Stabilire paternitate. Decizia 148/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 148
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 287 din 16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 926 din 01 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, autoritate tutelară fiind CONSILIUL LOCAL, având ca obiect stabilire paternitate.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât G, personal și asistat de avocat și intimatele reclamante, personal și asistate de avocat și avocat, lipsind autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței întâmpinarea depusă de intimatele reclamante, la data de 27.01.2010, după care;
Avocat, pentru recurentul pârât G, a arătat că a observat întâmpinarea depusă la dosar și nu solicită acordarea unui termen de judecată în acest sens.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul pârât G, a solicitat, în principal, admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea efectuării unei expertize serologice complexe, cerere pe care instanța de apel nu s-a pronunțat și nici nu a pus-o în discuția părților, deși a fost formulată în cuprinsul motivelor de apel. Cu privire la expertiza ADN efectuată la INML Minovici, a precizat că modul de recoltare a probelor s-a făcut în mod necorespunzător, întrucât recoltarea acestor probe de la recurentul pârât s-a făcut cu o singură mănușă, fără a fi schimbată în prealabil, după ce au fost recoltate copilului, astfel că este foarte posibil ca în urma recoltării, probele să fi suferit modificări care au dus la concluzia că recurentul pârât este tatăl biologic al minorului. Imediat după momentul recoltării, în sala în care s-a efectuat recoltarea au contestat verbal acest aspect, însă i s-a răspuns că recoltarea s-a efectuat în condiții normale. A învederat că nu au contestat în scris împotriva modului de recoltare.
În subsidiar, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate și reținerea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului administrat în cauză cu efectuarea unei expertize serologice complexe.
Avocat, pentru intimatele reclamante, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea decizie civile recurate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar. A precizat că ambele instanța au analizat criticile cu privire la modul de recoltare a probelor, acestea fiind respinse, întrucât s-a luat în calcul întreg probatoriu administrat în cauză, nu numai concluziile raportului de expertiză efectuat. Mai mult, recurentul nu a formulat nicio contestația împotriva modului de recoltare, în urma căreia să se verifice dacă cei care au recoltat probele biologice de la părți nu și-au îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Judecătoriei Motru, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâtul G solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să stabilească paternitatea minorului față de pârât și să-l oblige pe acesta să contribuie la întreținerea minorului.
În motivarea în fapt, a arătat că, în perioada lunilor august - decembrie 2007, pârâtul Gaî ntreținut relații sexuale cu fiica minoră a reclamantei, numita, din relația acestora rezultând un minor pe nume, născut la data de 31.08.2008, în localitatea.
Prin sentința civilă nr-, pronunțată de Judecătoria Motru, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, în numele și pentru fiica sa minoră, în contradictoriu cu pârâtul
S-a constatat că pârâtul G, fiul lui și, născut la 20.03.1981, în municipiul M, domiciliat în comuna, sat, jud. G, CNP.- este tatăl minorului -, născut la 31.08.2008.
S-a încuviințat ca minorul - să poarte numele tatălui pârât, acela de "".
S-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în certificatul de naștere al minorului, în sensul că la rubrica "tatăl" se va înscrie numele pârâtului G.
A fost obligat pârâtul G la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului -, născut la 31.08.2008, în cuantum de 300 lei lunar de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și la plata sumei de 3708 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză coroborate cu raportul de expertiză medico-legală, prin care s-a stabilit că pârâtul este tatăl biologic al minorului.
În ceea ce privește apărarea pârâtului, referitor la faptul că minorul nu este copilul său și că nu a avut relații intime cu aceasta, nu vor fi reținute depozițiile martorilor de la filele 29-30 din dosar, întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, motiv pentru care nu au fost reținute apărările pârâtului.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul G criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, deoarece instanța de fond pășind la judecarea procesului, era imperios necesar să stabilească cumulativ dacă el a întreținut relații cu mama copilului, numita; dacă aceste relații s-au plasat în perioada de concepție a copilului conform art.61 Codul fam. și dacă concepția copilului în cauză este rezultatul relațiilor dintre el și mama copilului.
Prin decizia civilă nr.287/16 oct. 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât G împotriva sentinței civile nr.926/01.04.2009, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-, acesta fiind obligat la 700 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, în mod corect prima instanță înlăturat depozițiile martorilor și care nu cunoșteau amănunte în ceea ce privește presupusele relații dintre reclamantă și pârâtă, martorul declarând în instanță că pârâtul trăia în relații de concubinaj cu altă femeie cu care s-a căsătorit în august 2008, însă martorul a declarat în instanță că în localitate nu a auzit afirmându-se că ar fi tatăl minorului, însă în perioada de concepție legală a minorului, respectiv august-septembrie 2007 era plecat din țară, deci nu cunoștea prea multe amănunte.
