Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 928/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.928
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTORI: Eliza Marin, Constanța Pană Elisabeta Gherasim C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de revizuentul, domiciliat în comuna, sat, județ B împotriva deciziei civile nr.140 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în comuna Merei, Lipia, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns recurentul revizuentul prin procurator conform procurii judiciare autentificată sub nr. 2093 din 4 noiembrie 2008 aflată la fila, reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.67 din 5.11.2009, lipsind intimata.
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu suma de 9,5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-/4.11.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat pentru recurentul revizuent, depune în copie xerox, în fața instanței, certificatul emis de Judecătoria Buzău, dosar nr-, prin care se arată că pe rolul instanței se află plângerea împotriva rezoluției procurorului (art.2781Cod pr.penală), privind pe petenții și, în contradictoriu cu intimații și, cu termen de judecată la 10.09.2009. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
La solicitarea instanței, apărătorul recurentului face precizarea că actele noi invocate în instanța de apel, potrivit art.322 pct.5 Cod pr.civilă, sunt filele din registrul agricol, iar în instanța de recurs, este vorba de rezoluția parchetului, act aflat la dosarul de recurs.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, apărătorului recurentului, în susținerea recursului.
Avocat pentru recurentul revizuent, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Arată recurentul că instanța de recurs nu a avut în vedere probatoriile administrate în cauză, nu a luat în considerare susținerea acestuia, chiar dacă dovezile au fost concludente, în baza cărora trebuia să se pronunțe o sentință legală și temeinică, deoarece în baza acesteia a rămas și fără casă și fără libertate.
Mai arată recurentul revizuent că intimata a promovat o acțiune de partajare a bunurilor comune obținute în timpul căsătoriei,iar prin singura variantă de lotizare, un lot a reprezentat sulta în valoare de aproape 32 milioane lei ce a revenit intimatei, iar alt lot, reprezentând casa și teren a revenit recurentului,
Învederează recurentul revizuent că întrucât nu a avut posibilitate să plătească sulta, intimata apelat la executorul judecătoresc și a vândut casa,profitând pe nedrept de sultă.
Instanțele nu au luat în considerare probatoriul administrat, locuința nu trebuia supusă partajului, deoarece edificarea acesteia s-a făcut după divorț, intimata în complicitate cu primărița localității au emis adrese false,prezentând în mod nereal data construirii imobilului.
Mai mult decât atât, arată recurentul revizuent, prin rezoluția parchetului s-a constatat săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și fals în declarații, dar s-a dispus neînceperea urmăririi penale deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.
Solicită admiterea recursului și pe fond admiterea cererii de revizuire cu schimbarea în tot a sentinței civile nr.5120/2001 a Judecătoriei Buzău. Depune concluzii scrise. Fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la actul nou invocat în recurs, respectiv rezoluția parchetului, recurentul revizuent arată că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Buzău revizuientul a solicitat în contradictoriu cu intimata revizuirea sentinței civile nr. 5120/7.06.2001 a Judecătoriei Buzău, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1263 din 12.11.2001 a Tribunalului Buzău și prin decizia civilă nr. 493 din 7.03.2002 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
În motivarea cererii de revizuire revizuientul a arătat că, instanța de fond s-a pronunțat fără a analiza temeinicia și legalitatea actelor prezentate, nu a luat în calcul perioada de căsătorie și de despărțire, perioadă foarte scurtă timp în care nu primise nici terenul loc de casă și nici nu construise o locuință. Nu au fost apreciate corespunzător depozițiile martorilor audiați în procesul de partaj respectiv, și care au arătat că, revizuientul nu a realizat bunuri comune în timpul căsătoriei cu intimata.
A precizat revizuientul că, imobilul casă de locuit a fost construit după desfacerea căsătoriei că instanța de fond nu a ținut seama de sentința de divorț din care reieșea că intimata de 6 luni trăia în relații de concubinaj cu un alt și astfel nu era posibilă construirea unei case împreună cu revizuientul.
La data de 31.10.2008 revizuientul a depus precizări la cererea de revizuire arătând că imobilul casă de locuit în mod greșit a fost trecut la,masa de partaj de către soția sa și solicitând prin cererea de revizuire scoaterea de la partaj a casei de locuit deoarece este construită,după desfacerea căsătoriei prin divorț.
A solicitat să se verifice documentația tehnică unde se consemnează faptul că locuința face parte din bunurile comune și a precizat că actul pe care își întemeiază
revizuirea este registrul agricol din care rezultă că până în anul 1997 nu s-ar fi construit o locuință.
