Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 964/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.964
Ședința publică de la 01 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanta ). ), împotriva deciziei civile nr.154 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta reclamanta ). ), reprezentată de avocat și intimatul pârât.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Intimatul pârât a depus întâmpinare, un exemplar fiindu-i comunicat recurentei reclamante, prin avocat, care a arătat că nu solicită termen pentru observare.
Instanța, constatând că nu sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenta reclamanta ). ), a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul O l t, pentru soluționarea apelului reclamantei.
Intimatul pârât a solicitat respingerea recursului și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
1. Prin sentința civilă nr. 803/09.02.2009, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, s-a admis în parte și pe fond acțiunea principală având ca obiect partaj bunuri comune, formulată de reclamanta, împotriva pârâtului, cu precizarea din 01.09.2008.
S-a admis în parte și pe fond cererea reconvențională, formulată de pârâtul-reclamant la data de 06.06.2008.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, omologarea rapoartelor de expertiză efectuate în cauză și atribuirea bunurilor, după cum urmează:
Lotul nr. 1, în valoare de 101.335,5 lei s-a atribuit reclamantei și se compune din: apartament cu 2 camere, situat în S, str. -, - 4,. 2,. 9,. B, județul O, în valoare de 196.289 lei și bunurile mobile, după cum urmează: colțar=720 lei, comodă TV = 180 lei, aragaz = 120 lei, birou = 210 lei, mobilă farmacie = 1940 lei.
Total valoare bunuri atribuite = 199 459.
Va plăti sultă lotului nr. 2, suma de 98 125,5 lei.
Lotul nr. 2,în valoare de 101.335,5 lei, s-a atribuit pârâtului-reclamant și se compune din: mobilă de bucătărie = 106 lei, cuptor cu microunde = 176 lei, combină frigorifică = 1105 lei, cuier hol = 160 lei, 2 covoare persane = 330 lei, saltea relaxa = 200 lei, 2 TV color = 50 lei, mașină de spălat = 690 lei, 2 scaune birou = 175 lei, aspirator = 36 lei, 2 birouri = 180 lei.
Total bunuri atribuite = 3208 lei.
Va primi sultă de la lotul nr. 1, suma de 98125,5 lei.
În ceea ce privește pasivul comunității de bunuri, reținut la masa de partaj, s-a dispus suportarea acestora de către părți, conform cotelor stabilite și anume, câte 2500 Euro de către reclamanta pârâtă și respectiv 2500 Euro de către pârâtul-reclamant, reprezentând creditul pe care îl au de rambursat către Bank.
S-au compensat cheltuielile de judecată, efectuate de părți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că părțile au dobândit în timpul căsătoriei bunurile reținute prin încheierea de admitere în principiu din data de 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în cote egale de pentru fiecare, valoarea bunurilor fiind stabilite prin expertize, atribuindu-se în lotul reclamantei apartamentul și o parte din bunurile mobile, iar în lotul pârâtului sulta și, de asemenea, bunuri mobile.
S-a dispus ca pasivul comunității de bunuri să fie suportat de ambele părți în cote egale, fiecare câte 2500 de euro.
Împotriva sentinței și IAP au declarat apel reclamanta și pârâtul.
Reclamanta a criticat încheierea de admitere în principiu și sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că încheierea de admitere în principiu nu este motivată, nu analizează probatoriul, astfel încât nu rezultă motivele pentru care s-a reținut cotă de contribuție egală de, deși reclamanta a solicitat să se constate în favoarea ei o cotă de contribuție de 80% pe care a apreciat că a și dovedit-
S-a susținut că în mod greșit s-a reținut pasivul comunității de bunuri deși instanța de fond nu a fost investită cu asemenea cerere.
De asemenea, arătat că în mod greșit s-a reținut la masa de partaj mobila de farmacie, deși aceste bunuri aparțineau patrimoniului societății și nu puteau fi incluse în comunitatea de bunuri.
Sub aspectul lotizării, s-a susținut că apartamentul trebuia inclus în lotul pârâtului care a rămas în apartament de la despărțirea în fapt - august 2007 împreună cu minorul.
În apelul său, pârâtula criticat sentința pentru netemeinicie, întrucât nu s-au reținut la pasivul comunității de bunuri dobânzile și comisioanele aferentei sumei de 5.000 euro, sumă ce reprezintă datoria ce trebuie rambursată către Bank.
