Plasament. Decizia 85/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
DECIZIA CIVILĂ NR. 85/FM
Ședința publică din 21 octombrie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Gabriel Lefter
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
PROCUROR -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta pârâtă )., domiciliată în Cernavodă,-, -A,.B,.3,.35, împotriva sentinței civile nr. 496, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 10 aprilie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu sediul în C,- și intimații pârâți, domiciliat în Cernavodă,-, -A,.B,.3,.35 și cu domiciliul procesualalesîn C,-, -.3,.12, având ca obiectplasament de urgență - încetare.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru intimatul pârât, avocat -, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 61472 din 22 septembrie 2009, depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că intimata reclamantă a depus la dosar (filele 33, 34), la data de 19.10.2009, întâmpinare, în trei exemplare, care nu a fost comunicată. Recurenta pârâtă a trimis la dosar, prin fax (filele 39-41) note scrise, la data de 20.10.2009.
Întrebat fiind, apărătorul intimatului pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului intimatului pârât, potrivit cu care acesta arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-i cuvântul pe fond.
Apărătorul intimatului pârât, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Se referă la o hotărâre a Tribunalului Constanța prin care a fost respins apelul formulat de apelanta pârâtă, hotărâre care a și fost pusă în executare, astfel că minora se află la acest moment la tată împreună cu frații acesteia.
Instanța, pune în vedere apărătorului intimatului pârât să depună la dosar, până la sfârșitul ședinței de judecată, un înscris doveditor, în sensul celor susținute astăzi, respectiv hotărârea judecătorească despre care a făcut vorbire.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului și menținerea hotărârii recurate.
Consideră că, în raport de probatoriile administrate în cauză, se impune încetarea măsurii de plasament, iar minora să fie încredințată la tată; având în vedere și starea de sănătate a mamei - recurenta pârâtă din prezenta cauză, care și-a abandonat copilul pe scările poliției.
Până la sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă apărătorul intimatului pârât, care depune la dosar, în copie conform cu originalul, decizia civilă nr. 325, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 21 mai 2009, în dosarul nr- - după cum i-a fost pus în vedere.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții și (fosta ) ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună încetarea măsurii de plasament în regim de urgență a copilului, născută la 30.11.2001 în M, jud. C, CNP - fiica numiților și și reintegrarea acestuia în familie
În motivarea cererii s-a arătat că minora a fost adusă la Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență C la data de 22.09.2008, de către inspector, în cadrul C, urmare a sesizării făcute de către Primăria orașului Cernavodă, jud. C, minora fiind abandonată de către mama sa la Poliția orașului Cernavodă, jud.
S-a mai arătat că potrivit Deciziei nr. 6201/30.09.2008 a Cm inora a fost plasată în regim de urgență la Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență
S-a motivat că mama copilului numita este născută la 2 decembrie 1967 în satul M, județul I, fiica numiților și și are domiciliul în loc. Cernavodă,-, -A,. B,. 35, jud.
Reclamantul a susținut că tatăl minorei este născut la: 1 decembrie 1960, în comuna, județul I, fiul numiților și și are domiciliul în orașul Cernavodă,-, -A,. B,. 35, jud. C, însă în fapt locuiește fără forme legale în municipiul C,-, - 1,. 12, jud. C, iar în perioada în care este plecat din țară l-a mandatat pe fratele acestuia să se ocupe de situația celor trei minori ai săi, rezultați în urma căsătoriei cu.
S-a mai arătat că dl. a fost căsătorit cu pârâta, iar minorii, născută la 23 noiembrie 1991 și, născut la 18.06.1993 au fost încredințați spre creștere și educare tatălui, iar minora a fost încredințată spre creștere și educare mamei aceasta fiind asistentul personal al fiicei sale care este încadrată într-o categorie de persoane cu grad de handicap.
În drept: s-au invocat dispozițiile art. 68 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Prin sentința civilă nr. 496, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 10 aprilie 2009, s-a admis cererea reclamantei și s-a dispus încetarea măsurii de plasament în regim de urgență a copilului, născut la 30 noiembrie 2001 în M, județul C, fiica numiților și (fostă ).
