Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 9/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr. 7435,-
DECIZIA NR. 9
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
- -
Grefier - escu
Pe rol fiind judecarea contestației în anularea deciziei civile nr.801 din 28 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de contestatorii și, ambii cu domiciliul ales la Cabinetul Av. cu sediul în B,-, cod poștal -, județul B, în contradictoriu cu intimata - cu sediul în B, sector 1,-, cod poștal -.
Cerere timbrată cu 12,00 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței nr.-/03.12.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,3 lei, ce au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata - B reprezentată de consilier juridic G, lipsind contestatorii pârâți și și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că intimata - Bad epus la dosar întâmpinare.
Totodată, se învederează instanței că s-a atașat dosarul de fond nr- al Curții de Apel Ploiești.
Consilier juridic G, având cuvântul pentru intimata -, declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatei în dezbaterea contestației.
Consilier juridic G, având cuvântul pentru intimata - C, solicită în principal respingerea contestației în anulare, ca tardiv formulată, iar în subsidiar solicită respingerea contestației în anulare, ca nefondată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.317-318 cod pr.civilă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
URTEA
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamanta - Bac hemat în judecată pe pârâții și solicitând să se dispună partajarea, în cote de, a bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei, prin atribuirea în natură a acestora către pârâta.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că are calitatea de creditor personal al debitoarei, care are obligația de a-i plăti suma de 63.898,70 lei(RON), cu ultim termen scadent 31.12.2004, sumă ce rezultă din bilete de ordin investite cu formulă executorie, emise la data de 15.12.2004 pentru suma de 24.675 lei și la data de 31.12.2004 pentru suma de 20.000 lei.
A mai susținut reclamanta că debitoarea nu a achitat de bună voie suma de 63.898,70 lei, astfel încât, a fost nevoită să ceară Biroului Executorului Judecătoresc să procedeze la executarea silită, prin urmărirea bunurilor debitoarei.
Reclamanta a mai arătat că pârâta deține bunuri mobile în coproprietate cu soțul său, pârâtul, respectiv două construcții, locuințe din cărămidă, prima compusă din 3 camere, hol, și dependințe, iar a doua compusă din 2 camere, hol, și dependințe, precum și un teren în suprafață de 1.000 mp pe care se află situate cele două construcții, valoarea estimativă a acestora fiind de 60.000 lei.
Pe baza probatoriilor administrate, prin încheierea de admitere în principiu din 10.04.2008, instanța de fond a admis în principiu acțiunea formulată de creditoarea - cu privire la partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei de pârâții și, a constatat că soții au avut o contribuție de fiecare la dobândirea, în timpul căsătoriei, a următoarelor bunuri: o casă de locuit construită din paiantă în anul 1962, în suprafață de 52 mp, anexe gospodărești în suprafață de 66 mp, teren construcții în suprafață de 886 mp, teren extravilan în suprafață de 4.500 mp, teren vie în suprafață de 500 mp, toate imobilele fiind situate în comun a Z, județul
Prin sentința civilă nr. 6337 pronunțată la data de 13.11.2008, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - B împotriva pârâților și și s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de pârâții și în timpul căsătoriei prin omologarea raportului de expertiză construcții întocmit de expert -, în varianta I și a raportului de expertiză în specialitatea cadastru întocmit de expert, în varianta a II-a, modificată de instanță.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în speță, sunt întrunite condițiile art.30 din Codul Familiei și art.33 alin.2 din Codul Familiei, iar la stabilirea loturilor s-a ținut seama că partajarea bunurilor comune dobândite de pârâții și în timpul căsătoriei se face la cererea creditorului personal al pârâtei, astfel încât, creditorul să-și poată realiza creanța.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții și care au susținut că motivarea sentinței este dată cu aplicarea greșită a legii, invocând excepția autorității de lucru judecat, potrivit sentinței civile nr. 3120/2007 pronunțată de Judecătoria Buzău, din care rezultă că între aceleași părți și în aceeași calitate s-a purtat o altă judecată având același obiect.
Printr-un alt motiv de apel, pârâții au susținut că motivarea în drept pe care se întemeiază hotărârea apelată nu constituie temeiuri aplicabile în acțiunea dedusă judecății, indicându-se ca temei de drept art. 33 alin.2 pr.civilă.
