Plasament. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - plasament -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.51
Ședința publică din data de 18 martie 2009
PREȘEDINTE: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 2: Rusu Maria
JUDECĂTOR 3: Maierean Ana
Grefier - -
MINISTERUL PUBLIC este reprezentat prin procuror
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtul și intervenienții în nume propriu și, domiciliați în sat și comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr.143 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-, reclamantă intimată fiind Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intervenienții în nume propriu recurenți, asistați de avocat, care răspunde și pentru pârâtul recurent și consilier juridic, reprezentantul reclamantei intimate Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B, lipsă fiind pârâtul recurent, reprezentantul Autorității Tutelare de pe lângă Primăria comunei și reprezentantul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților arată că nu mai are de formulat alte cereri sau de invocat excepții.
Consilier juridic pentru reclamanta intimată arată că nu mai are de formulat alte cereri, din punctul său de vedere recursul fiind în stare de judecată.
Curtea, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau de invocat excepții, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, solicită admiterea recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr.143 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, pe care o consideră nelegală și netemeinică, motivând că nu se impunea schimbarea mediului în care a crescut minora, prin darea acesteia în plasament bunicilor paterni, care nu s-au ocupat niciodată de, între minoră și familia fiind stabilită o strânsă legătură afectivă.
De asemenea, precizează că familia - deși din punct de vedere financiar realizează mai multe venituri, situația materială a acesteia nu este net superioară situației familiei, întrucât din veniturile realizate de prima familie se întrețin mai multe persoane, în schimb familia deși cu venituri mai modeste, deține o gospodărie cu suficiente bunuri care să compenseze lipsa banilor. Așa cum rezultă din înscrisurile dosarului, nu există argumente care să diferențieze cele două familii, starea sănătății celor două familii fiind asemănătoare, ambele familii suferind de aceleași boli aferente vârstei, motiv pentru care solicită admiterea cererii de intervenție formulată de intervenienții și, admiterea recursului formulat de pârâtul.
De asemenea, în mod greșit s-a dispus decăderea pârâtului din drepturile părintești, el fiind atașat de și a crescut-o împreună cu părinții săi de la naștere până în prezent. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru reclamanta intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B, solicită respingerea ambelor recursuri formulate în cauză, menținerea hotărârii Tribunalului Botoșani ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a ambelor recursuri, ca nefondate.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTE
Asupra recursurilor civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 26 septembrie 2008 pe rolul Tribunalului Botoșani, în temeiul Legii nr.272/2004 reclamanta Direcția Generală de asistență Socială și Protecția Copilului B în contradictoriu cu pârâtul, 8decedată), intervenienții în nume propriu și, Serviciul de Autoritate Tutelară - Primăria comunei, județul B și partea în proces Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, a solicitat admiterea acțiunii și stabilirea măsurii de plasament la familia - și (bunicii materni) pentru copilul, născută la data de 30 mai 2006, în municipiul B, județul B, fiica lui și (decedată); decăderea totală din drepturile părintești a tatălui, născut la data de 28 decembrie 1979 în municipiul B, județul
Din motivarea acțiunii, rezultă că, în fapt, copilul a rezultat în urma unei relații de concubinaj a numitei cu numitul. Copilul s-a născut la data de 30 mai 2006, iar părinții s-au căsătorit zece zile mai târziu, la data de 10 iunie 2006. Mama copilului a absolvit 10 clase la grupul Școlar de Industrie Ușoară B, iar la vârsta de 19 ani a părăsit domiciliul părinților cu gândul de a părăsi țara, iar părinții, familia și - au anunțat organele de poliție de dispariția ei. După o perioadă de timp a revenit în familie, foarte speriată și a declarat că a fost sechestrată cu alte tinere într-un apartament din județul Fiind conștientă că a trecut printr-o experiență neplăcută, s-a angajat la o societate din municipiul B, unde a lucrat câteva luni. La serviciu a cunoscut o femeie care locuia în comuna, județul B, iar a început să o viziteze acasă. Astfel, l-a cunoscut pe soțul său, care tocmai venise din străinătate. S-a lăsat convinsă de acesta și nu s-a mai întors la părinți în municipiul
Se arată faptul că, s-a stabilit la domiciliul familiei și, părinții numitului, în comuna, județul Din informațiile obținute de la autoritățile locale, vecinii din comuna, bunicii materni, precum și bunicii paterni, cei doi soți se certau, iar de cele mai multe ori, era agresată fizic. Chiar și în perioada sarcinii a fost bătută de soțul său, conflictele izbucnind pe fondul consumului de alcool al acestuia.