2. Prin decizia civilă nr. 154/18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a admis apelul declarat de apelanta reclamantă ). ), cu domiciliul în S, cartier,-, județul O, împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată în data de 10.10.2008 și a sentinței civile nr. 803/09.02.2009, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, a desființat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare la instanța de fond.
A respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât, cu domiciliul în S, str. -, - 4,. B,. 9, județul O, împotriva încheierii de admitere în principiu, pronunțată în data de 10.10.2008 și a sentinței civile nr. 803/09.02.2009, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr-.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
În speță, reclamanta a solicitat o cotă majoritară de 80%, motivat de faptul că părinții săi ar fi contribuit la achitarea prețului apartamentului în litigiu însă instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la solicitarea reclamantei înlăturând fără nicio motivare aceste susțineri.
De asemenea, a inclus în masa bunurilor de împărțit obiecte de mobilier ce aparțin unei societăți cu răspundere limitată, - SRL, fără să motiveze de ce au fost înlăturate actele din care rezultă că acest mobilier face parte din mijloacele fixe ale societății.
În sfârșit, instanța nu a explicat motivul pentru care a fost reținut la masa de împărțit pasivul comunității de bunuri, deși pârâtul nu a solicitat acest lucru prin cererea reconvențională aflată la fila 20 dosar fond, singurele sale solicitări fiind în legătură cu o cotă de contribuție majorată precum și cererea referitoare la aducerea la masa de partaj a unor bunuri mobile.
În raport de aceste considerente, se constată că lipsa motivării atrage nelegalitatea încheierii de admitere în principiu și a sentinței, întrucât face imposibilă verificarea soluției pronunțate de către instanța de control, motiv pentru care s-a admis apelul, s-a desființat sentința în temeiul art. 297 cod procedură civilă și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Apelul pârâtului a fost respins ca nefondat, deoarece viza dobânzile și comisioanele aferente sumei de 5.000 euro datorie la Bank, însă prin
cererea reconvențională formulată la fond nu s-a solicitat aducerea pasivului la masa bunurilor de împărțit și prin urmare nu pot fi împărțite nici comisioanele sau dobânzile aferente debitului.
3. Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs reclamanta ). ), în termen, motivat și timbrat.
Criticile sunt în esență următoarele: instanța de apel în mod greșit a dispus desființarea cu trimitere și reluarea judecății de la prima instanță, deși IAP-ul este motivat în fapt și în drept și având în vedere caracterul devolutiv al apelului, tribunalul era ținut să aprecieze și să se pronunțe asupra temeiniciei căii de atac, să modifice hotărârea sau să rețină spre rejudecare. Mai arată că, procedând la desființarea cu trimitere a cauzei, tribunalul nu a analizat pe fond decât foarte sumar cele patru motive de apel formulate în calea de atac.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul O l
În drept invocă disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefundat. Arată că, deși se invocă disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, recurenta nu arată care este actul juridic dedus judecății ce a fost interpretat greșit de tribunal și nici disp. legale ce au fost încălcate și aplicate greșit de instanța de apel. Mai susține că disp. art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă au fost aplicate în mod corect de tribunal, întrucât nepronunțarea asupra unei cereri și lipsa motivării IAP, echivalează cu necercetarea fondului cauzei.
Recursul este fondat și se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe poate avea loc doar în două cazuri și anume atunci când instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
avute în vedere de art. 297 alin.1 Cod procedură civilă nu se regăsesc în cauza de față, întrucât soluția adoptată de prima instanță a fost dată pe fondul pricinii, astfel cum rezultă din expunerea rezumată a hotărârilor pronunțate - IAP și sentință, dar și cu respectarea dispozițiilor art. 85 Cod procedură civilă.
Rațiunea celor două cazuri de desființare cu trimitere stă în ideea de a nu fi prejudiciate părțile de un grad de jurisdicție atunci când procesul a fost soluționat pe baza unei excepții sau în lipsa unei părți care nu a avut cunoștință de litigiu, astfel încât cele două cazuri trebuie interpretate restrictiv, iar nu extensiv, prin asimilarea altor situații, neavute în vedere de către legiuitor, care să ducă la nesoluționarea cauzei într-un termen rezonabil, cu încălcarea art. 6 din
Astfel, apelul este mijlocul procesual prin care partea nemultumita de hotararea primei instante, solicita instantei superioare ierarhic reformarea hotararii, apelul fiind o cale de atac ordinara, suspensiva de executare, de reformare si devolutiva.
