Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 927/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 927
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTORI: Eliza Marin, Gherasim Elisabeta Marilena Panait
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâta-reclamantă ). ), domiciliată în comuna, județ D și de reclamantul pârât domiciliat în comuna, județ D, împotriva deciziei civile nr. 240 din 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta pârâtă-reclamantă () și recurentul reclamant pârât.
Procedura îndeplinită.
Recurenta pârâtă- reclamantă () a depus taxă judiciară de timbru în cuantum total de 1068 lei potrivit chitanțelor nr.- din 22.09.2009 și -/3.08.2009, timbre judiciare de 1 leu, care au fost anulate și atașate la dosar.
Recurentul reclamant pârât a depus taxa judiciară de timbru, în original, în cuantum de 1068 lei potrivit chitanței -/8.09.2009 și timbru judiciar de 0,50 lei, care au fost anulate și atașate la dosar.
Recurentul reclamant depune în fața instanței, chitanțe și facturi privind plata energiei electrice, copia sentinței civile nr. 1463/23.08.2006 pronunțată de Judecătoria Răcari, rămasă definitivă și irevocabilă,înscrisuri care au fost comunicate și părții adverse.. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Recurenta pârâtă (), având cuvântul, arată de asemenea, că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente, în susținerea și combaterea recursului.
Recurenta pârâtă solicită admiterea recursului ca nefondat, astfel cum a fost formulat. Depune în acest sens concluzii scrise. Fără cheltuieli de judecată.
Recurentul reclamant, având cuvântul, arată că prin chitanțele depuse la acest termen face dovada că locuiește în imobilul în litigiu.
Arată recurentul că, instanța de fond face vorbire de gardul împrejmuitor de 40,prin IAP nu a fost evaluat, iar decizia Curții de APEL PLOIEȘTI amintește de acest fapt, dar prin varianta omologată nu i-a fost atribuit,intimata fiind avantajată, fără ca acesta să primească cel puțin sultă.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față, reține următoarele;
Prin încheierea din data de 31.05.2006, pronunțată în dosarul nr.1171/2006 Judecătoria Răcari, a disjuns cererea având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamantul împotriva pârâtei.
În motivarea cererii principale, s-a arătat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit o casă și teren aferent și o serie de bunuri mobile expres enumerate în cerere, cu obligarea pârâtei la sulta corespunzătoare.
S-a solicitat de asemenea, de către reclamant printr-o precizare a acțiunii, partajarea bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei, atribuirea imobilului situat în comuna, județul D, a se constata că are o cotă majoritară la dobândirea bunurilor comune, partajarea bunurilor mobile, instituirea unui drept de retenție. S-a arătat că imobilul în timpul dobândirii se afla în stare avansată de degradare necesitând lucrări costisitoare la care au contribuit și părinții reclamantului cu 14 milioane lei vechi, lucrarea a costat 43 milioane lei, acesta a edificat un gard în lungime de 40, a contribuit la defrișare, curățirea, pregătirea terenului, operațiuni care au costat 30 milioane lei vechi. S-a arătat că banii au provenit din valorificarea recoltei și se împărțeau în cote de pentru soți însă numai banii care reveneau reclamantului erau folosiți la amenajarea casei întrucât părțile erau despărțite în fapt.
Pârâta reclamantă a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat a se pune în vedere reclamantului să precizeze cerere, în sensul indicării bunurilor a căror partajare se solicită și i9ndicarea cotei majoritate pe care pretinde că a avut-o la dobândirea bunurilor. Pe cale de întâmpinare s-a arătat că reclamantul nu avut o cotă majoritară la dobândirea bunurilor comune așa cum pretinde, în condițiile în care pârâta a avut venituri mai mari și nu au fost ajutați de părinții acestuia. Pe cale reconvențională, s-a solicitat partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei și anume imobilul casă de locuit format din 3 camere și bucătărie, un hol, o magazie, un grajd și o cameră alăturată acestuia (pătul) și terenul aferent de 3200 mp, precum și bunurile mobile.