S-a reținut că, după nașterea copilului, numita, plină de vânătăi își lua fetița și pleca la B la părinții săi, însă de fiecare dată soțul o căuta și o convingea să se întoarcă acasă.
În luna aprilie 2008, numita a fost bătută din nou de soțul său și a plecat împreună cu copilul la părinți în municipiul Pentru a preveni un nou scandal aceștia au convins-o să se înscrie la Centrul Maternal " Prinț" B, unde a locuit în perioada 10.04.2008-05.05.2008, însă numitul a aflat unde este și a cerut externarea ei cu promisiunea că va evita conflictele și agresiunile în familie.
S-a reținut faptul că, la data de 10 august 2008, în urma unui conflict, numita, mama copilului, a fost ucisă de soț, cauza decesului fiind "obstrucție traheobronșică cu sânge (omucidere)".
se află în Arestul Inspectoratului de Poliție, fiind reținut pentru cercetări. Acesta a solicitat instituirea unei măsuri de protecție pentru fiica sa la domiciliul părinților săi, familia și.
S-a mai reținut faptul că, prin adresa nr.13383/10.09.2008, familia și (bunicii paterni) au solicitat stabilirea măsurii de plasament pentru nepoata lor, ei locuind într-un imobil proprietate personală, compus din două camere modest mobilate, sunt atașați de nepoată și doresc să o crească, deși bunica are pensie, iar bunicul are pensie de boală și în timpul conviețuirii soții și, împreună cu fiica lor au locuit la domiciliul acestora din comuna, județul B, însă din declarațiile vecinilor rezultă că, doamna se purta foarte urât cu nora și nepoata sa, iar atunci când izbucneau certurile între soți, socrii nu interveneau, ba mai mult, aceasta îl provoca și mai mult pe fiul său.
Prin adresa nr.12081/25.08.2008 familia - și (bunicii materni) cu domiciliul în municipiul B, Calea Națională, nr.55, -.E,.1, județul B, a solicitat stabilirea măsurii de plasament pentru nepoata lor,. Aceștia locuiesc împreună cu fiica lor, și soțul acesteia. Familia - și împreună cu fiica și ginerele au declarat că doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului în cauză.
Petenta a arătat în motivarea acțiunii că în urma analizei cererilor adresate către B de familia (bunicii paterni) respectiv familia (bunicii materni) s-a considerat oportună instituirea măsurii de plasament la familia - și, deoarece:
- la domiciliul familiei copilul în cauză a fost supus în mod repetat abuzului emoțional prin faptul că a asistat la toate violențele fizice și verbale ale domnului asupra soției sale, violențe tolerate constant de bunicii paterni, iar schimbarea mediului în care a crescut până în prezent ar fi benefică pentru creșterea și dezvoltarea ulterioară a copilului;
- posibilitatea copilului de a participa la activități, precum și accesul la instituții de educație și cultură, sunt mult mai largi în municipiu;
- atât soții - și, cât și fiica și ginerele acestora sunt salariați, au un venit lunar stabil, care ar asigura nevoile actuale și viitoare ale copilului;
- vecinii familiei consideră că bunicii paterni sunt atașați de nepoată, însă sunt în vârstă și nu dispun de resurse financiare suficiente pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
În dovedirea acțiunii petenta a depus la dosar în copie xerox următoarele documente: raportul privind ancheta psiho-socială a copilului în cauză, planul individualizat de protecție, certificatul de naștere al copilului în cauză, adeverința medicală a copilului în cauză, adresa nr.2722/12.08.2008 a Primăriei comunei, județul B, pașaportul domnului și certificatul de naștere al acestuia, extras din registrul de deces privind de doamna, ancheta socială nr.13959/28.08.2009 a Primăriei municipiului B, județul B, ancheta socială nr.2799/21.08.2008 a Primăriei comunei, județul B, raportul de evaluare finală privind situația cuplului mamă-copil și, întocmit de reprezentanții Centrului Maternal " Prinț" B, Dispoziția nr.211/24.04.2008 a Directorului executiv al B, declarația domnului, cererea nr.13383/10.09.2008 aparținând familiei și, cererea nr.12081/25.08.2008 aparținând familiei - și, declarația doamnei, fiica soților - și, declarațiile vecinilor soților - și, declarațiile vecinilor soților și, adeverințele de salariat ale soților, cărțile de identitate ale soților și, adeverințele medicale ale soților și, cuponul de pensie al doamnei, declarația doamnei nr.5731/16.04.2008, certificatul de căsătorie al soților și, contractul de vânzare-cumpărare nr.4253/1992, certificatul de căsătorie al soților - și.
