Reintegrare în familie. Decizia 1974/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1974/R/2009
Ședința publică din:14.10.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Traian Dârjan
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul prin mandatar împotriva deciziei civile nr. 460 din 21.07.1009 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe intimata reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C, precum și pe intimații pârâți, -, CENTRUL JUDEȚEAN DE INTERVENȚIE PENTRU COPILUL N, CASA DE TIP FAMILIAL H, autoritatea tutelară PRIMĂRIA COMUNEI și intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect reintegrare în familie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță recurentul și mandatarul acestuia, reprezentantul reclamantei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C, consilier juridic, intimații pârâți, reprezentantul pârâtei Casa de Tip Familial H prin consilier juridic, și reprezentanta parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin doamna procuror, lipsă fiind autoritatea tutelară și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcu referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței /fila 18/ întâmpinare de către pârâta intimată.
Reprezentantul reclamantei consilier juridic, depune la dosar întâmpinare.
Instanța din oficiu pune în discuție reclamantului dacă înțeleg să solicite asistență juridică din oficiu potrivit art.57 din Legea 272/2004. Întrebat fiind personal reclamantul, acesta arată că nu are nevoie de asistență juridică din oficiu, întrucât este în măsură să-și reprezinte interesele în instanță.
Reprezentantul reclamantei consilier juridic arată că nu are de formulat obiecțiuni la punctul de vedere exprimat de recurent referitor la acordarea asistenței juridice din oficiu.
Reprezentanta pârâtei intimată consilier juridic, referitor la problema pusă în discuție apreciază că ar fi nevoie de acordarea asistenței juridice.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj consideră că nu se impune acordarea de asistență juridică din oficiu atât timp cât părțile au arătate că nu au nevoie, fiind în măsură șă-și apere interesele.
Instanța ia act de precizarea tuturor părților reținând că reclamantul nu dorește să beneficieze în condițiile legii de asistență juridică din oficiu deși i s-a pus în discuție această posibilitate legală.
Întrebată fiind de instanță, pârâta arată că are în plasament trei copii respectiv, și.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Recurentul prin mandatar, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în sensul de a reda drepturile părinteți tatălui respectiv reclamantului, apreciind ca fiind imorale condițiile în care trăiesc minorii.
Reprezentantul reclamantei consilier juridic susține motivele arătate în întâmpinare în sensul de a se respinge recursul și menținerea ca fiind temeinică și legală a deciziei, și nu se opune ca reclamantul u să-și reia drepturile părintești.
Reprezentanta intimatei pârâtă consilier juridic arată că susține aceleași concluzii formulate de reprezentantul reclamantei consilier juridic.
Intimata pârâtă u se opune motivelor de recurs formulate de și solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 20 lei reprezentând transport.
Intimata pârâtă u, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 50 lei reprezentând transport.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 460 din 21.07.1009 pronunțată de Tribunalul Clujs -a respins cerea formulată de petiționarii, și, ca nefondată în ceea ce îl privește pe petiționarul respectiv ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă în ceea ce îl privește pe petiționarul, cerere având ca obiect reintegrare în familie și redarea drepturilor părintești.
S-a admis cererea reconvențională formulată de intimata DGASPC C, și în consecință:
S-a dispus modificarea măsurii de protecție specială dispusă prin sentința civilă nr. 415/02.09.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- în ceea ce-i privește pe copiii,CNP -, născută la data de 11.04.2003 în com. Măguri, jud. C, fiica lui și,-,având CNP - născută la data de 25.11.2004 în com. Măguri, jud. C, fiica lui și și, născută la data de 22. 07,1996 în com. Măguri, fiica lui și, de la Casa de Tip familial H la bunicii materni și. în in com. Măguri nr. 203.
Pe durata măsurii de protecție specială a plasamentului s-a delegat exercițiul drepturilor părintești privitoare la persoana copiilor în favoarea bunicilor materni.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Copiii, născut la data de 27.04.1994, născut la data de 10.07.1995, năsută la data de 22.07.1996, născut la data de 20.01.1998, născut la data de 28.08.1999, născut la data de 13.08.2001, născută la data de 11.04.2003, născută la data de 25.11.2004 sunt toți copiii soților și.
