriu să achite reclamantului reconvențional suma de 4708 lei.

Totodată a fost obligat reclamantul-reconvențional să achite interveneientei în interes propriu suma de 6158 lei ce reprezintă cota de parte din datoria contractată de părți sub durata căsătoriei.

A fost obligată intervenienta în interes propriu să a chite reclamantului reconvențional suma de 1410,67 lei reprezentând împrumut nerestituit.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al intervenientei în interes propriu asupra imobilului - construcție nouă edificat pe imobilul- teren înscris în CF nr. 349- 988, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert.

S-a instituit în favoarea reclamantului reconvențional un

drept de retenție asupra imobilului, construcție nouă, edificat în CF nr. 349- 988, până la achitarea integrală a sultei și a datoriei în sumă totală de 6118,67 lei, de către intervenienta în interes propriu.

S-a dispus evacuarea pârâților reclamanți reconvenționali

și din imobilul, construcție veche, situat în,- județul H, imobil înscris în CF nr. 349- 988.

A fost obligat pârâtul-reclamant reconvențional să-

restituie intervenientei în interes propriu bunurile proprii, după cum urmează:

-o haină din albă;

-un palton de stofă;

-două perechi de cizme din piele;

-două tablouri pictate de;

-o haină neagră de astrahan;

S-a respins, în rest, atât acțiunea principală, cât și cererea

reconvențională precum și cererea de intervenție în interes propriu.

S-au compensat în întregime cheltuielile de judecată ale reclamantului

și ale pârâtului, și numai parțial cheltuielile de judecată ale intervenientei în interes propriu precum și ale reclamantului reconvențional și a fost obligat intervenienta la plata către reclamantul reconvențional a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel referindu-se la probele administrate, prima

instanță a reținut și motivat că:

Prin procesul verbal de licitație încheiat la data de 31 mai 2007 de

executorul judecătoresc în dosarul execuțional 61/2007 și actul de adjudecare, a fost adjudecat în favoarea reclamantului imobilul situat în,-, înscris în Cf 349- 988.

Deși în cartea funciară este notat imobil-casă cu două camere, curte și grădină în suprafață totală tabulară de 2878 mp, din raportul de expertiză tehnică în construcții, efectuat în cauză de expert rezultă faptul că, pe imobilul teren sunt edificate două corpuri de clădire, unul vechi și un altul nou construit în 2005.

Imobilul vechi, înscris în CF nr. 349, nr. topo 988, conform planșei anexate la Autorizația pentru executarea de lucrări nr. 20/1596/10.04.1967, clădirea se compune din 2 camere, ( actuala bucătărie), bucătărie ( camera 3 ), baie și coridor( anexa 2 la raportul de expertiză), iar conform destinației actuale a încăperilor, locuința este compusă din 3 camere, bucătărie, baie, și hol.

Imobilul nou, edificat în anul 2005, reprezintă un corp de sine stătător, a fost edificat în anul 2005 în baza autorizației de construcție nr. 28/28.09.2005, este construit pe fundații din beton ciclopian, structura de rezistență din zidărie din cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din azbociment ondulat. Este compusă din cameră, cu rol de bucătărie de vară și magazie și are o valoare de circulație de 26.801 lei.

Deși pârâtul - reclamant reconvențional susține că obiect al garanției imobiliare l-a făcut numai imobilul, astfel cum a fost notat în cartea funciară, raportul de evaluare a proprietății imobiliare, situată în localitatea,-, județul H, întocmit de evaluator A la cererea SRL, la data inscripționării ipotecii, vorbește indubitabil de faptul că obiect al garanției reale l-a făcut imobilul compus din trei camere, hol, baie și bucătărie( fila 115-120 dosar).

Mai mult martorul, proprietar al imobilului la data achiziționării acestuia de și soția sa ( actual ) menționează că, la data înstrăinării imobilul construcție veche avea adăugată partea nou construită, cele două reprezentând un tot unitar( fila 100 dosar).

În această situație cererea pârâtului reclamant reconvențional în sensul de a i se recunoaște un drept de creanță în limita valorii, în sumă de 20.123 lei, reprezentată de corpul nou de clădire adăugit la cel vechi, s-a apreciat ca neîntemeiată.

, însă obiect al licitației nu l-a făcut corpul nou de clădire, edificat în anul 2005 de foștii soți și ( actuala ), aspect recunoscut și de reclamant.

Reclamantul reconvențional susține că are un drept exclusiv asupra imobilului construcție nouă edificat, după cum arată din banii primiți de la fosta soție și mama sa, iar intervenienta în interes propriu susține că are împreună cu fostul soț un drept de coproprietate devălmașă, în cotă de parte fiecare.