La data de 21.06.2006, pârâta reclamantă a depus la dosar întâmpinare la cererea principală, așa cum a fost precizată și cerere completatoare a cererii reconvenționale prin care a arătat că bunuri mobile din cererea completatoare și anume colțar verzui din 3 piese, fotoliu verzui sunt proprietatea exclusivă a tatălui pârâtei reclamante, cele două covoare persane deja au fost împărțite, masa de stejar lustruită nu există, pictat este al părinților acesteia, relief bronz face parate din masa de partaj, patul și noptiera din sunt proprietatea mamei acesteia, 2 lustre mari și 3 lustre mici fac parte din masa de împărțit, cele 2 tablouri în relief sunt de fapt un tablou în relief și o icoană, masa de sticlă, salteaua și cuptorul cu microunde sunt bunuri comune, biblioteca maro deschis este proprietatea tatălui său iar aragazul maroniu, proprietatea mamei sale. S-a solicitat aducerea la masa de partaj a următoarelor bunuri:2 motoare de udat, frigider Arctic, televizor Orion, o mochetă albastră, un pat de mijloc, șifonier cu 3 uși, linoleum de hol, alt linoleum de 3,5, perdele și galerii în 4 camere. S- mai solicitat a se avea în vedere și alte îmbunătățiri aduse la casa de locuit și anume: schimbat dușumea într-o cameră, turnat beton în curte, ridicat gard la stradă, îmbunătățiri efectuate de soți în timpul căsătoriei din bani comuni.
Prin sentința civilă nr.772/21.03.2007 Judecătoria Răcaria admis cererea principală în parte și cererea completatoare și a dispus partajarea bunurilor comune conform încheierii pronunțate la data de 18.10.2007, a încheierii suplimentare din data de 17.01.2007 și a raportului de expertiză - lotizare finală în varianta
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond a reținut că prin încheierea interlocutorie pronunțată de Judecătoria Răcari la data de 18.10.2006 a fost admisă în parte și în principiu acțiunea principală cât și cererea secundară introdusă de către reclamantul pârât, împotriva pârâtei reclamante, constatându-se că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote egale de câte 50% bunurile mobile și imobile respective, fiind respinse capetele de cerere incluse în acțiunea principală privind recunoașterea unei contribuții majoritare a reclamantului pârât la dobândirea bunurilor comune și instituirea unui drept de retenție, numindu-se în cauză experți specialitatea construcții, merceologie și topografie, în vederea evaluării bunurilor și efectuării propunerilor de lotizare, că prin raportul de expertiză tehnică judiciară înaintat instanței sub nr.3007/11.12.2006, expertul - specialitatea merceologie a concluzionat că au fost identificate și evaluate bunurile mobile ce compun masa partajabilă, fiind formulate recomandări pentru lotizarea finală, că prin raportul de expertiză tehnică judiciară, înaintat instanței sub nr.39/04.01.2007 expertul - specialitatea topografie a propus două variante de atribuire în natură a terenurilor, întocmind și schița terenurilor, parte integrantă a lucrării și că prin raportul de expertiză înregistrat sub nr.188/15.01.2007 expert G - specialitatea construcții a propus de asemenea două variante de atribuire a imobilului, întocmind și schița imobilelor construcții - casa și anexe.
S- mai reținut că la data de 17.01.2007 s-a pronunțat o încheiere suplimentară potrivit dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă, dispunându-se completarea masei partajabile, cu suprafața de 5000 mp teren arabil extravilan conform actului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1062/2003 și că varianta Iar aportului de expertă lotizare finală satisface principiul partajării cât mai comode în natură a bunurilor enunțate în mod explicit prin dispozițiile art.741 cod civil și art.6736alin. 2 Cod procedură civilă în sensul că expertul a avut în vedere criterii obiective de atribuire în natură a bunurilor, cum ar fi cota - parte cuvenită fiecărui moștenitor, domiciliul și ocupația părților.
Împotriva sentinței civile au declarat apel atât reclamantul cât și pârâta.
Reclamantul apelant a susținut că prima instanță nu a ținut cont de depozițiile martorilor audiați la propunerea sa, ci numai de depozițiile martorilor propuși de pârâtă, că din actele dosarului rezultă că a făcut îmbunătățiri la imobilul casă de locuit și a ridicat gard din venituri proprii în perioada când părțile erau despărțite în fapt și că a fost nedreptățit prin omologarea variantei deoarece a locuit, întreținut și îmbunătățit imobilul casă de locuit iar pârâta a locuit împreună cu minorul la părinții săi.