Instanța a atașat dosarul de fond nr. 1500/2003, dar și dosarul nr.1403/2005.
Prin sentința civilă nr. 6107 din 6.11.2008 pronunțată de Judecătoria Buzăus -a respins cererea de revizuire a sentinței civile nr. 5120 din 7.06.2001 pronunțată de Judecătoria Buzău, formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimata.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că prin hotărârea atacată s-a dispus partajarea bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei fiind reținută la masa de partaj și casa de locuit ce a fost atribuită în lotul revizuientului.
Împotriva acestei hotărâri s-a declarat apel care a fost respins prin decizia civilă nr. 1263/2003 a Tribunalului Buzău.
Revizuientul a declarat recurs împotriva acestei decizii, iar Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr. 720 /2003 l-a respins.
S-a reținut că revizuientul a invocat ca act nou memoriul tehnic emis în baza autorizației de construire nr. 1032 din 23.08.1990, înscris ce exista la data pronunțării sentinței civile nr. 5120 /2001 a Judecătoriei Buzău și revizuientul nu a dovedit nici o împrejurare mai presus de voința sa din cauza căreia să nu fi putut aduce acest înscris în instanță.
Împotriva sentinței a declarat apel revizuientul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a textelor de lege ce reglementează instituția revizuirii,iar actele prezentate în sprijinul cererii sale sunt concludente și trebuiau avute în vedere întrucât duceau la concluzia că imobilul casă de locuit nu a fost construit în timpul căsătoriei cu intimata.
Prin decizia civilă nr. 140/15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzăus -a respins ca nefondat apelul civil declarat de revizuientul -apelant împotriva sentinței civile nr. 6107/06.11.2008 pronunțata de Judecătoria Buzău în dosarul civil nr- în contradictoriu cu pârâta- intimată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul constatat că, în mod corect instanța de fond a reținut că în speță nu au fost întrunite condițiile art.322 pct.5 Cod proc.civ.potrivit cu care " revizuirea unei hotărâri, rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, se poate cere dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică, sau, care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților "
De altfel, revizuientul a mai solicitat și anterior revizuirea aceleiași sentințe cu nr. 5120 din 7.06.2001 a Judecătoriei Buzău,invocând aceleași motive de revizuire și același text de lege, iar prin sentința civilă nr. 1644/2005 pronunțată de Judecătoria Buzău cererea a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul, iar prin decizia civilă nr. 362 din 7.09.2005 acesta a fost respins ca nefondat, soluția a fost menținută de Curtea de APEL PLOIEȘTI, care, prin decizia civilă nr. 344/2005 pronunțată în dosarul nr. 9911/2005 a respins ca nefondat recursul declarat de, reținând că instanțele anterioare au respins ca tardivă cererea de revizuire întrucât recurentul a
luat cunoștință de actul nou la 15.12.2003, și mai mult, în cauză nu poate fi vorba de act nou, atât timp cât acest act a fost avut în vedere de instanța de recurs, fiind atașat la cererea de recurs.
În consecință, revizuientul nu putea formula o nouă cerere de revizuire a aceleiași sentințe, invocând aceleași motive și același temei juridic.
Față de cele ce preced, în raport de dispoz.art-296 Cod proc.civ. tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva sus menționatei decizii a formulat recurs revizuentul, criticând-o pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit s-a reținut de către Tribunalul Buzău că acesta a solicitat să se consemneze că locuința face parte din bunurile comune, în realitate au fost depuse la dosar acte din care rezultă că aceasta nu face parte din bunurile comune.
În mod greșit s-a reținut că în timpul revizuirii anterioare exista documentația tehnică, dar din verificarea dosarului de fond se poate vedea că nu exista, iar cererea de revizuire a fost promovată atunci când a intrat în posesia documentației.
Susține recurentul-revizuent că în prezent acțiunea este pornită pe baza rolului agricol, act de care nu s-a folosit în timpul acțiunii de partaj, și din care reiese cu certitudine că locuința a fost construită după anii 1990, după divorț și prin urmare nu poate fi bun comun, ci îi aparține în exclusivitate.