Cum pârâtul - reclamant reconvențional nu a depus dovezi pertinente în dovedirea celor susținute iar intervenienta în interes propriu a dovedit, cu prisosință contribuția sa, instanța a conchis că asupra imobilului nou edificat, în valoare de 26.801 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză tehnică în construcții întocmit în cauză, atât pârâtul -reclamant reconvențional cât și intervenienta în interes propriu, fosta sa soție au un drept de coproprietate în cotă de parte fiecare.

Așa fiind mai întâi instanța a constatat din ce se compune construcția veche și construcția nouă, și a dispus notarea construcțiilor în Cartea Funciară, iar în temeiul disp. art. 480. civil a dispus evacuarea pârâtului reclamant reconvențional și a pârâtei din imobilul construcție veche și teren. S-a mai reținut apoi că din probele administrate mai rezultă faptul că pârâtul reclamant-reconvențional împreună cu intervenienta (fostă ) au dobândit, sub durata căsătoriei și bunurile mobile menționate în dispozitiv, a căror valoare de circulație s-a apreciat ca fiind media aritmetică a valorilor susținute de părți, după cum acestea au achiesat în fața instanței, precum și un câine și un câine pechinez în valoare de câte 100 lei fiecare.

Valoarea totală a bunurilor comune dobândite de reclamantul și intervenienta este de 45.486 lei.

S-a mai reținut apoi că din actele depuse la filele 244-246 din dosar mai rezultă că foștii soți au contractat sub durata căsătoriei o datorie comună de 12.316 lei, pe care conform titularului contractelor de credite, este obligată s-o restituie intervenienta.

Suma de 734,02 lei nu s-a considerat datorie comună cu motivarea că reprezintă cheltuielile de întreținere achitate de reclamantul reconvențional pe durata de folosință a imobilului, iar acestea sunt proporționale cu cota de consum efectuată.

La formarea loturilor s-a avut în vedere situația juridică a imobilului bun comun, poziția părților față de titularul dreptului de proprietate asupra imobilului teren înscris în CF 349- 899 precum și situația litigioasă, dar și faptul că, de la data separării în fapt a părților, bunurile mobile au rămas în posesia pârâtului reclamant reconvențional, numit și sechestru judiciar prin sentința civilă nr. 3375/2006 pronunțată de Judecătoria Hunedoara.

Pentru considerentele arătate s-au admis doar în parte acțiunea principală, cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu conform dispozitivului, respingându-se în rest.

Soluția privind cheltuielile de judecată s-a motivat în temeiul disp. art. 274 și 275.proc. civilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul-reclamant reconvențional, cale de atac ce a fost recalificată apel.

Prin decizia civilă nr. 270/A/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Civilă a fost admis ca fondat apelul declarat de pârâtul reclamant reconvențional, a fost schimbată parțial sentința atacată în sensul că a fost respins capătul de cerere de intervenție privind obligarea reclamantului reconvențional de a achita intervenientei în interes propriu suma de 6.158 lei reprezentând cota de părți din datoria contractată de părți sub durata căsătoriei. Au fost menționate în rest dispozițiile sentinței atacate. Intimata a fost obligată să plătească apelantului suma de 205,30 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel.

În motivarea acestei decizii Tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantul a dobândit proprietatea asupra imobilului construcție veche prin adjudecarea la licitație, iar potrivit disp.art.516 pct. 8.proc. civ. pentru adjudecător, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesia acestuia din urmă.

Așa fiind, în mod corect a fost promovată o acțiune în evacuare pentru dobândirea posesiei imobilului adjudecat, nefiind necesară o acțiune în revendicare.

2. Imobilul construcție nouă a fost edificat în anul 2005(filele 25 și

27-43), în timpul căsătoriei părților( filele 156-157) prin urmare i se aplică prezumția comunității de bunuri instituită de art.30 din Codul familiei, pe care pârâtul-apelant nu a reușit s-o răstoarne, el nefăcând dovada că acest bun a fost dobândit cu banii lui proprii.

Intervenienta a dovedit însă contribuția ei bănească la achiziționarea imobilului construcție veche și la edificarea imobilului construcție nouă, în anul 2005, prin vânzarea casei din, fostă bunul ei propriu și prin primirea sumei de 40.000 lei RON contravaloarea părții sale din moștenire (filele 196-197, 215).

Așa fiind, în mod corect imobilul construcție nouă a fost inclus în masa bunurilor comune ale foștilor soți și, critica din apel în sensul contribuției exclusive a pârâtului la edificarea acestuia și solicitarea de a fi intabulat acest imobil pe numele său fiind neîntemeiată.

Neîntemeiată este și susținerea apelantului că reclamantul nu ar fi achiziționat la licitație camera nr. 3 și coridorul din imobilul construcție veche și solicitările acestuia de a fi obligat reclamantul să îi plătească contravaloarea lor de 20.123 lei și să se instituie un drept de retenție până la plata acestei sume.