S-a mai arătat că terenurile nu au fost evaluate corect, să se putea întocmi mai multe variante de lotizare și că în ce privesc construcțiile grajdul a fost supraevaluat iar casa deși a fost evaluată la suma de 356.750.000 lei în raportul de expertiză valoarea totală a construcțiilor este de 27.157 ron, ceea ce face să fie afectat lotul ce i-a fost atribuit.
Pârâta apelantă a arătat că soluția instanței de fond este criticabilă întrucât în mod greșit s-au reținut la masa de partaj bunuri aflate în proprietatea exclusivă a părinților săi respectiv un colțar verzui compus din 3 piese, fotoliu, o bibliotecă și un pat din.
S-a depus întâmpinare de către reclamantul apelant prin care solicitat respingerea apelului întrucât în mod corect instanța de fond a reținut la masa de partaj bunurile arătate de apelantă, acestea fiind achiziționate de cei doi soți în timpul căsătoriei, că pe facturile depuse sunt trecute ca dată de cumpărare data la care s-a pronunțat sentința civilă și că aceasta nu a făcut apărări de fond cu privire la acest aspect la prima instanță.
Prin decizia civilă nr.575/14.12.2007 Tribunalul Dâmbovițaa respins ca nefondate apelurilor cu păstrarea sentinței instanței de fond.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că ambele apeluri sunt nefondate, deoarece din considerentele încheierii pronunțată la data de 18.10.2006 a rezultat că prima instanță a analizat și a coroborat toate probele administrate în cauză, respectiv depozițiile martorilor audiați la solicitarea părților, interogatorii și înscrisuri.
Nu s-a putut reține, așa cum a solicitat apelantul, o contribuție majoritară a acestuia la dobândirea bunurilor întrucât din înscrisul intitulat chitanță rezultat că lucrarea pentru reparațiile imobilului casă și pentru care la momentul încheierii s-a plătit un avans de 2.000.000 lei s-a realizat de către ambele părți, iar din depozițiile martorilor audiați la solicitarea reclamantului nu a rezultat că renovarea casei s-ar fi efectuat doar de către acesta.
Referitor la gardul împrejmuitor reclamantul apelant deși a susținut că a fost făcut de acesta fiind ajutat de fratele său nu a probat o astfel de situație, ba mai mult, martora a arătat că a văzut că pârâtul lucra împreună cu bunicul său.
Și al doilea motiv de apel, potrivit căruia imobilul casă ar fi trebuit repartizat în lotul său întrucât a locuit, întreținut și îmbunătățit imobilul, iar pârâta a locuit la părinții săi nu a fost întemeiat. Așa cum s-a arătat mai sus ambele părți au contribuit la refacerea imobilului iar faptul că pârâta a locuit la părinții săi se datorează alungării acesteia împreună cu minorul rezultat din căsătoria părților de către apelant așa cum a reieșit din decizia civilă nr.618/24.08.2006.
În privința motivului de apel referitor la faptul că terenurile nu au fost corect evaluate și acesta a fost considerat neîntemeiat.
Din raportul de expertiză cât și din completarea acestuia, a rezultat că evaluarea terenului în suprafață de 3200 mp s-a făcut potrivit prețului de circulație din zona unde este situat terenul iar cel de 5000 mp arabil, prin reactualizarea prețului consemnat în contractul de vânzare - cumpărare nr. 1062/2003, iar pe de altă parte apelantul nu a făcut nici o dată dovada că terenurile respective sunt subevaluate.
Împrejurarea potrivit căreia expertul tehnic ar fi putut întocmi mai multe variante de lotizare privind terenurile nu a putut fi reținută, întrucât așa cum rezultă din conținutul raportului de expertiză și a completării acestuia părțile nu au fost de acord cu divizarea terenurilor.
Cu privire la motivul de apel potrivit căruia grajdul a fost supraevaluat și că în raportul de expertiză finală ar fi reținută o valoare mai mică a imobilului casă și acesta a fost neîntemeiat.