În fine, printr-un ultim motiv de apel s-a susținut că instanța a aplicat greșit legea în privința avalizării titlului de credit în discuție.
Astfel, s-a susținut că debitoarea, care s-a obligat prin titlul de credit pe care l-a emis, nu se poate obliga a doua oară prin aval, normele privitoare la aval fiind norme imperative de reglementare, iar nu de interpretare, astfel că, mențiunile înscrise nu se pot interpreta nici de instanță, nici de părțile raportului juridic.
Prin decizia nr. 76 pronunțată la 9 martie 2009, Tribunalul Buzăua respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâți împotriva sentinței civile nr.6337 din 13.11.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău, în contradictoriu cu reclamanta -
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că este neîntemeiat primul motiv de apel, întemeiat pe dispozițiile art.1201 Cod Civil, în sensul că există autoritate de lucru judecat, întrucât din cuprinsul sentinței nr. 3120/2007, raportat la cererea formulată în cauza de față, rezultă că nu sunt întrunite, cumulativ, cele trei condiții privind autoritatea de lucru judecat. Astfel, primul proces a avut ca obiect o acțiune pauliană, întemeiată pe dispozițiile art.975 Cod Civil, ce reprezintă un mijloc juridic prin care creditorul poate ataca actele juridice încheiate de debitor în frauda dreptului său, iar acțiunea de față se întemeiază pe dispozițiile art.974 Cod Civil, deci nu există identitate de cauză, respectiv de temei legal.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, instanța a apreciat că este nefondat, arătându-se că, deși în sentința apelată, la pagina 5, aliniatul 4, s-a redactat din eroare pr.civilă, în loc de Codul Familiei, această greșeală materială a fost acoperită prin motivarea corectă în drept a hotărârii, respectiv la pagina 6, aliniatul 2, unde se precizează că instanța, în baza art.33 alin.2 Codul Familiei, va admite cererea formulată de reclamanta -
Neîntemeiat a fost apreciat și cel de-al treilea motiv de apel, prin care se susține că avalul nu există și, implicit, obligația de garanție a pârâtei, în cazul biletului de ordin emis de - Z în favoarea - B la data de 31.12.2004, cu scadență la data de 13.04.2005, pentru suma de 200.000.000 ROL, deoarece, chiar dacă din eroare la rubrica privind numele avalului s-a trecut numele pârâtei, care de fapt avea calitatea de avalist, iar la rubrica privind numele avalistului s-a trecut Societatea Agricolă, care avea de fapt calitatea de avalizat, prin faptul că pârâta a semnat biletul la ordin la semnătura avalistului, aceasta și-a asumat în mod clar obligația de garanție.
S-a mai arătat că, după cum se poate observa și la celelalte bilete, a semnat în două locuri, respectiv ca administrator al Societății Agricole Z, iar în partea jos a semnat pentru garanție (aval), însă faptul că a greșit, inversând cele două nume, nu o poate absolvi de răspundere.
instanța că intimata, observând că a inversat numele în locul pentru aval al biletului de ordin, i-a cerut acesteia să completeze și să semneze corect biletul la ordin, ceea ce dovedește că aceasta a fost voința părților, cu atât mai mult cu cât, biletele de ordin au fost investite cu formulă executorie la 21.04.2005 și puse în executare, fără a se solicita, pe calea contestației la executare, nulitatea acestora.
Fiind nemulțumiți de decizia pronunțată de Tribunalul Buzău, pârâții și au formulat recurs, dar nu au depus la dosar chitanța de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 10,00, pe numele lor, deși au fost legal citați cu această mențiune, așa cum rezultă din dovezile de citare aflate la filele 22 și 23 dosar, față de faptul că la dosar există o chitanță, la fila 10, în cuantum de 10,00 lei, achitată pe numele numitei care nu este parte în prezenta cauză.
Față de această situație, prin decizia nr.801/ 28.10.2009, Curtea de Apel Ploiești, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 cod pr.civilă coroborat cu art.20 din Legea nr.146/1997 și art.9 din nr.OUG32/1995, astfel cum au fost modificate, a anulat recursul ca netimbrat.