Din raportul de expertiză tehnică de construcții întocmit de expertul (fila 137) și din autorizația de construcție eliberată în anul 1967(fila 54) rezultă că imobilul construcție veche a fost construit în etape, ultima construcție, fiind efectuată în anul 1967 când s-a mai construit o încăpere la capătul coridorului, actuala.

După anul 1967 nu s-au mai adus modificări casei vechi sub aspectul suprafeței și a numărului de încăperi, dar unele dintre ele au primit o destinație diferită. Astfel, bucătăria inițială a fost transformată într-o cameră devenind camera nr. 3, iar cămara inițială a fost transformată în bucătărie. Așadar, coridorul și actuala camera 3 existau din anul 1967.

Martorul (fila 100) cel care a vândut casa veche foștilor soți (fila 216) a declarat că aceasta se compunea din trei camere, bucătărie, baie și, că acea clădire avea o parte veche și o parte nouă ce formau un tot unitar, construcția veche fiind formată din două camere, holul și bucătăria, iar ce se vedea construit nou era o cameră și B și doi metri de hol, construcția nouă apărând ca o extindere a vechiului imobil.

În raportul de evaluare întocmit de SC " EXPERT" SRL se descrie imobilul ipotecat pentru garantarea împrumutului ca fiind casa veche compusă din 3 camere, hol, baie și bucătărie și teren de 2.878 mp(filele 98, 116).

Faptul că în cartea funciară (fila 13) și în procesul-verbal de licitație și actul de adjudecare (filele 3,4) se menționează că s-a vândut la licitație casa compusă din 2 camere, bucătărie, baie, curte și grădină total 2878 mp nu poate conduce la altă concluzie întrucât cartea funciară se referă la situația imobilului cu destinația încăperilor din anul 1967. În cartea funciară nu trebuie înscrise aspecte privind schimbarea temporară a destinației anumitor încăperi ale imobilului, în condițiile în care structura imobilului a rămas neschimbată.

Așa fiind, la licitație publică reclamantul a cumpărat imobilul casă veche care a fost ipotecat și cu privire la care s-a făcut evaluarea imobilului care cuprinde și camera nr.3 și coridorul.

3. Critica privind valoarea autoturismului Opel Astra este de asemenea neîntemeiată.

Este adevărat că în contractul de la fila 210 valoarea acestuia apare de 5.150 RON, dar la interogatoriu intervenienta a apreciat valoarea autoturismului la 8.000 lei, pârâtul a apreciat-o la 5.300 lei(fila 192) iar în încheierea de ședință din data de 28 mai 2008 părțile au convenit ca valoarea bunurilor mobile să se stabilească prin efectuarea mediei aritmetice între valorile solicitate și cele recunoscute la interogatoriu. În speță, media aritmetică între valoarea de 8.000 lei solicitată de intervenientă și 5.300 lei recunoscută de pârât este de 6.650 lei. Solicitarea apelantului de a fi obligată intervenienta să-i predea actele mașinii constituie o cerere nouă, formulată pentru prima dată în apel, ceea ce este inadmisibil.

4. Cu privire la modalitatea de atribuire a bunurilor, critica este de

asemenea neîntemeiată. Loturile au fost judicios formate, având în vedere că de la data divorțului toate bunurile mobile au rămas în posesia pârâtului (fila 161), care a fost și desemnat de către instanță administrator-sechestru (filele 158-160) și căruia îi este imputabilă uzura lor până la partaj.

5. Suma de 734,02 lei în mod corect nu a fost considerată datorie

comună întrucât reprezintă cheltuielile de întreținere a imobilului efectuate pe perioada cât intervenienta nu a folosit imobilul ea fiind alungată din imobil din 29.09.2006 și nevoită să se cazeze împreună cu minora în adăpostul public aflat în subordinea serviciului Public Local de Asistență Socială al Consililui Local (fila 234).

6. Întemeiată este însă critica vizând obligarea apelantului la plata către intervenientă a sumei de 6.158 lei, reprezentând cota de 1/ 2 parte din datoria comună.

Această sumă a fost solicitată doar prin precizarea cererii de intervenție depusă după închiderea dezbaterilor în termenul de pronunțare (fila 244) și nu a fost pusă în discuția părților. Prin urmare, cum acea sumă nu a făcut obiect al dezbaterilor la prima instanță, se impune respingerea capătului de cerere de intervenție în privința ei, intervenienta având posibilitatea solicitării ei prin acțiune separată.

7. Neîntemeiată este și critica privind cheltuielile de judecată, care au fost corect compensate în măsura în care atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională și cererea de intervenție au fost admise în parte.