S-a dispus reintegrarea minorei în familia naturală, respectiv la tatăl său,.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că este în interesul minorei să se dispună încetarea măsurii de plasament în regim de urgență ca urmare a împrejurării că tatăl minorei a solicitat reintegrarea acesteia în familie, situație în care nu se mai justifică rămânerea acesteia în Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență
Referitor la pârâta, instanța a reținut că, deși aceasta a solicitat ca minora să fie reintegrată în familia naturală la mamă, cererea nu este întemeiată, avându-se în vedere atitudinea manifestată de mamă anterior luării măsurii de protecție a minorei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta, care a criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, motivat de faptul că soluția adoptată de prima instanță nu are în vedere interesul minorei.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând legalitatea hotărârii recurate, în raport de criticile recurentei pârâte, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Legea nr. 272/2004 a instituit un principiu de natură a garanta dreptul copilului, respectiv cel al interesului superior al acestuia, principiu ce este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților acestora, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora copilul ce poate fi dat în plasament.
Părinții au obligația să asigure copilului condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială, iar exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului.
În jurisprudența sa, CEDO a reținut în mod constant că părintele are dreptul de a beneficia de măsuri adecvate din partea statului pentru a fi alături de copilul său, iar autoritățile naționale au obligația să dispună aceste măsuri. Cu toate acestea, obligația autorităților naționale de a lua măsuri în acest scop nu este absolută, deoarece este posibil ca reluarea conviețuirii cu minorii care au locuit un timp cu unul dintre părinți să nu se realizeze așa de ușor și să necesite unele măsuri pregătitoare. De asemenea, Curtea a subliniat că instanțele judecătorești trebuie să țină seama de interesele și de dreptul acelor persoane și, în special, de interesul superior al copilului și de drepturile sale stipulate în art.8 din Convenție (cauza Ignaccolo Zenide contra României, hotărârea nr. 1/2000; Cauza Lafargue contra României, Hotărârea din 13 iulie 2006).
În speță, se reține că instituirea măsurii de protecție specială pentru copilul, fiica pârâților și, s-a dispus ca urmare a abandonării minorei de către mama sa, la data de 22 septembrie 2008.
Prin Dispoziția nr. 620 din 30 septembrie 2008 copilul a fost plasat în regim de urgență la Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență C, măsură menținută prin sentința civilă nr. 1288 din 13 noiembrie 2008 Tribunalului Constanța.
În raportul de revizuire a planului individualizat de protecție cu privire la minoră, echipa pluridisciplinară a Centrului de Primire a Copilului în Regim de Urgență Cac oncluzionat că minora a suferit o traumă afectivă, care este generată la despărțirea părinților săi, de conflictele violente dintre ei, cu urmări în structura psihică a copilului, dezechilibru și tensiuni care influențează în mod direct procesul evoluției și dezvoltării armonioase a copilului, situație în care, este în interesul minorei ca aceasta să fie reintegrată în familie, respectiv la tatăl său.
Se reține că în grija tatălui, după divorț, s-au aflat și ceilalți frați ai minorei, respectiv, născută la 23 noiembrie 1991 și, născut la 18 iunie 1993.
Deși mama -, a solicitat ca minora să fie reintegrată în familia sa, se constată că această măsură nu este în interesul minorei, avându-se în vedere condițiile în care s-a dispus măsura plasamentului în regim de urgență, cât și istoricul medical al mamei (fila 44 dosar fond). Mama nu a făcut dovada faptului că poate asigura minorei un climat armonios, în care aceasta să evolueze atât fizic cât și psihic pentru a înlătura consecințele traumei afective care a fost determinată de starea conflictuală dintre părinții săi, anterior divorțului.
Mai mult, se reține că tatăl minorei -, a solicitat reîncredințarea minorei, iar prin sentința civilă nr. 3006/c din 08 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Medgidia, definitivă prin decizia civilă nr. 325 din 21 mai 2009, minora a fost reîncredințată tatălui său spre creștere și educare. În considerentele acestei decizii s-a reținut că este în interesul superior al minorei, - avându-se în vedere faptul că este o persoană cu nevoi speciale, datorită stării de sănătate - ca aceasta să crească alături de tatăl și de frații săi, pârâtul oferindu-i condiții optime pentru creștere și educare.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul formulat de pârâta ca nefondat, prima instanță făcând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 64 din Legea nr. 272/2004, la speța de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta pârâtă )., domiciliată în Cernavodă,-, -A,.B,.3,.35, împotriva sentinței civile nr. 496, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 10 aprilie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu sediul în C,- și intimații pârâți, domiciliat în Cernavodă,-, -A,.B,.3,.35 și cu domiciliul procesual ales în C,-, -.3,.12, având ca obiectplasament de urgență - încetare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.hot.jud.recurs /27.10.2009
gref./2 ex./30.10.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Gabriel Lefter
← Divort. Decizia 1220/2009. Curtea de Apel Craiova | Divort. Decizia 1297/2009. Curtea de Apel Craiova → |
---|