Tribunalul Botoșani prin sentința civilă nr.143 din 30 ianuarie 2009 admis acțiunea principală, respectiv a dispus stabilirea măsurii de plasament la familia - și (bunicii materni) pentru copilul, născută la data de 30 mai 2006, fiica lui și (decedată), a dispus decăderea totală din drepturile părintești a tatălui și a respins ca nefondată cererea de intervenție în nume propriu formulată de și și a dispus exercitarea drepturilor părintești de către Președintele Consiliului Județean
S-a reținut că, măsura plasamentului propusă la familia - și, domiciliați în municipiul B, Calea Națională, nr.55, -.E,.1, județul B, se impune datorită faptului că este în interesul superior al copilului, așa cum este definită prin Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, a se schimba mediul în care a fost supus acesta în mod repetat abuzului emoțional, asistând la toate violențele fizice și verbale, violențe tolerate constant de familia și care au culminat cu uciderea mamei minorei,.
S-a mai reținut că, situația materială a familiei - și este net superioară față de cea a familiei și (filele 27,28,29 dosar), condițiile oferite copilului fiind evaluate de specialiștii acestei instituții, ca fiind foarte bune la această familie, în plus de oferă copilului posibilitatea de a participa la unele activități culturale și educaționale, apropierea de instituții sanitare, școlare, etc. S-a mai arătat că, situația sănătății familiei - și este de asemenea bună, așa cum rezultă și din adeverințele medicale existente la dosar (fila 23 dosar), deși în scopul tergiversării cauzei s-a solicitat de către apărătorul intervenienților un alt termen pentru alte adeverințe medicale în condițiile în care familia care este și mai în vârstă, iar în plus bunicul patern, este suferind de "tulburare organică de personalitate cu decompensări depresive". Familia - și a fost recomandată și de alte persoane ca aptă și capabilă de a îngriji și crește pe nepoata lor, fiind atașați de aceasta așa cum rezultă din declarațiile numiților și, - (filele 25-26 și verso).
Referitor la capătul de cerere privind măsura decăderii totale din drepturile părintești a tatălui, prima instanță a reținut că această măsură s-a impus deoarece acesta este o persoană violentă, consumatoare de băuturi alcoolice, predispusă la săvârșirea de acte antisociale care prezintă pericol social.
Tatăl copilului, respectiv este recidivist, fiind condamnat pentru infracțiunea de furt și furt calificat la trei ani închisoare, conform sentinței penale nr.1828/2002, arestat la data de 06.05.2002, liberat la data de 19.03.2004 - rest de pedeapsă 412 zile, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice la 6 luni închisoare, conform sentinței penale nr.3247/2005 arestat la 03.01.2006 - liberat la data de 09.05.2006 - rest 54 zile pentru aceeași infracțiune, condamnat la 3 luni închisoare, conform sentinței penale nr.2209/2006, arestat la 24.10.2006 - liberat la 29.12.2006, rest 25 zile, tot pentru aceeași infracțiune, condamnat la 6 luni închisoare conform sentinței penale nr.1112/2007, arestat la data de 06.08.2007 și liberat la data de 02.10.2007, rest 54 zile. Mai mult, pe numele pârâtului a fost emis un mandat european de arestare preventivă pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie pe teritoriul Spaniei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul și intervenienții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, atât pârâtul cât și intervenienții critică hotărârea sub două aspecte, respectiv a faptului că s-a dispus plasamentul minorei la bunicii materni în detrimentul bunicilor paterni (intervenienții) și s-a luat, față de pârât (tatăl fetiței) măsura decăderii din drepturile părintești.
Susține recurentul că instanța de fond nu a analizat comparativ, condițiile de creștere și educare pe care le oferă bunicii materni și cei paterni, ignorând faptul că bunicii materni suferă de afecțiuni grave (TBC), nu dispun de veniturile necesare să-i asigure o creștere și educare corespunzătoare minorei, în același spațiu de locuit trăiesc mai multe persoane, așa încât minorei i-ar fi mult mai bine la bunicii paterni, care au crescut-o de la naștere, sunt atașați de ea și aceasta de ei, au resurse materiale și financiare suficiente și necesare.
De asemenea, în mod eronat, s-a dispus decăderea pârâtului (tatăl minorei) din drepturile părintești, el fiind atașat de copil, iar copilul de el. Faptul că pârâtul are antecedente penale nu constituie un argument legal care să ducă la astfel de măsură, atâta timp cât la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că ar putea pune în pericol viața copilului său.