Potrivit raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții evaluarea grajdului s-a făcut în raport de actele normative incidente într-o astfel de operațiune la care s-a adăugat și coeficientul de actualizare a prețurilor, iar în ce privește valoarea casei și aceasta a fost calculată corect, suma de 356.750.000 lei reprezentând doar valoarea tehnică a bunului la care s-au aplicat anumiți coeficienți pentru toate construcțiile astfel că prețul de circulație al acestora este de 27.157.000 lei așa cum corect a reținut prima instanță.
Deși apelanta a depus atât la instanța de fond cât și în calea de atac trei facturi fiscale eliberate pe numele tatălui său bunurile pretinse ar fi aparținând părinților săi nu au putut fi scoase de la masa de partaj atât timp cât nu s-a făcut nici dovadă că bunurile respective au fost date apelantei și că sunt aceleași cu bunurile solicitate de către reclamant a fi partajate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând că deși prin cererea reconvențională a solicitat a se reține la masa de partaj și gardul împrejmuitor edificat în timpul căsătoriei, instanțele au omis să se pronunțe.
Prin decizia nr.391/02.04.2008 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta (), a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Dâmbovița, reținând în considerente că terenul extravilan de 5000. care a fost achiziționat de părți prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1062 din 29 septembrie 2003 și care a fost achiziționat cu 9000 lei, a fost evaluat de către expert prin reactualizarea prețului de vânzare și nu la valoarea reală de circulație bunului, fiind știut că valoarea imobilelor supuse partajului se face în raport cu valoarea de circulație; că este fondată de asemenea și critica privind modalitatea de evaluare a terenului intravilan de 3285. care reprezintă curtea și grădina casei bun comun, expertul făcând o enumerare generică a unor prețuri, fără a arăta în mod concret care este prețul de circulație al zonei respective; că și imobilul casă de locuit și acesta a fost subevaluat, prețul de circulație al casei de locuit fiind stabilit prin raportarea la aceeași indicatori ca și grajdul, potrivit acelorași acte normative, aceleași prețuri și coeficienți, deși este vorba de un imobil de locuit cu o suprafață utilă de 55,34. cu mai multe camere; că referitor la modalitatea de lotizare a bunurilor supuse partajului instanțele de judecată nu au respectat dispozițiile art. 741 Cod civil și art. 6739Cod pr.civilă, potrivit cărora împărțirea se face pe cât este posibil în natură, loturi valorice egale, cu evitarea plății de sulte împovărătoare; că expertul constructor care a efectuat expertiza la instanța de fond atunci când vorbește de loturi, nu justifică de ce bunurile nu pot fi împărțite în natură părților, spune cu titlu generic că nu se pot asigura două unități locative, dar cu privire la terenuri nu se face nici o precizare, ele sunt atribuite în totalitate pârâtei.
Curtea a apreciat că se impune refacerea lucrărilor de expertiză, evaluarea bunurilor supuse partajului prin raportare la prețul de circulație, întocmirea mai multor variante de lotizare a bunurilor astfel încât partajarea să se facă pe cât posibil în natură ambelor părți, cu evitarea plății unor sulte împovărătoare.
După casarea cu trimitere, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Dâmbovița sub nr- iar în cauză s-a dispus refacerea lucrărilor de expertiză în specialitatea merceologie, agricultură și construcții, evaluarea bunurilor supuse partajului prin raportare la prețul de circulație, întocmirea mai multor variante de lotizare a bunurilor, astfel încât partajarea să se facă pe cât posibil în natură ambelor părți, cu evitarea plății unor sulte împovărătoare, ținând seama și de dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă.
La dosar s-au depus raportul de expertiză tehnică în specialitatea merceologie întocmit de către experta (filele 68-72), raportul de expertiză tehnică în specialitatea agricultură întocmit de către expert (filele 74-79), raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcții întocmit de către expert (filele 88-99), sentința civilă nr. 766/19.04.2006 pronunțată de Judecătoria Răcari, decizia civilă nr. 618/24.08.2006 a Tribunalului Dâmbovița, certificatele medico-legale nr. 293/2006 și nr. 145/2006, interogatoriul luat apelantului, rezoluția dată la 08.09.2006 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari în dosarul nr. 824/P/2006, rezoluția dată la data de 02.10.2007 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 589/P/2007; adresa din 26.05.2008 a IPJ D - Postul de Poliție, sentința penală nr. 218/2006 a Judecătoriei Răcari, decizia penală nr. 890/30.11.2006, 2 poze, adresa Postului de poliție, avizul de însoțire a mărfii emis pe numele lui, chitanța cherestea eliberată lui, adresa IPJ D - Postul de Poliție nr. -/06.08.2007 către; extrasul din hotărârea penală nr. 416/2006 a Judecătoriei Răcari.