Trebuia să se țină seamă, arată recurentul-revizuent și de cele consemnate în rezoluția dosarului nr. 4040/P/2008, în care s-a constatat că numita nu a contribuit cu nimic la construirea locuinței și nu poate fi bun comun.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului și scoaterea de la masa de partaj a locuinței, în subsidiar casarea cu trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se lua în calcul rezoluția parchetului din data de 4.02.2009.
În susținerea recursului, recurentul-revizuent a depus la dosar în copie o serie de înscrisuri (filele 5-11 dosar recurs).
Ulterior, recurentul-revizuenta a depus la dosar concluzii scrise în cuprinsul cărora a reiterat motivele de recurs.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Este știut că în materia în care faptele consemnate în actele de care se prevalează partea, au fost analizate cu ocazia judecării fondului și găsite neconcludente, aceste acte nu constituie înscrisuri doveditoare în sensul dispozițiilor art.322 pct.5Cod pr.civilă.
Atât în prezenta revizuire, cât și în cea care a format obiectul dosarului de fond nr. 7839/2004 - al Judecătoriei Buzău, soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 344/2005 Curții de APEL PLOIEȘTI, obiectul cererii de revizuire l-a constituit dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr.civilă, în sensul că a fost descoperit un înscris nou care nu a putut fi prezentat la instanța de fond ( cerere respinsă la acel moment).
Din actele dosarului rezultă că aceleași motive de revizuire din dosarul mai sus descris, au fost folosite și în prezentul dosar, ori este știut că nu poate fi exercitată oad oua revizuire împotriva aceleași hotărâri pentru aceleași motive și același temei juridic.
Susține recurentul-revizuent că au fost depuse acte doveditoare din care rezultă că locuința nu face parte din masa de bunuri comune, respectiv o documentație tehnică, care în opinia sa nu a existat la dosarul de fond, respectiv evidențele din rolul agricol.
Astfel, atât în prezentul dosar cât și în cel precedent, recurentul revizuent solicitat revizuirea sentinței civile nr. 5120/2001 a Judecătoriei Buzău, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1263/2001 a Tribunalului Buzău și decizia civilă nr. 493/2002 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Prin sentința civilă mai sus expusă s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de soți, în timpul căsătoriei fiind reținută la partaj și o casă de locuit ce a fost atribuită în lotul recurentului-revizuent.
Înscrisurile folosite de către recurentul-revizuent în susținerea cererii de revizuire, au fost copii de pe registrul agricol în care apar înregistrări cu privire la imobilul casă de locuit în anul 2004, dar acest lucru nu este o dovadă că locuința respectivă nu a existat anterior, așa cum corect au reținut și instanțele anterioare.
Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire, este necesar ca înscrisul la care se face referire să fi existat la momentul pronunțării sentinței atacate, iar în cauza de față înregistrarea din anul 2004 în Registrul agricol nici nu putea fi avută în vedere la momentul pronunțării sentinței.
Referitor la documentația tehnică emisă în baza autorizației de construire nr.1032/1990, așa cum a reținut și instanța de fond, aceasta privește construirea unei locuințe pe un teren de 454 mp. și nu pe 250 mp., și care are alte vecinătăți decât cele menționate în actul de dare în plată, înscris care exista la data pronunțării sentinței civile nr. 5120/2001.
Dealtfel, recurentul-revizuent nu a dovedit existența unei împrejurări mai presus de voința sa pentru care nu a putut prezenta respectivul înscris la instanță, iar casa de locuit a fost reținută pe baza declarațiilor martorilor care au arătat că fost edificată în timpul căsătoriei părților de către ambii soți, sentința de divorț nereprezentând un înscris nou ca fiind avută în vedere la partajarea bunurilor comune.
Toate aceste aspecte ca și temeiul de drept, respectiv dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr.civilă, au fost avute în vedere de instanțele de judecată, astfel că recursul recurentului-revizuent apare ca nefondat și va fi respins ca atare, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
Referitor la rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău de neîncepere a urmăririi penale în ceea ce o privește pe intimata, din data de 2.04.2009, aceasta a fost invocată pentru prima dată în fața instanței de recurs și nu poate fi analizată, recurentul revizuent având la dispoziție un alt demers procedural.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de revizuentul, domiciliat în comuna, sat, județ B împotriva deciziei civile nr.140 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata, domiciliată în comuna Merei, Lipia, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Constanța Pană Elisabeta Gherasim
- - C - - -
Grefier,
- -
Red.CP/BA
4 ex./25.11.2009
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Constanța Pană Elisabeta Gherasim
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 297/2009. Curtea... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