Fiind devolutiv, apelul este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii in fond, astfel ca problemele de fapt si de drept dezbatute in fata primei instante sunt repuse in discutia instantei de apel. Efectul devolutiv al apelului consta in posibilitatea pe care o au partile de a supune judecatii in apel litigiul dintre ele in ansamblul sau, cu toate problemele de fapt si de drept ce au fost ridicate in prima instanta, de aceea, in principiu, devolutiunea este totala si completa.
Efectul devolutiv are consecinte si asupra probelor care pot fi administrate in apel.
Așadar, potrivit art. 295 Cod procedura civila, instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.
Rezulta multitudinea de mijloace puse de legiuitor la dispozitia instantei de apel in sensul ca acesta poate solutiona litigiul in baza probelor administrate de prima instanta, ori poate sa refaca o parte din aceste mijloace de proba sau sa completeze probatoriul cauzei, prin administrarea de noi probe.
Or, în cauză, rezultă cu evidență faptul că în mod greșit Tribunalul a dispus desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, de vreme ce ipotezele avute în vedere de art. 297 alin.1 Cod procedură civilă nu se regăsesc în speță, soluția adoptată de prima instanță a fost dată pe fondul pricinii și niciuna dintre părți nu a invocat că judecata s-a făcut în lipsa acestora, nefiind legal citate.
Nemotivarea corespunzătoare a IAP sau a sentinței, altfel spus, întocmirea actului de procedură (hotărârea judecătorească) de către prima instanță cu neobservarea formelor legale prescrise de disp. art. 261 alin. 1 Cod procedură civilă, nu echivalează cu o necercetare a fondului, ci poate ridica probleme legate de incidența în cauză a disp. art. 105 alin. 2 și urm. Cod procedură civilă, cu aplicarea corespunzătoare, după caz, a disp. art. 297 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă.
Or, potrivit acestor dispoziții legale, când există motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre judecare.
În concluzie, regula în apel este aplicarea disp. art. 296 Cod procedură civilă, iar excepția este desființarea cu trimitere - numai în două cazuri expres și limitativ prevăzute de legea procesuală de strictă interpretare - art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și anularea în tot sau în parte și reținerea procesului spre judecare - atunci când prima instanță competentă fiind, a soluționat pe fond, dar există un motiv de nulitate - art. 297 alin. 2 teza II Cod procedură civilă.
că, în acest din urmă caz, nulitatea se analizează în raport cu disp. art. 105 - 108 Cod procedură civilă.
Pentru aceleași motive, dar per a contrario, apărările intimatului pârât expuse în întâmpinare, sunt neîntemeiate. În aceiași ordine de idei, este de subliniat că eventuala omisiune instanței de a se pronunța asupra unei cereri, nu conduce la nulitatea sentinței, nu echivalează cu o necercetare a fondului, ci deschide calea formulării unei cereri pentru completarea hotărârii - în condițiile art. 2812Cod procedură civilă. De asemenea, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, indicarea greșită a motivelor de recurs, nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prev. la art. 304 Cod procedură civilă.
Pentru toate aceste motive, Curtea constată incidența cazului de recurs de casare prevăzut în art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă și întrucât tribunalul nu a soluționat pe fond apelul, este incident cazul de trimitere prev. de art. 312 alin. 5 teza I Cod procedură civilă
Așadar, în baza art. 312 alin. 1 teza I alin. 2 teza II Cod procedură civilă, se va admite recursul reclamantei, se va casa în parte decizia și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul O l t, pentru soluționarea apelului reclamantei.
Se va menține decizia privind apelul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta ). ), împotriva deciziei civile nr.154 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Casează în parte decizia susmenționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Olt pentru soluționarea apelului reclamantei.
Menține decizia privind apelul pârâtului.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red. Jud.
4 ex/30.10.09
Tehnored.
Jud. fond
Jud. apel
Gh.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
| ← Divort. Decizia 709/2009. Curtea de Apel Craiova | Divort. Decizia 375/2009. Curtea de Apel Ploiesti → |
|---|