La prima instanță pârâtul a solicitat de la intervenientă numai suma de 1410,67 lei cu titlul de împrumut nerestituit(filele 195 și 238) și atât i s-a acordat iar intervenienta nu a declarat apel.

8. Neîntemeiată este critica vizând împrumutul nerestituit.

În apel ( fila 3 verso ) pârâtul solicită suplimentarea acestei datorii

la suma de 2340 lei, arătând, ca la fond, că împrumutul contractat de intervenientă îl achită mama apelantului. Prin urmare, calitate procesuală activă pentru a solicita această sumă o are mama apelantului și nu apelantul.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen pârâtul reclamant reconvențional solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a deciziei atacate, conform motivelor invocate, cu obligarea intimatei interveniente la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului recurentul arată că în mod greșit s-a reținut de către instanța de apel valoarea autoturismului Opel ca fiind de 6.600 lei, deoarece la instanța de fond a depus contractul de vânzare cumpărare din care a rezultat că valoarea acestui autoturism este de 5.100 lei. Chiar dacă a fost de acord ca valoarea bunurilor mobile să se stabilească prin medie aritmetică, aceasta nu și în ce privește autoturismul.

Recurentul solicită să nu fie obligat să plătească o sultă pentru cele două mașini de cusut industriale în valoare de 2.200 lei deoarece acestea sunt defecte și oricum nu le poate folosi. În aceeași situație se află și alte bunuri: aparat sudură, flex și furtun irigații. Solicită ca intimată să fie obligată să-i plătească suma de 2675 lei reprezentând valoarea acestor bunuri.

Se mai solicită de către recurent a se modifica sentința civilă în sensul de a se constata contribuția exclusivă a sa la construirea imobilului din anul 2005 și a i se atribui acest imobil fără a fi obligat la plata vreunei sulte. Arată că din probele administrate s-a dovedit că intimata nu a avut nici o contribuție la construirea acestui imobil.

În drept a invocat disp. art. 299-316 Cp.civ.

Prin întâmpinarea depusă reclamantul a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtul recurent, în baza art. 115-118.civ.

Cod Penal

Intimata intervenientă în nume propriu a depus o cerere de aderare la recurs și întâmpinare arătând că înțelege să depună o cerere proprie prin care solicită schimbarea hotărârii atacate.

Referitor la recursul pârâtului solicită respingerea acestuia.

Curtea de Apel examinând recursul declarat de pârâtul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu constată că acesta este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:

În ce privește valoarea autoturismului Opel:

Așa cum a constatat și instanța de apel la termenul din 28 mai 2008 la instanța de fond părțile au convenit ca valoarea bunurilor mobile să se stabilească prin efectuarea mediei aritmetice între valorile solicitate, inclusiv în ce privește autoturismul Opel, ajungându-se astfel la valoarea de 6.600 lei, valoare acceptată de recurent, astfel că sub acest aspect recursul este nefondat.

Referitor la atribuirea unor bunuri mobile din masa partajabilă, respectiv mașinile de cusut, flexul și furtunul de irigații se constată că în mod corect instanța de fond le-a inclus în lotul ce-i revine recurentului deoarece acestea s-au aflat în posesia recurentului și nu are nici o relevanță starea lor, decât sub aspectul valorii, pe care recurentul nu a contestat- De altfel, în apel recurentul nu a solicitat scoaterea acestor bunuri din propriul lot, astfel că și sub acest aspect recursul este nefondat.

În ce privește imobilul edificat în anul 2005, recurentul nu a făcut dovada contribuției exclusive la construirea acestuia, dar din probele administrate a rezultat că intimata a contribuit cu banii rezultați din vânzarea unei case din și primirea sumei de 40.000 lei dintr-o moștenire. În mod corect instanțele au constatat că nu a fost răsturnată prezumția comunității de bunuri și au inclus acest imobil în masa bunurilor partajabile, astfel că și sub acest aspect recursul pârâtului este nefondat.

În ce privește cererea de aderare la recurs formulată de intimata intervenientă în nume propriu Curtea de Apel constată că intimata intervenientă nu a atacat hotărârea instanței de fond cu apel, astfel că cererea de aderare la recurs este inadmisibilă.

Față de cele expuse, în baza art. 312.civ.Cod Penal recursul pârâtului va fi respins ca nefondat, iar cererea de aderare la recurs a intimatei interveniente va fi respinsă ca inadmisibilă.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 270/A/10.12.2008 de Tribunalul Hunedoara - Secția Civilă.

Respinge ca inadmisibilă cererea de aderare la recurs a intervenientei.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 22 Iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Creța

Red.

Tehnored. COM/2ex. 02.07.2009

,

Președinte:Sanda Trif
Judecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Alba Iulia