Reintegrare în familie. Decizia 278/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.278/R-MF
Ședința publică din 19 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat de procuror.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENȚA SOCIALA ȘI PROTECTIA COPILULUI, împotriva sentinței civile nr.117/MF din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns, pentru intimatul Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență, în calitate de coordonator centru, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata de taxe.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Se procedează la identificarea domnului, potrivit actului de identitate seria - nr.-, care reprezintă intimatul centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență, în calitate de coordonator centru. Acesta arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, în raport de această precizare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reprezentantul intimatului, solicită admiterea recursului declarat de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A, așa cum a fost motivat. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, având în vedere că, din probele administrate, rezultă că minorul este un copil neglijat, cu grave afecțiuni renale, iar din raportul psiho-social rezultă că, în luna septembrie 2008, necesitat internarea în spital pentru că prezenta urme de loviri. Dat fiind faptul că minorul are grave afecțiuni renale, iar tratamentul este neglijat, se impune menținerea măsurii plasamentului.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra cauzei de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.117/MF/17 decembrie 2008, Tribunalul Argeșa respins, ca nefondată, cererea prin care Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția a Copilului A solicitase, în contradictoriu cu intimații părinți G și, dar și cu Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență Pitești, reintegrarea, în familia naturală, a minorului.
În motivare, s-a reținut în fapt că minorul a fost plasat în regim de urgență, în mod irevocabil, în luna iunie 2008, constatându-se că acesta suferă de afecțiuni ce pretind un permanent control, atenție deosebită, supraveghere și regim medical și igienic deosebite, condiții pe care familia naturală a minorului nu le asigură, situație în care viața îi este pusă în pericol.
Astfel, minorul are nevoie de dializă și intervenții chirurgicale, în schimb în familie este agresat, i se oferă condiții neigienice, părinții fiind plecați la muncă prin țară, singurii maturi din familie fiind bunici care, însă, nu sunt în măsură a oferi condiții minime de subzistență și igienă minorului.
Împotriva sentinței, în termen, a formulat recurs Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția a Copilului A criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că instanța nu a ținut cont de faptul că, de la luarea măsurii de plasament a minorului, acesta refuză să rămână internat și s-a întors în familia naturală, condiții în care s-a procedat la consilierea părinților pentru a-i conștientiza de starea minorului și de necesitatea intervenției medicale, bunicul declarând, atât în scris, cât și în fața instanței de judecată, că este de acord să-l însoțească pe minor pentru dializă și alte intervenții medicale, la spital.
Instanța nu a ținut cont în soluția sa de opțiunea minorului care dorește să rămână în familia naturală alături de părinți și frați și nu în centrul de plasament.
Totodată, instanța și-a fundamentat soluția pe faptul că în familia naturală copilul este supus la condiții neigienice, la frig și lipsa de mâncare, de supraveghere părintească, or, ceea ce a atras plasarea sa în centru nu o constituie aceste condiții, ci cele referitoare la refuzul de a urma tratamente medicale, necesitate care însă în prezent a fost conștientizată atât de către minor, cât și de familia naturală.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor aduse, constată recursul ca nefiind fondat, pentru cele ce se vor arăta.
Este real, la luarea măsurii plasamentului, instanța este obligată să țină cont și de poziția minorului.
Simplă însă această poziție nu este suficientă condiție pentru a se considera că s-ar fi modificat condițiile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii plasamentului, spre a se proceda la reintegrarea persoanei minorului în familia naturală.
Pentru ca o asemenea reintegrare să aibă loc, trebuie să se producă dovezi privind faptul că toate condițiile ce au atras desprinderea din această familie au încetat să existe.
În realitate, se poate observa că, în continuare, părinții minorului manifestă același dezinteres pentru persoana acestuia, inclusiv în ședința din data de 17 decembrie 2008 cei doi intimați nerăspunzând din proprie inițiativă la proces, motiv pentru care. reclamanta a solicitat strigarea la oad oua oră, până când o mașină a centrului se va deplasa spre a-i aduce pe părinți.
În plus, aceștia, când au făcut vorbire despre mijloacele de subzistență ale familiei, au arătat că una din sursele de bază o constituie indemnizația pentru persoană cu handicap de care beneficiază minorului, precum și alocațiile de stat pentru ceilalți patru minori.
Instanța a ținut cont de această declarație, dar și de faptul că nimic din condițiile de lipsă de igienă, încălzire, lipsă de hrană, avute în vedere la stabilirea existenței unei reale primejdii a sănătății și chiar vieții minorului atunci când s-a luat măsura plasamentului, nu au dispărut.
Medicul în a cărei evidență se află minorul a arătat în mod concret că, în domiciliul minorului, condițiile de igienă sunt insuficiente asigurării unei bune evoluții a bolilor grave de care suferă minorul, aflat în fază de dializă ca urmare a afecțiunilor renale cu care este diagnosticat, însuși raportul psiho-social întocmit de către reclamantă identificând asemenea condiții medii de igienă și confort.
În plus, același raport identifică un număr de 8 persoane în familia minorului, alături de acesta, care locuiesc în două camere având 3 paturi, iar mama minorului a arătat că nu este în măsură a se ocupa de acesta, întrucât are în întreținere pe ceilalți copii, tatăl este plecat din localitate, cei care se află mai apropiați de minor fiind bunicii paterni.
Că părinții sunt lipsiți de dorința de a îngriji de minor, rezultă inclusiv din faptul că aceștia nu și-au manifestat interesul pentru proces, fiind necesară citarea lor prin presă și apoi aducerea de către reclamantă pentru ședința de judecată, cum s-a arătat mai sus.
Totodată, potrivit informării făcută de Pitești, minorul lipsit de supravegherea oricărei persoane din familie, a părăsit spitalul de pediatrie în care era internat pentru administrarea tratamentului, iar atunci când copilul a fost luat din centrul de plasament, nu a mai fost prezentat la medic pentru continuarea lui, după cum nici nu s-a probat faptul că planul individualizat de protecție întocmit la data de 25 septembrie 2008 ar fi condus la vreun rezultat concret, în sensul schimbării atitudinii familiei față de nevoile sănătății minorului.
Susținerea recurentei potrivit căreia măsura nu a fost luată datorită condițiilor precare de trai, ci datorită stării sănătății, în vederea stabilizării și eventual a ameliorării căreia diverși membrii ai familiei și-au luat angajamente scrise este nefondată.
Așa cum rezultă din recomandările medicale, condițiile de trai, începând cu cele de igienă și continuând cu regimul alimentar și termic, sunt parte integrantă a tratamentului medical, fără de ele acesta neputându-și manifesta influența benefică asupra stării bolnavului.
Ca atare, în mod corect instanța de fond a avut în vedere aceste condiții și cum recurenta nu pretinde că ele ar fi fost modificate de la data luării măsurii, ci dimpotrivă, din probele administrate chiar de aceasta nu rezultă vreo schimbare a acestor condiții, ci o continuare a atitudinii indiferente față de nevoile medicale ale copilului bolnav, nefondate se constată criticile, instanța neconstatând nici măcar în cadrul recursului schimbarea condițiilor ce au atras măsura plasamentului în privința persoanei minorului.
De aceea, oferta mediului familial al acestuia fiind în continuare vătămătoare pentru sănătatea acestuia, pentru creșterea și educarea lui, urmează ca recursul să fie în condițiile art.312 Cod procedură civilă respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, împotriva sentinței civile nr.117/MF din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind G, și CENTRUL DE EVALUARE ȘI PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENȚĂ PITEȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red.-/3.03.2009
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
| ← Plasament. Decizia 374/2010. Curtea de Apel Ploiesti | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