La data de 24.11.2009, și au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 801/2009 a Curții de Apel Ploiești.
În motivarea contestației se arată că prin decizia contestată a fost anulat recursul ca netimbrat, deși la dosarul cauzei s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum legal, însă pe alt nume decât cel al unuia dintre recurenți, respectiv pe numele avocatului stagiar al avocatului titular, a cărui împuternicire pentru asistență și reprezentare s-a depus la dosar, respectiv pe numele .
De asemenea, contestatorii au arătat că locuiesc la cca 25 Km depărtare de B, nefiind prezenți la direcția economică a primăriei în momentul achitării taxei, astfel că, taxa de timbru a fost trimisă pe numele avocatului stagiar.
Apreciază contestatorii că taxa judiciară de timbru a fost legal plătită prin avocat, motiv pentru care, se solicită admiterea contestației, desființarea deciziei atacate și judecarea recursului în cauză, astfel că, instanța se va pronunța asupra cauzei de nulitate de ordine publică invocată: lipsa avalului pe unele din biletele la ordin deduse judecății.
La data de 22.12.2009, s-a depus la dosar întâmpinare de către -, solicitând respingerea contestației ca nefondată.
Se invocă de intimată excepția tardivității, întrucât contestația a fost formulată după împlinirea terenului de 15 zile prevăzut de art. 319 alin. 2 Teza a II-a pr.civilă, ținând cont că decizia Curții de Apel Ploiești a fost pronunțată la 28.10.2009.
Referitor la contestație, intimata arată că din modul de redactare nu a înțeles care sunt motivele concrete ale acesteia și, în orice caz, nu sunt incidente dispozițiile art. 317-218 pr.civilă.
Examinând contestația în anulare de față, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține următoarele:
Cu privire la excepția tardivității contestației în anulare, Curtea o va respinge, întrucât art. 311 alin. 2 pr.civilă precizează că termenul de formulare a contestației împotriva unei hotărâri irevocabile, care nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, se face în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Așadar, termenul de 15 zile se calculează de la data când contestatorii au luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de împlinirea unui an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Dovada momentului la care contestatorii au luat cunoștință de hotărâre, poate fi făcută prin orice mijloc de probă, atât de contestatori, cât și de intimați.
În cauza de față, decizia Curții de Apel Ploiești a fost comunicată către contestatori la data de 12.11.2009, iar contestația în anulare a fost înregistrată la 24.11.2009, deci înăuntrul termenului de 15 zile prevăzut de textul legal sus-menționat.
Referitor la contestația formulată, aceasta poate fi încadrată în dispozițiile art. 318 pr.civilă, respectiv, hotărârea instanței de recurs poate fi atacată cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Contestatorii din prezenta cauză au invocat că, deși s-a depus taxa de timbru, instanța de recurs a anulat recursul ca netimbrat, însă, trebuie observat că taxa de timbru a fost depusă pe numele unei persoane care nu era parte în dosar, respectiv pe numele (fila 10 dosar recurs).
Mai mult, din delegația avocațială aflată la fila 11 dosar recurs, reiese că are calitatea de reprezentant al contestatorilor-recurenți, numitul.
Din actele aflate în dosarul de recurs nu rezultă că numita ar avea calitatea de reprezentant al contestatorilor-recurenți, chiar dacă aceasta face parte din Cabinetul de Avocatură, aceasta nefiind trecută pe împuternicirea avocațială aflată la dosar.
Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază că în decizia pronunțată nu s-a strecurat nicio greșeală materială, în sensul art. 318 pr.civilă, motiv pentru care urmează a se respinge contestația în anulare, ca nefondată.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția tardivității contestației în anulare, invocată de intimata -.
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare adeciziei nr. 801 pronunțată la 28 octombrie 2009 de Curtea de Apel Ploiești,formulată de contestatorii și, ambii cu domiciliul ales la Cabinetul Individual, cu sediul în B,-, județul B, cod poștal - în contradictoriu cu intimata - B, cu sediul în B, Bulevardul -, nr.61, sector 1, cod poștal -.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
escu
Red. ES
Tehnored.PJ
5 ex/14.01.2010
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
| ← Divort. Decizia 726/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