Părinții copiilor au trăit în comuna Măguri din județul C,într-un grup religios izolat de restul comunității sătești, alcătuit din numeroase rude din familia soțului.
Cazul copiilor a intrat în atenția DGASPC C la data de 25.03.2008, când Primăria comunei Măguri le-a înaintat o sesizare în cuprinsul căreia arată că dl. și-a alungat soția de la domiciliul conjugal pe motivul că aceasta și-ar fi abuzat sexual doi dintre băieți,cei opt copii sunt ținuți închiși în casă, mamei refuzându-i-se accesul la aceștia, copiii nu au mai fost lăsați la școală din data de 25.03.2008.
Direcția a încercat colaborarea cu tatăl în vederea verificării situației copiilor, însă acesta refuzat colaborarea. La fel și familia extinsă paternă și vecinii familiei, care sunt și ei membrii ai unui cult religios separatist, au refuzat să discute cu reprezentanții Direcției. Mama locuiește la părinții săi, a încercat repetat să mențină legătura cu copiii, însă de fiecare dată nu a fost acceptată în locuință, a fost bătută și alungată.
Prin Ordonanța președințială nr. 104/CC/24.06.2008 pronunțată de Tribunalul Clujs -a încuviințat accesul reprezentanților DGASPC C la domiciliul numitului, pentru verificarea situației copiilor aflați în îngrijirea acestuia.
Urmare a pronunțării acestei măsuri, reprezentanții Direcției au reușit să intre în contact cu cei opt copii și părinții acestora.
În urma discuțiilor purtate cu aceștia a rezultat că cei opt copii ai soților au o relație apropiată cu tatăl lor și consideră că acesta este corect în aplicarea pedepselor, în schimb mama lor era foarte severă, îi bătea pentru orice și o consideră vinovată în totalitate pentru situația în care se află familia. Copiii au mai povestit faptul că mama lor a avut o tentativă de suicid, fapt pentru care tatăl lor o lega noaptea cu lanțuri de pat, ca să prevină acest lucru. A mai rezultat că, copiii soților împărtășesc în totalitate părerea tatălui, căruia i "s-a arătat" faptul că mama și-ar fi violat doi dintre băieți, pe și pe. Din discuțiile purtate cu copiii s-a concluzionat că tatăl lor are convingerea că mesajele primite de la Dumnezeu au valoare de adevăr și că realitatea faptelor este certificată de aceste viziuni. Faptele redate de copii nu au susținere logică, nu pot fi detaliate, violul fiind construit în urma viziunilor tatălui, existând doar la nivel declarativ.
Copiilor li s-a interzis categoric părăsirea comunității, persoanele care nu sunt din comunitate sunt numiți " ghemuiți" și " spurcați".
Tatăl copiilor a refuzat înscrierea acestora la medici de familie, deoarece nu are încredere în medici și nici în legile oamenilor.
După ce a fost alungată de acasă, mama a încercat în repetate rânduri să își vadă copiii, însă nu era primită acasă iar copiii o loveau și o insultau, așa cum au văzut că făcea tatăl lor.
Față de acest tip de comportament, DGASPC Cas olicitat emiterea unei ordonanțe președințiale pentru stabilirea unei măsuri de protecție față de copii.
Prin ordonanța președințială nr. 195/CC/29.07.2008 s-a dispus față de cei opt copii ai soților și măsura de protecție specială a plasamentului la Casa de tip familial " "
După punerea în executare a măsurii dispuse, în condițiile art. 94 al. (4) din Legea 272/2004 a sesizat instanța competentă în vederea înlocuirii măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului la Casa de tip familial" " din H și decăderea tatălui din exercițiul drepturilor părintești.
Prin sentința civilă nr. 415/02.09.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalului Cluja admis cererea C C, a dispus înlocuirea măsurii plasamentului luată față de cei opt copii cu măsura plasamentului la Casa de tip familial " " H și a dispus decăderea tatălui din drepturile părintești.
Pentru a dispune aceste măsuri, instanța a reținut că s-a dovedit existența unei situații dezastruoase a copiilor la nivel cognitiv și emoțional, care este pricinuită în exclusivitate de către tată, care prin convingerile sale religioase, de tip habotnic, a influențat în mod negativ dezvoltarea copiilor săi în absolut toate punctele de vedere.