La termenul din 04.03.2009, au fost admise în parte obiecțiunile formulate de părți și s-a dispus refacerea variantelor de lotizare finală propuse de expertul pentru a se scoate de la masa de partaj șopronul care nu a fost reținut prin încheierea interlocutorie la masa de partaj și pentru a se întocmi și alte 4 variante de lotizare în care construcțiile și terenul aferent să fie atribuite pe rând fiecăreia din părți.
La data de 01.04.2009, a fost depus răspunsul la obiecțiunile formulate de părți și admise de instanță (filele 139-140).
La termenul din 29.04.2009, au fost admise obiecțiunile invocate de apelanta și s-a dispus refacerea variantei a III-a ținând seama de varianta II a raportul, la dosar fiind depus completarea la raportul de expertiză - răspuns la obiecțiuni II (filele 156-157).
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 240 din 10 iunie 2009, espins ca nefondat apelul declarat de pârâta reclamantă ). ), a admis apelul declarat de apelantul reclamant pârât, în sensul că a schimbat în parte hotărârea atacată și dispus partajarea bunurilor comune în varianta VII din raportul de expertiză, întocmit în apel d e expert.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că apelanta pârâtă reclamantă a criticat sentința fiind nemulțumită de faptul că la masa de partaj au fost reținute la masa de partaj bunuri mobile proprietatea exclusivă a părinților săi iar prin decizia civilă nr. 575/2007, decizie care nu a fost recurată de către pârâta reclamantă, Tribunalul Dâmbovițaa respins apelul ca nefondat având în vedere că eși apelanta a depus atât la instanța de fond, cât și în calea de atac trei facturi fiscale eliberate pe numele tatălui său bunurile pretinse ar fi aparținând părinților săi nu au putut fi scoase de la masa de partaj atât timp cât nu s-a făcut nici dovadă că bunurile respective au fost date apelantei și că sunt aceleași cu bunurile solicitate de către reclamant a fi partajate.
În ce privește apelul declarat de reclamantul pârât, tribunalul, față de dispozițiile art.315 Cod procedură civilă, a constatat că acesta este fondat numai în ce privește modalitatea de evaluare a terenurilor și a casei reținute la masa de partaj, astfel cum a stabilit instanța de recurs care a dezlegat problemele de drept deduse judecății și nu a apreciat ca fondat motivul de recurs invocat de reclamantul pârât referitor la faptul că nu a fost inclus la masa de partaj și gardul împrejmuitor.
Astfel, Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr.391/02.04.2008, a admis recursul declarat de reclamantul pârât, a casat decizia tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița, cu indicația de a se reface lucrările de expertiză, pentru a se evalua bunurile supuse partajului prin raportare la prețul de circulație și a se întocmi mai multe variante de lotizare a bunurilor astfel încât partajarea să se facă pe cât posibil în natură ambelor părți, cu evitarea plății unor sulte împovărătoare.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, tribunalul s-a conformat indicațiilor instanțe de casare, în apel au fost întocmite trei rapoarte de expertiză (raportul de expertiză tehnică în specialitatea merceologie întocmit de către experta (filele 68-72), raportul de expertiză tehnică în specialitatea agricultură întocmit de către expert (filele 74-79) și raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcții întocmit de către expert prin care s-au propus nouă variante de lotizare a bunurilor reținute la masa de partaj inclusiv o variantă de lotizare în care ambelor părți li s-a atribuit în natură terenurile, construcțiile și bunurilor mobile reținute la masa de partaj, cu o sultă foarte mică de doar 1715 lei).