Analizând recursurile, instanța constată următoarele:
Potrivit reglementărilor dispozițiilor art.55 și 56 din Legea nr.272/2004, măsurile de protecție specială se dispun în situația în care un copil este lipsit temporar sau definitiv de grija părintească.
Această măsură se impune a fi luată, întotdeauna, cu respectarea interesului superior al copilului, așa cum este definit prin Legea nr.272/2004.
Apreciem că instanța de fond a respectat acest deziderat, dispunând măsura plasamentului minorei la bunicii materni.
Fără îndoială că bunicii paterni își iubesc nepoata, au contribuit la creșterea și educarea acesteia, de la naștere și doresc să facă în continuare acest lucru. Însă, ar fi în detrimentul acesteia de a rămâne în același mediul unde a fost supusă, în mod constant abuzului emoțional, ea asistând la toate violențele fizice și verbale iscate între părinții săi, violențe tolerate de fiecare dată de bunicii paterni (care nu au intervenit pentru aplanarea conflictelor) și care au culminat cu uciderea mamei sale.
Nici aspectul material nu a fost neglijat. Astfel, bunicii materni locuiesc în municipiul B, împreună cu fiica lor și soțul acesteia, toți sunt salariați și împreună doresc să se implice în creșterea și educarea acestui copil, în timp ce bunicii paterni, sunt în vârstă și nu dispun de resurse financiare suficiente pentru dezvoltarea armonioasă a acestei fetițe.
Nimic nu-i împiedică, însă, pe bunicii paterni, de a oferi sprijin și ajutor, de a se implica în limita posibilităților de care dispun, în creșterea și educarea acesteia, cu respectarea, desigur, al interesului superior al copilului.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la decăderea din drepturile părintești, acest lucru se poate dispune doar atunci când părinții copilului (în speță, tatăl), dă dovadă de neglijență gravă în îndeplinirea îndatoririlor părintești, astfel că, pentru protejarea interesului minorului este necesar scoaterea sa de sub orice influență provenind de la părinți, fiind, așadar, o sancțiune pentru aceștia, după cum rezultă din disp.art.109 Codul familiei dar care nu este incidentă în prezenta cauză.
Prin urmare, oricare ar fi fost starea conflictuală dintre părinți, care a dus în mod regretabil la decesul mamei (prin Rechizitoriul nr.1238/P/2008 din 2 decembrie 2008, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.183 cod penal), aceasta nu poate fi extrapolată și asupra relației tată-fiică.
După cum rezultă din raportul de evaluare finală, întocmit de Centrul Maternal " Prinț" B (fila 16 verso - dosar fond): ". S-a remarcat cu ocazia vizitelor efectuate de tată la centru atașamentul stabil dintre tată și copil, dar și disponibilitatea acestuia de a soluționa conflictele din familie, având cu aceste ocazii un comportament civilizat și manifestându-și dorința de a reunifica familie".
Dimpotrivă, acesta a dovedit atașament, față de copil, dorind ca acesta să fie crescut în cadrul familiei sale.
Astfel, după cum rezultă din raportul de evaluare finală, întocmit de Centrul Maternal " Prinț" B (fila 16 verso - dosar fond): ".. S-a remarcat cu ocazia vizitelor efectuate de tată la centru atașamentul stabil dintre tată și copilș, dar și disponibilitatea acestuia de a soluționa conflictele din familie, având cu aceste ocazii un comportament civilizat și manifestându-și dorința de a reunifica familie"
În atare situație apreciem că pârâtul păstrează dreptul de a avea legături personale cu minora și va putea solicita reintegrarea copilului în familie, în condițiile în care va face dovada că dispune de mijloacele necesare creșterii și educării.
Momentan, o atare solicitare este prematură atâta timp cât asupra lui planează vinovăția unei infracțiuni deosebit de grave, care presupune pedeapsa cu închisoare în regim de penitenciar.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intervenienții și împotriva sentinței civile nr.143 din 30.01.2009 a Tribunalului Botoșani, ca nefondat.
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva aceleiași sentințe și în rejudecare:
Modifică în parte sentința sus menționată, în sensul că respinge cererea de decădere totală din drepturile părintești a pârâtului, ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.RM
Tehnored.SP/25.03.2009
Nr.ex.2
Jud.fond:
Președinte:Frunză SandaJudecători:Frunză Sanda, Rusu Maria, Maierean Ana
| ← Divort. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Suceava | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