Convingerea instanței în acest sens a fost întărită și de atitudinea pe care tatăl a înțeles să o adopte în sala de judecată, fiind sfidător și înțelegând să arate din nou că soția sa se face vinovată de abuz sexual asupra a doi copii, motivând că știe acest fapt prin prisma viziunilor avute. Ca atare, nu conștientiza răul pe care l-a făcut și îl face copiilor și nu este dispus să-și schimbe modul de gândire.
Constatând că prin comportamentul său tatăl a pus în pericol dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială a copiilor săi, instanța a admis cererea Direcției.
În ceea ce privește poziția procesuală a copiilor, care și-au exprimat dorința de a se întoarce acasă, conform art. 24 alin. 4 din Legea 272/2004, instanța a hotărât să-i dea importanța cuvenită, dorința acestora fiind cenzurată de instanță raportat la particularitățile speței, copiii fiind în mod evident îndoctrinați și influențați negativ de tatăl lor, și în consecință apreciat să nu dispună deocamdată întoarcerea copiilor la domiciliu.
Referatele referitoare la situația copiilor au relevat că în timpul șederii la Casa de tip familial "" din H copiii au beneficiat de consiliere psihologică și de îngrijiri medicale, aceștia acceptând tratamentul medicamentos atunci când a fost nevoie.
Copiii s-au adaptat bine la viața din instituția de ocrotire, și-au dezvoltat abilități sociale, legând relații de prietenie și cu colegi de școală sau copii care locuiesc la o casa de tip familial apropiată, cu care se joacă adeseori, au reluat legătura cu mama și cu bunicii materni, care îi vizitează săptămânal.
Tatăl îi vizitează și el cam de două ori pe săptămână. În timpul vizitelor la început tatăl avut un comportament cooperant, apoi, în momentul în care a aflat despre măsura de înlocuire a plasamentului, a început să aibă un comportament recalcitrant împotriva personalului instituției de ocrotire, să își îndemne copii la nesupunere față de aceștia, iar îndemnurile lui găseau ecou la copii, care au devenit de necontrolat. După pronunțarea unei hotărâri de interzicere a legăturilor personale cu copii, ulterior desființată în recurs, comportamentul tatălui a devenit din nou respectuos față de personalul casei, în timpul vizitelor care au loc sub supraveghere, are un comportament cenzurat, însă ține legătura cu copiii și telefonic și pe această cale le dă directive în legătură cu comportamentul pe care să îl adopte față de mamă, bunicii materni sau in alte chestiuni.
Copiii se manifestă afectuos la adresa ambilor părinți, atunci când aceștia vin în vizită separat, însă atunci când sunt în vizită în același timp, sunt derutați și nu știu cum să reacționeze.
Copii mai mari, în special, a arătat că acum este conștientă de multe lucruri, pe care altădată nu le realiza, crezând tot ce-i ziceau ei, referindu-se la tată și la membrii familiei paterne extinse. A recunoscut că a avut un comportament greșit față de mamă, atunci când ei, copiii, s-au raliat persecuției exercitată de tată și de familia lui împotriva mamei, a recunoscut chiar faptul că ea însăși a scornit diverse împrejurări, care o puneau pe mamă într-o postură de femeie imorală și a confecționat probe în susținerea acestor afirmații, cooptându-și și frații în aceste manopere. A arătat că îi era frică de televizor și la începuturile lor la Casa de tip familial nu de dădea voie fraților săi să deschidă televizorul de frică să nu fie vrăjiți, tatăl lor le-a spus că au început să-i prefere pe bunicii materni pentru că aceștia le-a dat să mănânce cu vrăji.
Arată că s-a apropiat de bunicii materni, la care nu a avut acces până acum.
La rândul său că la insistențele tatălui recunoscut așa zisul abuz sexual al mamei împotriva sa.
Despre s-a arătat că a acceptat odată cu ceilalți să se uite la televizor, să aibă relații sociale și cu alte persoane decât cele din cercul lor, să consume din alimentele aduse de bunicii lor, despre care tatăl le spunea că sunt vrăjite, însă aceste libertăți ce și le-a permis au adus cu sine stres, neliniște, îngrijorare pentru că a încălcat porunca tatălui.