Tribunalul, față de dispozițiile art. 741 Codul civil și de cele ale art. 6739Cod procedură civilă și având în vedere că nici una din părți nu a fost de acord cu omologarea variantei de lotizare 1 și că între foștii soți a existat în ultimii ani o stare conflictuală ce a necesitat chiar intervenția organelor de poliție, a apreciat că varianta VII a raportului de expertiză corespunde cel mai bine criteriilor prevăzute de dispozițiile legale mai sus arătate, ținând seama că, în această variantă, ambele părți primesc câte din terenul intravilan și bunuri mobile; că apelantul, neavând loc de muncă, are posibilitatea de a cultiva în continuare terenul extravilan, spre deosebire de apelantă care este contabilă la primărie (a se vedea încheierea de ședință din data de 15.10.2008 și răspunsul la interogatoriu de la fila 39 din dosarul de fond); că apelanta pârâtă reclamantă căreia i-a fost încredințat spre creștere și educare copilul rezultat din căsătorie are mai mare nevoie de locuință și, spre deosebire de apelantul reclamant pârât, dispune de loc de muncă și are mijloacele de a plăti sulta fixată și că, în această variantă, sultele sunt destul de mici (de 8052 lei) față de celelalte variante în care sultele sunt de 25134 lei, 10830 lei, 27912 lei și 26649 lei (varianta 3, 5,6,8 și 9).
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta reclamantă, a admis apelul declarat de reclamantul pârât, a schimbat în parte sentința apelată și a dispus partajarea bunurilor comune potrivit variantei VII a raportului de expertiză întocmit în apel d e expert, urmând a păstra restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, față de soluția dată apelului declarat de reclamantul pârât, de dubla calitate a părților (de reclamant și pârât) și de cotele părți ce le revin părților din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune, tribunalul a obligat pe intimata apelantă la plata către apelantul reclamant pârât a sumei de 758,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 8 lei - taxa judiciară de timbru, 0,15 lei - timbru judiciar și 750 lei - din onorariile experților suportate în întregime de către apelant.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, atât reclamanta cât și pârâtul, considerând-o nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, astfel:
Reclamanta () a susținut că decizia pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în sensul că în mod greșit a fost omologată varianta a VII- din raportul de expertiză finală întocmit de expert, deoarece această variantă nu corespunde criteriilor prevăzute de disp.art.6739Cod pr.civilă, starea conflictuală dintre aceasta și pârât se va perpetua, această situație afectând dezvoltarea psihică normală a copilului, impunându-se omologarea variantei a VIII-a din raportul de expertiză finală, având în vedere că recurenta este în măsură să achite sulta.
Mai învederează recurenta reclamantă că nu este reală susținerea instanței de apel că pârâtul nu are loc de muncă și poate cultiva terenul extravilan (curtea casei), deoarece nu a fost dovedită, întrucât pârâtul nu a manifestat nici o intenție în cultivarea acestui teren.
În consecință, solicită admiterea recursului modificarea deciziei atacate în sensul omologării raportului de expertiză lotizare finală în varianta a VIII-a, singura care ar corespunde situației de fapt și care ar stinge starea conflictuală intre părți.
Pârâtul a susținut că prin încheierea de admitere în principiu nu s-a evaluat gardul împrejmuitor de 40 și astfel a fost omis și de instanțe, fiind prejudiciat, fără ca săi fie acordată sultă, s-a evaluat exagerat terenul extravilan și s-a subevaluat casa de locuit, judecătorul care a pronunțat hotărârea în primul ciclu procesual nu poate lua parte la judecarea aceleiași pricini în rejudecare după casare, ca bunurile mobile să fie date după posesia actuală, că nu s-au aplicat în cauză dispozițiile art.6739Cod pr.civilă privind posesia bunurilor.