Reclamanta și mama acesteia au formulat și o plângere la organele de poliție, iar din ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorjs -a reținut că a precizat că întreține relații sexuale cu, cu acordul acesteia și fără să folosească acte de violență.
Potrivit dispozițiilor art.61 Codul familiei, timpul legal de concepție se stabilește între timpul cuprins între a 300 și a 180 zi dinaintea nașterii copilului și el se stabilește pe zile.
Verificând timpul legal de concepție, în raport de data nașterii minorului, respectiv 31.08.2008, s-a reținut că din probele administrate în cauză, respectiv depozițiile martorilor, recunoașterea pârâtului la parchet că a întreținut relații sexuale cu reclamanta care era minoră, perioada de concepție coincide cu perioada când martorii au declarat că i-au văzut pe cei doi împreună în diverse împrejurări, seara, în localuri, etc.
În cauză, a fost efectuat și un raport de expertiză ADN, obiectivul acestei expertize fiind stabilirea relației de înrudire biologică între minorul și G, în calitate de presupus tată al minorului.
Din interpretarea probabilistică și statistică a rezultatelor raportului de expertiză a reieșit ca posibil tată biologic pe G cu o probabilitate de 99,-.
În termen legal, împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs pârâtul G, criticându-le pentru nelegalitate deoarece, deși contestat în apel modul în care au fost recoltate probele cu ocazia efectuării expertizei la INML Minovici, instanța a refuzat să dispună efectuarea unei noi expertize serologice complexe, care ar fi fost în măsură să lămurească filiația minorului.
Critica formulată nu este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Este adevărat că, în fața instanței de fond și apel pârâtul a contestat concluziile raportului de expertiză ADN, considerând că modul de recoltare a probelor biologice nu a fost corect, fără a preciza însă în ce a constat această deficiență.
În fața instanței de recurs a precizat că recoltarea probelor, respectiv prelevarea pe un tampon bucal a unui eșantion de salivă recoltat de la minor și părinți, nu s-a făcut corect deoarece persoana care a efectuat analiza nu a schimbat mânușa de unică folosință la momentul efectuării recoltării salivei de la fiecare subiect.
Această susținere s-a făcut numai în fața instanței de recurs, cu ocazia concluziilor pe fond, în celelalte două faze de judecată ideea esențială a incorectitudinii expertizei ADN întemeindu-se pe faptul că nu a fost exclus de la paternitatea minorului în procent de 100%, tocmai de aceea s-a solicitat efectuarea unei expertize serologice complexe care din punctul de vedere al pârâtului recurent ar fi mai edificatoare decât expertiza ADN.
Faptul că s-ar fi recoltat probele de salivă de către cel care a efectuat analiza fără schimbarea mănușii de unică folosință nu putea să denatureze rezultatul probei de salivă atât timp cât chiar din susținerile recurentului rezultă că dispozitivele de recoltare a salivei au fost diferite pentru fiecare persoană în parte.
Atât timp cât prin modul de recoltare nu s-a produs o alterare a rezultatului științific al expertizei ADN, înseamnă că recurentul pârât nu a suferit o vătămare de natură a justifica anularea acestei expertize.
Proba cu expertiză genetică practic nu poate fi combătută prin nicio altă probă atunci când probabilitatea de paternitate în cauză tinde spre 100%, ori, în speță această probabilitate este de 99,-%.
O expertiză serologica sau în sistem HLA, care este mult mai complexă decât cea serologică, nu conferă siguranța dată de o expertiză care are la bază structura ADN, raportat la probabilitatea de paternitate rezultată din raportul de expertiză existent la dosar.
Urmează ca, aplicând art. 312 alin.1 Cod pr. civ. să se respingă recursul, iar față de dispoz. art. 274 Cod pr. civ. recurentul pârât va fi obligat la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 287 din 16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 926 din 01 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, Autoritate Tutelară - CONSILIUL LOCAL.
Obligă recurentul pârât la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. Jud. -
Tehn.
2 ex/26.02.2010
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
| ← Divort. Decizia 97/2010. Curtea de Apel Craiova | Divort. Decizia 68/2010. Curtea de Apel Constanta → |
|---|