Cu ocazia ascultării lor, în afară de, care a arătat că dorește să locuiască la bunicii materni, ceilalți copii au arătat că doresc să întoarcă acasă, justificând unii prin faptul că au mai mult loc de joacă iar alții că au mai multă libertate, dar au arătat toți că le place la Casa de tip familial " " din H".
În ceea ce privește relația cu părinții, copiii au arătat toți că își iubesc mai mult tatăl decât mama. Dintre aceștia, numai și-a justificat opțiunea prin faptul că tatăl lor este mai blând, în timp ce mama lor îi certa și îi lovea pentru orice copilărie. Ceilalți copii și-au motivat opțiunea prin faptul că tatăl lor le aduce dulciuri, jucării, le dă bani, îi plimbă cu mașina.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat reintegrarea celor opt copii ai lui în familie și redarea exercițiului drepturilor părintești.
Cele arătate mai sus și chiar notele scrise depuse la dosar de reclamant, dovedesc că acesta nu înțelege nici acum că are un comportament abuziv față de copii, pe care trebuie să-l schimbe, refuză vehement să participe la ședințele de consiliere psihologică la care a fost obligat în ideea de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare și relaționare cu copiii, că are influență negativă asupra copiilor, că deși clamează credința, dreptatea și legile lui Dumnezeu, își îndeamnă copiii la ură față de mama lor și de bunicii materni, că îi ține în ignoranță și obscurantism, insuflându-le credința și teama în practici de vrăjitorie, sub influența cărora, de teamă, copiii devin capabili să susțină cu tărie fapte calomniatoare la adresa mamei și a familiei materne.
Toate acestea au dus instanța la concluzia că în privința tatălui, a relației lui cu copiii, situația avută în vedere de instanță la luarea măsurii de protecție specială și decăderea tatălui din drepturile părintești nu s-a modificat.
Opțiunea copiilor, care au arătat majoritatea dintre ei că doresc să se întoarcă acasă, nu a putut fi luată in considerare, instanța a apreciat că nu este in interesul acestora să se întoarcă acasă deocamdată, în condițiile în care tatăl nu și-a schimbat regulile de conduită, nu vrea să le schimbe și nici nu înțelege că greșește, și mai înainte ca aceștia să fi dobândit autonomie de gândire în raport de tatăl lor, astfel încât să fie în măsură să treacă prin filtrul propriei analize și evaluări susținerile și cerințele tatălui lor.
Față de aceste considerente, tribunalul a apreciat neîntemeiată cererea reclamantului și a respins-o ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea reclamantului cererea acestuia a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de Direcție, instanța a apreciat că măsura solicitată este in interesul copiilor, și, căci ori de câte ori este posibil, măsura plasamentului trebuie făcută la unul din membrii familiei, după cum rezultă din disp. art. 60 al. 3 lit. a din Legea 272/2004, bunicii materni și-au exprimat disponibilitatea de a lua copii în îngrijirea lor, ancheta socială întocmită de Primăria comunei a relevat că aceștia beneficiază de condițiile materiale și garanțiile morale care să le permită luarea copiilor în plasament, căci locuiesc într-o casă cu două nivele în suprafață de 216. locuibili și dependințe, 8 camere mobilate, baie la fiecare nivel, apă curentă, curent electric și centrală termică, fetele vor avea o cameră la dispoziție cu acces direct la baie.
Față de aceste considerente, cererea reconvențională formulată de DGASPC a fost admisă în temeiul disp art. 68 din Legea 272/2004.
In temeiul disp. art.62 al. (4) din Legea 272/2004 pe durata măsurii de protecție specială a plasamentului s-a delegat exercițiul drepturilor părintești privitoare la persoana copiilor în favoarea bunicilor materni.
În temeiul disp. art. 119 din Legea 272/2004, s-a dispus plata în favoarea bunicilor materni și a alocației de plasament pentru cei trei copii, începând cu data pronunțării sentinței.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs în termen legal petiționarul, solicitând modificarea hotărârii în sensul redării exercițiului drepturilor părintești tatălui, reintegrarea în familie copiilor, și la locuința acestora, în îngrijirea tatălui, stabilirea unei măsuri de protecție copiilor față de mama și față de membrii familiei materne, care pun în pericol dezvoltarea fizică, psihică și morală a copiilor.