Solicită recurentul pârât admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Curtea, examinând recursul formulat de recurenta reclamantă (), prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform prevederilor art.304 rap.la art.312 alin.1 Cod pr.civilă,îl va considera nefondat, pentru următoarele considerente:
Nemulțumirea recurentei cu privire la varianta omologată de instanța de apel, prin decizia civilă nr. 240/10.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, cu ocazia rejudecării cauzei după casare prin efectul deciziei nr.391/2.04.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, nu se justifică sub nicio formă, întrucât această variantă corespunde criteriilor prevăzute de art. 741 Cod civil și art.6739Cod pr.civilă, ambele părți primind câte atât din terenul intravilan cât și din bunurile mobile. În mod cu totul justificat tribunalul a ținut seama de faptul că între părți au existat și există relații tensionate, iar că intimatul recurent neavând un loc de muncă stabil își poate cultiva în continuare terenul extravilan, realizând venituri care să suplinească lipsa unui serviciu, iar că recurenta reclamantă, are într-adevăr, nevoie de locuință încredințându-i-se spre creștere și educare copilul rezultat din căsătoria părților. De asemenea, prin omologarea acestei variante s-a avut în vedere și faptul că sultele sunt modice, așa încât reclamanta având venituri, va putea plăti sulta conform variantei omologate.
Susținerile recurentei în sensul că intimatul recurent nu este în măsură să se ocupe de cultivarea terenului din extravilan atribuit prin varianta a VII-a, ca de altfel și cele referitoare la ultimul loc de muncă al intimatului recurent, de unde presupune că a plecat pentru a se sustrage de la plata pensiei de întreținere la care a fost obligat față de minor, nu au fost dovedite, rămânând fără suport probator.
Există alte modalități legale, dacă așa stau lucrurile, pentru a-l determina pe intimatul recurent să-și îndeplinească obligația de plată cu privire la pensia de întreținere, așa încât Curtea nu va primi această critică, fiind de asemenea neîntemeiată.
Pentru cele ce preced, conform art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, urmează ca acest recurs să fie respins ca nefondat, varianta omologată de instanța de apel, în rejudecare corespunzând prevederilor art.741 Cod civil și ale art. 6739Cod pr.civilă.
Referitor la recursul formulat de recurentul intimat, Curtea, de asemenea îl va considera nefondat, urmând conform art. 304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă să-l respingă pentru următoarele considerente:
Pe fondul conflictelor existente între părți, recurentul intimat invocă motive care mai de gradă denotă dorința de a prelungi ciclul procesual al acestei cauze care s-a întins pe o perioadă de 3-4 ani.
După casarea deciziei de către Curtea de APEL PLOIEȘTI, tribunalul față de disp.art.315 Cod pr.civilă, mergând pe îndrumările date, a procedat la suplimentarea probelor, la întocmirea expertizelor de specialitate merceologică, agro și constructor, propunându-se nu mai puțin de nouă variante posibile de lotizare.
Cât privește critica referitoare la gardul împrejmuitor aceasta nu poate fi reținută de curte, cu atât mai mult cu cât, nu a fost inclus la masa de partaj a bunurilor comune, nefiind solicitat decât în calea de atac.
Dacă în primul ciclu procesual, recurentul a fost nemulțumit de subevaluarea bunurilor supuse partajării, acum după refacerea rapoartelor de expertiză, după admiterea obiecțiunilor formulate, consideră pe nedrept evident, că acestea sunt supraevaluate, chiar dacă examinându-se cu atenție se constată că toți experții desemnați cu ocazia rejudecării cauzei s-au orientat la prețurile reale de circulație a bunurilor partajate, așa cum a dispus conform art.315 Cod pr.civilă Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia nr. 391 din 2.04.2008, când a admis recursul recurentului.
Cert este că între părți și în prezent există grave conflicte, astfel încât apare imposibilă conviețuirea acestora în același imobil, așa cum dorește recurentul, împrejurare care ar dăuna grav copilului, care la vârsta de șapte ani are nevoie de liniște, de afecțiune, de o atmosferă netensionată, pentru a se putea dezvolta în bune condiții, nefiind supus emoțiilor și stresului generate de scandalurile interminabile dintre părți.
Concluzionând, în considerarea celor ce preced, Curtea, va respinge și acest recurs ca nefondat, aplicând prevederile art. 304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, apreciind că decizia atacată este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de pârâta-reclamantă ). ), domiciliată în comuna, județ D și de reclamantul pârât domiciliat în comuna, județ D, împotriva deciziei civile nr. 240 din 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Gherasim Elisabeta Marilena Panait
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.EG/BA
4 ex./23.11.2009
1781/2006 Jud.
a- Trib.
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Gherasim Elisabeta Marilena Panait
| ← Divort. Decizia 8/2009. Curtea de Apel Suceava | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