În motivarea recursului petentul invocat următoarele:
În perioada 2006-2008 mama minorilor numita, în lipsa petentului care este tatăl copiilor, i-a supus pe aceștia la rele tratamente, corupție sexuală, viol și incest, pe rolul Parchetelor de pe lângă Tribunalul Cluj și respectiv Curtea de Apel Cluj existând mai multe cauze penale.
Plasamentul copiilor, decăderea tatălui din exercițiul drepturilor părintești, interzicerea menținerii legăturilor personale cu copiii și obligarea acestuia la ședințe de consiliere psihologică sunt măsuri abuzive care nu au la bază niciun argument legal.
Față de copii s-a luat măsura de protecție a plasamentului în regim de urgență în baza ordonanței președințiale nr. 195/2008, măsura dispusă fiind una de surprindere, ceea de demonstrează că Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului nu a abordat procedura legală de prevenire a separării copiilor de familie.
Nu există un refuz de înscriere copiilor la medic.
În sentința civilă nr. 415/2.09.2008 instanța nu s- pronunțat cu privire la menținerea legăturilor tatălui cu minorii, cum era normal și legal, iar începând cu 15.08.2008 vizitarea copiilor de către tată și apropiații acestuia a fost interzisă.
Prin sentința civilă nr. 1/6.01.2009 fost interzisă menținerea legăturilor personale a tatălui cu copiii și s-a dispus obligarea acestuia la ședințe de consiliere psihologică.
Stabilirea măsurii plasamentului copiilor, și - la bunicii materni constituie o măsură care contravine interesului superior al copiilor, datorită practicilor imorale din această locație și faptului că prin aceasta se limitează dreptul copiilor la vizite din partea tatălui și a membrilor familiei paterne.
Referitor la cele reținute în considerentele sentinței civile nr. 460/21.07.2009 Tribunalului Cluj, recurentul arată că intervenția autorităților în relația dintre tată și copii este fără acoperire legală, încadrându-se la ingerințe în viața familială.
Membrii familiei mamei au o influență nefavorabilă asupra dezvoltării copiilor, aceștia fiind vinovați la rândul lor de faptele penale săvârșite împotriva copiilor.
Referitor la cele reținute de instanță în privința tatălui și relației lui cu copiii, în sensul că situația avută în vedere la luarea măsurii de protecție specială și decăderea tatălui din drepturile părintești nu s- modificat, recurentul a arătat că el urmărește constant binele copiilor, are o mare suferință psihică urmare a modului în care au acționat reprezentanții autorităților, expunându-l prin decizii umilitoare, nu îndemnat copiii la nesupunere, revoltă sau lipsă de respect față de personalul de îngrijire și nu se face vinovat de nicio faptă care să justifice decăderea sa din drepturile părintești și lipsirea sa de copii.
Prin întâmpinarea formulată ( 18-21), intimata solicitat respingerea recursului, arătând că toate acuzațiile pe care i le aduce recurentul referitoare la pretinsele abuzuri săvârșite asupra copiilor sunt rodul imaginației recurentului. În realitate, copiii se de recurent, iar când acesta le-a insinuat ideile despre pretinsele abuzuri comise de mamă, copiii, din cauza temerii pe care o încearcă față de tatăl lor, nu l-au contrazis.
Intimata a învederat greutățile cu care s- confruntat în timpul celor 15 ani de căsătorie cu recurentul, arătând că acesta o bătea de multe ori, nu îi acorda sprijin material și moral, fiind lăsată cu prilejul fiecărei nașteri singură.
Intimata Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului solicitat prin întâmpinare (22-23) respingerea recursului și implicit a cererii de reintegrare a copiilor în familia tatălui și a celei de redare exercițiului drepturilor părintești.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că nu este posibilă reintegrarea copiilor, ținând cont atât de refuzul tatălui de a se conforma dispozițiilor Tribunalului Cluj în ceea ce privește participarea la ședințe de consiliere, cât și de lipsa oricărei forme de colaborare din partea familiei extinse paterne, în ceea ce privește o posibilă reintegrare copiilor în această familie.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește reiterarea comportamentului afirmat ca fiind abuziv și imoral al mamei copiilor, intimata, așa cum amplu a reținut instanța de fond, acesta este doar rodul imaginației recurentului, susținut și de fratele său,. . copiii au declarat că tatăl lor are convingerea că mesajele primite de la Dumnezeu au valoare de adevăr și că realitatea faptelor este certificată de aceste viziuni. Faptele redate de copii nu au susținere logică, nu pot fi detaliate, violul fiind construit în urma viziunilor tatălui, existând doar la nivel declarativ.
Copiii mai mari, în special, a arătat că acum este conștientă de multe lucruri, pe care altădată nu le realiza, crezând tot ce-i ziceau ei, referindu-se la tată și la membrii familiei paterne extinse. A recunoscut că a avut un comportament greșit față de mamă, atunci când ei, copiii, s-au raliat persecuției exercitată de tată și de familia lui împotriva mamei, a recunoscut chiar faptul că ea însăși a scornit diverse împrejurări, care o puneau pe mamă într-o postură de femeie imorală și a confecționat probe în susținerea acestor afirmații, cooptându-și și frații în aceste manopere.
Critica vizând lipsa de argument legal și caracterul abuziv al măsurilor privind plasamentul copiilor, decăderea tatălui din exercițiul drepturilor părintești, interzicerea menținerii legăturilor personale cu copiii și obligarea acestuia la ședințe de consiliere psihologică nu pot face obiectul analizei în cadrul prezentului recurs, întrucât aceste măsuri s-au dispus prin alte hotărâri judecătorești, care la rândul lor au fost cenzurate prin exercitarea căilor legale de atac, rămânând irevocabile în sensul instituirii acestor măsuri: ordonanța președințială nr. 195/CC/29.07.2008 prin care s-a dispus față de cei opt copii ai soților și măsura de protecție specială a plasamentului la Casa de tip familial " " H și sentința civilă nr. 415/02.09.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalului Cluj prin care s-a admis cererea C C, s-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului luată față de cei opt copii cu măsura plasamentului la Casa de tip familial " " H și s-a dispus decăderea tatălui din drepturile părintești.
Calificarea recurentului în sensul că intervenția autorităților în relația dintre tată și copii este fără acoperire legală, încadrându-se la ingerințe în viața de familie este contrazisă de toate prevederile legale interne și internaționale la care România este parte, care dispun că în situația în care este în interesul superior al copilului, acesta poate fi separat de părinții săi sau poate fi limitat dreptul de a menține relații personale și contacte directe între părinți și copii, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.: art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, art. 9 pct. 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată în anul 1989 și ratificată de România la 25.09.1990.
Afirmația privind influența nefavorabilă a membrilor familiei mamei asupra dezvoltării copiilor nu a fost probată, iar sub aspect procedural au fost respectate cerințele Legii nr. 272/2004 în privința modificarea măsurii de protecție specială dispusă prin sentința civilă nr. 415/02.09.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- în ceea ce-i privește pe copiii, -, și, de stabilire a măsurii plasamentului de la Casa de Tip familial H la bunicii materni și. în in com. Măguri nr. 203, în sensul că există atât acceptul bunicilor materni de a-i lua în plasament, cât și consimțământul copiilor de a sta la bunicii materni.
Împrejurarea relevată la termenul de judecată din 14.10.2009 vizând decesul bunicului matern între momentul instituirii măsurii de către prima instanță și momentul judecării recursului nu are influență asupra legalității și temeiniciei măsurii. maternă și-a exprimat disponibilitatea și în această situație - a decesului soțului - de a-i primi pe copii în plasament, prezența sa fiind apreciată de instanța de recurs ca suficientă pentru a asigura celor trei copii protecția de care au nevoie.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin.1 Cod proc. civ. recursul reclamantului va fi respins ca nefondat.
În baza art. 274 alin. 1 Cod proc. civ. recurentul va fi obligat să le plătească intimatelor și câte 20 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând cheltuieli de transport pe ruta Măguri--C și retur pentru termenul de judecată din 14.10.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul prin mandatar împotriva deciziei civile nr. 460 din 21 iulie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să le plătească intimatelor, câte 20 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. MV dact. GC
11 ex./29.10.2009
Jud. primă instanță:
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
